Maia Sandu consideră că proiectul de lege privind starea de asediu și de război, care a stârnit controverse în Republica Moldova, nu conține „nimic deosebit”. Potrivit șefei statului, acesta include prevederi standard, prezente și în legislația altor țări, reprezentând o actualizare necesară a cadrului legal învechit din domeniu. Totuși, președinta a recunoscut că au existat lacune de comunicare din partea autorităților responsabile, care ar fi trebuit să explice lucrurile mai proactiv pentru a evita speculațiile.
„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în 1992. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului normativ și legislativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard pe care le regăsiți în legile din toate țările, nu este nimic deosebit”, a declarat Sandu în cadrul briefingului de presă după Consiliul Național de Securitate.
Șefa statului a subliniat necesitatea ca țara noastră să aibă un cadru legal pregătit pentru situații grave și i-a criticat pe „politicienii rău intenționați”, despre care a spus că ar fi folosit proiectul de lege pentru „a diviza și a speria”.
„Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuie să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției”, a subliniat șefa statului.
TV8.md amintește că documentul elaborat de Ministerul Apărării prevede în ce condiții cetățenii aflați peste hotare ar trebui să revină în țară, când ar putea fi impuse restricții de circulație și în ce situații autoritățile ar putea folosi bunurile private pentru apărarea statului. Unele prevederi au provocat îngrijorări, iar Partidul „Democrația Acasă” a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. TV8 a analizat documentul pentru a afla ce obligații ar avea, de fapt, cetățenii și cât de întemeiate sunt temerile apărute în spațiul public.
