Statele membre ale Uniunii Europene au făcut un prim pas spre instituirea unei perioade de probă de 10 ani pentru viitoarele țări care vor adera la blocul comunitar. În acest interval, statele nou-venite, începând cu Muntenegru, dar cu implicații directe și pentru alte țări candidate, precum Republica Moldova, și-ar putea pierde temporar dreptul de vot dacă înregistrează derapaje grave de la statul de drept sau dacă blochează deciziile importante ale Uniunii, relatează Euronews.
Propunerea a fost prezentată luna trecută de Comisia Europeană. Scopul acesteia este evitarea unui scenariu similar celui din Ungaria, unde guvernul condus de premierul Viktor Orbán a încălcat valorile fundamentale ale Uniunii și a folosit în repetate rânduri dreptul de veto pentru a bloca decizii majore ce necesitau unanimitate.
Inițial, Comisia a propus o perioadă de probă de 15 ani. Mai multe state care susțin activ extinderea UE – în special Italia și alți membri ai grupului „Prietenii Balcanilor de Vest” – au considerat însă că termenul este prea lung.
Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE și coordonează negocierile dintre statele membre, a venit cu o soluție de compromis: reducerea perioadei de probă la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă cinci ani. Propunerea a primit miercuri, 18 noiembrie, o susținere largă din partea ambasadorilor UE.
Temerile privind apariția unor membri de „rangul doi”
Cea mai sensibilă problemă rămâne însă stabilirea motivelor care ar putea declanșa suspendarea dreptului de vot. Muntenegru, țara cea mai avansată în procesul de aderare, a avertizat că o astfel de decizie trebuie să se bazeze pe criterii obiective și pe încălcări sistematice ale valorilor și normelor europene.
Mai multe state membre care susțin țările candidate se opun includerii încălcării principiului „cooperării loiale” (obligația statelor de a acționa cu bună-credință și de a nu periclita obiectivele UE) printre motivele de sancționare, argumentând că acest concept este greu de evaluat obiectiv.
De asemenea, aceste state resping ideea suspendării totale a dreptului de vot pentru noii membri. Ele se tem că mecanismul ar putea fi folosit pentru a obliga țările nou-intrate să renunțe la pozițiile care țin de interesul lor național, ceea ce ar crea, de facto, o categorie secundară de membri ai Uniunii.
În schimb, propunerea Irlandei privind modul de declanșare a mecanismului nu a întâmpinat obiecții majore: sancțiunea ar urma să fie decisă prin majoritate calificată.
Ce urmează pentru țările candidate
Discuțiile se vor muta acum de la regulile generale la modul concret în care acestea vor fi aplicate în cazul Muntenegrului. Propunerea irlandeză va sta la baza clauzelor de salvgardare din tratatul de aderare al acestei țări, document pe care Comisia Europeană își propune să îl semneze până în iunie 2027.
Rămâne de văzut dacă aceste clauze vor fi adaptate strict pentru Muntenegru sau dacă vor crea un precedent obligatoriu pentru toate viitoarele state care vor adera la Uniunea Europeană, inclusiv Republica Moldova și Ucraina.
Aplicarea perioadei de probă nu înseamnă automat că noii membri vor avea mai puține drepturi, explica anterior vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov: „Dacă asigurăm calitatea democrației, nu tolerăm o justiție coruptă și nu acceptăm corupția în instituțiile de stat, nu avem de ce să ne temem. Atât timp cât ești un stat exemplar, aceste măsuri de salvgardare nu se aplică”, explica oficiala.







































