Atacurile cibernetice au vizat simultan aplicațiile de avertizare din Ucraina și Rusia, generând alerte false de amenințări nucleare și chimice. În paralel, loviturile rusești au provocat din nou distrugeri masive în infrastructura civilă, mai multe bombe aeriene ghidate lovind blocuri rezidențiale din orașul Izium, unde s-au înregistrat cel puțin 11 răniți și un deces.
Pe plan politic și diplomatic, președintele Volodimir Zelenski a condiționat sistarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești de furnizarea de sisteme Patriot și încetarea loviturilor asupra sectorului energetic ucrainean. În același timp, președintele chinez Xi Jinping a respins ideea de a găzdui un summit trilateral privind Ucraina alături de SUA și Rusia, subliniind că europenii trebuie să fie parte din soluționarea conflictului de pe propriul continent.
UPDATE Numărul persoanelor rănite în urma atacurilor rusești asupra orașului Izium din 2 noiembrie a crescut la 11, înregistrându-se și un deces. Despre aceasta a raportat pe Facebook șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sîniehubov, potrivit Ukrinform. „Numărul victimelor bombardeilor rusești din Izium a ajuns la 11. În special, un băiat de 11 ani a suferit o reacție de stres acut”, se arată în postare. Potrivit lui Sîniehubov, în jurul orei 9:00, ocupanții au lovit orașul cu mai multe bombe aeriene ghidate. Una dintre lovituri a vizat un bloc locativ cu cinci etaje, clădirea fiind distrusă de la etajul întâi până la al treilea. Un alt atac a avariat un bloc rezidențial cu patru etaje.
UPDATE Rusia și Ucraina au raportat atacuri cibernetice asupra aplicațiilor de avertizare a populației, la scurt timp după încheierea unui armistițiu de șase zile în regiunea Herson. În Ucraina, utilizatorii au primit alerte false privind amenințări nucleare, atacuri chimice și lupte de stradă la Kiev, în timp ce autoritățile ruse au anunțat compromiterea propriului sistem de avertizare. Rusia a anunțat luni că aplicația sa de avertizare în situații de urgență a fost ținta unui „atac cibernetic masiv”, la câteva ore după ce Ucraina raportase compromiterea propriului sistem de alertare a populației, potrivit Kyiv Post. Ministerul rus pentru Situații de Urgență a anunțat că hackerii au publicat „informații false” în aplicația destinată avertizării populației cu privire la atacurile cu drone și la alte amenințări. Cu câteva ore înainte, autoritățile ucrainene anunțaseră că suspectează compromiterea sistemului național de alertă aeriană, după ce în aplicație au apărut avertizări nefondate privind un presupus pericol de contaminare radioactivă. Potrivit BBC, utilizatorii aplicației ucrainene au primit, într-un interval de numai câteva minute, avertizări false privind amenințări nucleare, atacuri chimice și lupte de stradă în capitala Kiev. Atacurile cibernetice au avut loc în contextul încheierii, duminică, a celui mai lung armistițiu de la începutul războiului, limitat la regiunea Herson, din sudul Ucrainei. Potrivit Kievului, Rusia a refuzat propunerea de prelungire a încetării focului. Moscova nu a precizat imediat cine s-ar afla în spatele atacului asupra aplicației sale, în timp ce Centrul ucrainean pentru Comunicare Strategică SPRAVDI a acuzat Rusia de compromiterea sistemului ucrainean.
UPDATE Republica Moldova și România au semnat la Palatul Victoria din București un acord pentru achiziția comună de echipamente de apărare în cadrul programului european SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei). Proiectul vizează achiziționarea a 2.971 de platforme de transport multifuncționale pe roți, produse la fabrica Iveco din România, dintre care 62 de unități vor ajunge în dotarea Armatei Naționale. Documentul a fost semnat în cadrul unei ceremonii la care au participat miniștrii Apărării de pe ambele maluri ale Prutului, Anatolie Nosatîi și Radu Oprea, alături de premierul român Luca Niculescu. Proiectul urmărește atât modernizarea bazei logistice a Armatei Naționale prin înlocuirea vehiculelor de producție sovietică, cât și consolidarea capacităților industriale de apărare ale României. Un alt punct esențial pe agenda discuțiilor a fost dezvoltarea unor programe comune de apărare antidronă. Premierul Luca Niculescu a subliniat că astfel de sisteme devin tot mai urgente în contextul în care spațiul aerian al României a fost încălcat repetat de drone. Acesta a amintit că, în ultimele zile, radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat astfel de aparate de zbor care au pătruns neautorizat în zona de nord-est a țării.
UPDATE Ucraina nu poate rămâne fără răspuns după atacurile Rusiei asupra sectorului energetic și uciderea ucrainenilor de către Rusia. Declarația a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat postului Fox News, în care a cerut sisteme Patriot „chiar și pentru o lună”, transmite UNN. „Am avut mai multe discuții diferite cu președintele Trump despre atacurile asupra rafinăriilor. Și am spus clar că nu putem să nu răspundem după atacurile Rusiei asupra energiei noastre, după ce Rusia ne ucide oamenii, după atacurile asupra rețelei noastre electrice, asupra gazoductelor și rafinăriilor, asupra a tot. Am spus: dacă doriți să nu atacăm rafinăriile Rusiei, atunci nici ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. Și dați-ne rachete Patriot — vom găsi bani, nu cerem doar ajutor. Da, livrați-le și noi vom plăti. Dați-ne acest pachet, avem nevoie de el. Puteți să ni-l oferiți nu pentru trei luni, ci pentru o lună. Dacă aveți nevoie să nu le atacăm rafinăriile timp de o lună, dați-mi sisteme Patriot pentru o lună”, a declarat Zelenski.
UPDATE Președintele chinez Xi Jinping nu și-a arătat interesul pentru organizarea unui summit trilateral privind Ucraina, alături de Rusia și SUA, a declarat duminică, 1 noiembrie, președintele german Frank-Walter Steinmeier, după discuțiile purtate la Beijing cu liderul chinez, transmite Kyiv Independent. Din perspectiva lui Xi, nu sunt în desfășurare pregătiri pentru negocieri privind Ucraina găzduite de China, a precizat Steinmeier într-un interviu acordat televiziunii germane, relatând discuțiile avute pe 30 octombrie cu omologul său chinez. Liderul Chinei s-a arătat surprins de propunere și a menționat că oficialii europeni ar trebui să fie implicați în rezolvarea războiului, având în vedere că acesta se desfășoară pe continentul european, a adăugat președintele german. Deși președintele SUA, Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și Xi Jinping s-ar putea întâlni în marja reuniunii Cooperării Economice Asiatice-Pacifice (APEC) de la Shenzhen, China, din mijlocul lunii noiembrie, ultimele declarații pun sub semnul întrebării posibilitatea ca tema Ucrainei să se afle pe agendă.
UPDATE Autorităţile ucrainene au anunţat luni reluarea atacurilor ruseşti în regiunea sudică Herson, după încheierea unui rar armistiţiu local care a permis evacuarea locuitorilor din oraşul Oleşkî afectat de o criză umanitară, relatează AFP. „În jurul orei 8:00 dimineaţa, ocupanţii ruşi au atacat o maşină cu ajutorul unei drone în cartierul Korabelnî”, un cartier din Herson, rănind două persoane, a anunţat municipalitatea pe Telegram. „În jurul orei 7:40, forţele teroriste ruse au atacat centrul oraşului Herson cu o dronă. Drona inamică a lovit clădirea uneia dintre unităţile medicale. În urma acestui atac, mai multe încăperi au fost avariate, iar ferestrele şi uşile interioare au fost sparte”, anunţase anterior Iaroslav Şanko, şeful administraţiei militare a oraşului. Armistiţiul din regiunea Herson, unde râul Nipru separă teritoriile controlate de Rusia de cele aflate sub controlul Ucrainei, a început marţea trecută şi s-a încheiat duminică seara. A fost cea mai lungă pauză respectată de părţile beligerante de la începutul războiului, în 2022.
UPDATE Postul britanic de ştiri Sky News a difuzat o filmare în care se arată cum ruşii, sub acoperirea armistiţiului, au adus echipament greu şi muniţie în oraşul Oleşkî, din regiunea sudică ocupată parţial Herson, şi-au consolidat poziţiile şi au efectuat rotaţii ale forţelor armate. „O unitate ucraineană care monitorizează mişcările trupelor ruse în timpul armistiţiului din zona Oleşkî le-a acordat lui Stuart Ramsay şi unei echipe Sky News acces exclusiv la centrul său de control al dronelor. Înregistrarea video arată soldaţi ruşi desfăşurând echipament militar greu şi transportând muniţie”, a relatat Sky News, preluat de Ukrainska Pravda. Canalul subliniază că, în ciuda faptului că locuitorii oraşului ocupat au fost evacuaţi către teritoriul liber al Ucrainei, persistă suspiciuni cu privire la motivele Kremlinului şi îngrijorări legate de cei care au rămas acolo, transmite News.ro. „Sub acoperirea unui armistiţiu, soldaţii ruşi au început să transporte echipament militar greu şi muniţie. Vehiculele blindate grele pot fi văzute clar pe străzi. Ucrainenii afirmă că nimic din toate acestea nu are legătură cu misiunea umanitară”, se menţionează în reportajul Sky News. Imaginile filmate cu drona au arătat, de asemenea, soldaţi ruşi care transportau saci mari în case şi clădiri cu subsoluri. Ocupanţii se deplasau prin oraş şi dispăreau în clădiri avariate şi arse. Potrivit comandantului Brigăzii 34 de Infanterie Marină a Forţelor Armate ale Ucrainei, Dmitru Pulineţ, înainte soldaţii ruşi nici nu ar fi visat să circule astfel prin oraş – „nici ziua, nici noaptea, nici pe vreme rea. Acum au această posibilitate. Şi în ultimele câteva zile această mişcare a avut loc constant – atât ziua, cât şi noaptea”, a spus el. Televiziunea britanică a filmat, de asemenea, scoaterea cadavrelor din morga spitalului. „Cadavrele au fost puse în saci, apoi într-un camion. Toţi aceşti saci albi conţin cadavre. Localnicii au relatat că toate aceste persoane au murit şi nu au murit de moarte naturală. Iar acum ruşii le iau (cadavrele – n.r.). Aici nu va avea loc nicio anchetă, nu se vor pune întrebări despre ce s-a întâmplat cu ei”, notează autorul reportajului, care adaugă că a numărat peste 30 de cadavre. Ramsay a precizat că ruşii nu le-au permis locuitorilor din Oleşkî să-i îngroape pe aceşti morţi. O altă înregistrare video realizată cu o dronă arată soldaţi ruşi care transportă nişte cutii albe. „Şi asta nu a făcut parte dintr-o misiune umanitară”, precizează autorul reportajului.
video: yt/Sky News
UPDATE Iliana Iotova este pe cale să devină prima femeie aleasă în funcția de președinte al Bulgariei. Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de la Sofia, oficiala, care îndeplinește interimatul funcției și beneficiază de sprijinul fostului președinte Rumen Radev, conduce detașat în al doilea tur de scrutin desfășurat duminică, pe fundalul unei prezențe scăzute la vot. După procesarea a 99,95% din procesele-verbale, Iotova a obținut 57,58% din voturi, adică aproximativ 1,1 milioane de opțiuni exprimate. Contracandidatul ei, Andrey Ghiurov, a acumulat 39,47% din voturi (circa 749.500 de opțiuni), în timp ce 2,95% dintre alegători au bifat opțiunea „Nu susțin pe nimeni”, transmite Reuters. Iotova, fostă vicepreședintă a țării, a preluat interimatul funcției de președinte în luna ianuarie, după ce Rumen Radev a demisionat pentru a intra în cursa parlamentară, pe care a și câștigat-o pe o listă considerată de mulți analiști politici drept favorabilă Kremlinului. Campania acesteia s-a axat pe un mesaj favorabil dialogului cu Rusia și pe opoziția față de ajutorul militar destinat Ucrainei.
UPDATE Cel mai mare furnizor de servicii de internet din Rusia, „Rostelecom”, lucrează la crearea unor centre de date subterane cu un nivel sporit de protecție împotriva amenințărilor externe, a declarat pentru Vedomosti unul dintre managerii de vârf ai companiei. Potrivit acestuia, astfel de obiective vor dispune de locații de rezervă pentru stocarea copiilor de date, iar capacitățile lor de calcul vor fi distribuite în mai multe locații. În prezent, compania dezvoltă o soluție modulară pentru „PhosAgro”. De asemenea, după cum a menționat o altă sursă a publicației, sunt în curs negocieri cu „Nornickel” privind construirea unui centru de date subteran. La sfârșitul lunii octombrie, Ministerul Digitalizării a emis recomandări privind protecția centrelor de date împotriva atacurilor ucrainene. Documentul prevede împărțirea obiectivelor în trei categorii, în funcție de importanța lor. Pentru centrele de date de importanță strategică, se ia în considerare ca opțiune preferată amplasarea subterană, în stâncă sau în buncăr. Recomandările includ, de asemenea, consolidarea fizică a obiectivelor, crearea de copii de rezervă ale datelor și colaborarea operatorilor centrelor de date cu forțele de ordine. Un centru de date modern costă, în medie, 1,2–1,3 miliarde de ruble pe 1 MW de sarcină IT, conform calculelor iKS-Consulting. În același timp, construcția unei instalații subterane va costa cu aproximativ 30–40% mai mult.
