Războiul din Ucraina a ajuns în cea de-a 1731-a zi, iar summitul dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping s-a încheiat fără un acord de pace. În timp ce Trump susține că liderul rus este pregătit să încheie războiul, Europa respinge perspectiva unei noi împărțiri a sferelor de influență, după modelul „Ialta 2.0”.
Între timp, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, inclusiv asupra podurilor din Kiev, iar Putin amenință cu represalii după loviturile asupra Podului Kerci. Tensiunile se resimt și în Republica Moldova, unde o nouă dronă a încălcat spațiul aerian timp de nouă minute, la doar trei zile după incursiunea altor șapte aparate de zbor.
Explozii în Polonia și Articolul 5 NATO
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Kievul și Washingtonul ar putea interpreta diferit garanțiile de securitate inspirate de Articolul 5 al NATO. Liderul ucrainean consideră că acestea ar trebui să includă o prezență militară americană și europeană în Ucraina, nu doar angajamente politice.
UPDATE Rusia respinge categoric acordarea unor garanții de securitate Ucrainei după modelul NATO, a declarat viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. Oficialul a calificat drept „absolut inacceptabilă” orice formă de „cvasi-aderare” a Kievului la Alianță, insistând că Ucraina trebuie să renunțe definitiv la aspirațiile euroatlantice. Declarația contrazice afirmațiile făcute cu o zi înainte, la Berlin, de negociatorul american Jared Kushner, care susținea că Moscova ar fi acceptat, în principiu, garanții similare Articolului 5 al NATO, ce prevede apărarea colectivă, scrie Reuters.
UPDATE Jared Kushner, reprezentantul lui Donald Trump în negocierile de pace, a declarat că Washingtonul dorește un acord cu participarea Europei și nu intenționează să impună unilateral o soluție. Potrivit oficialului american, Trump este deschis inclusiv unor garanții de securitate pentru Ucraina asemănătoare articolului 5 al NATO, care prevede apărarea colectivă. Kushner a sugerat că Rusia ar putea accepta anumite garanții, însă nu există un acord confirmat în acest sens, relatează Associated Press.
UPDATE Polonia confirmă oficial că două rachete rusești și o dronă au pătruns în spațiul său aerian, vineri, 20 noiembrie, în timpul atacurilor masive lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, consideră că momentul incidentului nu a fost ales întâmplător și suspectează o provocare a Moscovei, în condițiile în care, în aceeași zi, peste zece țări participă la exerciții militare comune în Polonia. Oficialul a anunțat că va solicita NATO trimiterea unor forțe suplimentare pe Flancul Estic.
Rusia trimite drone, biserica felicită patriarhul
UPDATE O nouă dronă a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova vineri, 20 noiembrie, la ora 14:48, potrivit Ministerului Apărării. Aparatul de zbor a pătruns din direcția localității Iaski, regiunea Odesa din Ucraina, și s-a deplasat spre satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Drona a survolat teritoriul țării timp de aproximativ un minut, după care a părăsit spațiul aerian național. Incidentul survine pe fondul încălcărilor repetate ale spațiului aerian moldovenesc în contextul războiului din Ucraina.
UPDATE O nouă dronă a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în noaptea de 20 noiembrie, în timp ce Rusia lansa atacuri masive asupra Ucrainei. Potrivit Ministerului Apărării, aparatul de zbor a intrat la ora 01:19 dinspre regiunea Vinița a Ucrainei, survolând zona satului Arionești, raionul Dondușeni. Nouă minute mai târziu, drona a părăsit teritoriul țării prin raionul Briceni, îndreptându-se spre regiunea Cernăuți. Incidentul survine la trei zile după ce alte șapte drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele au explodat la prăbușire. Proveniența noului aparat nu a fost precizată oficial.
UPDATE Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova l-a felicitat pe Patriarhul Kiril al Moscovei cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, apreciind că acesta contribuie la cultivarea „duhului păcii și al comuniunii”. Mesajul vine în timp ce Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei, iar Kiril este cunoscut pentru susținerea publică și justificarea religioasă a invaziei rusești. În scrisoarea de felicitare, ierarhii moldoveni îi mulțumesc pentru activitatea sa pastorală și îi urează sănătate, pace și putere în continuarea slujirii patriarhale.
UPDATE Republica Moldova a înregistrat 118 incidente de încălcare a spațiului aerian de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, potrivit datelor Ministerului Apărării. Numai în noiembrie 2026 au fost consemnate 14 incidente, iar de la începutul anului numărul acestora a depășit 80. Cel mai recent caz s-a produs în noaptea de 20 noiembrie, când o dronă a traversat nordul țării timp de aproximativ nouă minute.
UPDATE Autoritățile de la Chișinău iau în calcul inclusiv expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, după încălcările repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că această posibilitate rămâne pe masă, dar că autoritățile trebuie să analizeze consecințele unei asemenea decizii. Oficialul a sugerat că unele drone ar putea fi direcționate intenționat spre Moldova pentru a provoca panică și instabilitate, precizând că aceasta este aprecierea sa.
UE respinge „Ialta 2.0”, iar NATO precizează
UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a respins ideea unei noi împărțiri a Europei între marile puteri, după summitul Xi–Putin–Trump. „Un format de tip Ialta nu va aduce pacea”, a declarat oficialul, calificând reuniunea din China drept o oportunitate pentru fotografii. Merz a amintit că Europa a fost împărțită în sfere de influență după Conferința de la Ialta din 1945 și a avertizat că o asemenea situație nu trebuie să se repete, relatează Euronews.
UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron consideră că reuniunea dintre Putin, Xi și Trump nu reprezintă o nouă împărțire a lumii. Liderul francez a subliniat că un acord durabil privind Ucraina trebuie negociat cu participarea Kievului, Europei, Statelor Unite și Rusiei. Macron a propus, totodată, redeschiderea discuțiilor privind o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, relatează The Washington Post.
UPDATE Premierul Poloniei, Donald Tusk, a reacționat la declarația lui Donald Trump, care l-a numit pe Vladimir Putin „prietenul meu” în timpul întâlnirii din China. „Domnul Putin nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, a declarat Tusk. Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că primirea cordială a liderului rus ar putea încuraja Moscova să adopte o poziție și mai dură față de Ucraina și Europa, relatează Reuters și The Independent.
UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins temerile că întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping ar putea duce la o nouă „Ialtă”. Oficialul a declarat că dialogul între liderii marilor puteri este normal și necesar, mai ales când este vorba despre state care dețin arme nucleare. Rutte a apreciat eforturile diplomatice ale lui Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, relatează Anadolu.
Noi propuneri pentru încheierea războiului
UPDATE Noi negocieri de pace privind Ucraina, cu participarea directă a europenilor, ar putea avea loc în curând, a anunțat cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit oficialului, discuțiile ar urma să fie organizate într-o țară neutră, iar Emiratele Arabe Unite sunt luate în calcul drept posibilă gazdă. O dată exactă nu a fost stabilită, relatează Deutsche Welle și AFP.
UPDATE Vladimir Putin a declarat, după summitul din China, că Rusia este dispusă să discute cu reprezentanții europeni despre viitoarea arhitectură de securitate. Liderul rus a afirmat că Moscova a transmis invitații diplomatice pentru discuții în Rusia. Totuși, Kremlinul continuă să respingă cooperarea militară dintre Ucraina și statele europene, relatează AFP.
UPDATE Volodimir Zelenski consideră că există o „șansă uriașă” pentru încheierea războiului dacă Statele Unite vor exercita presiuni reale asupra lui Vladimir Putin. La Berlin, președintele ucrainean a insistat că orice acord trebuie să includă garanții concrete de securitate, inclusiv posibilitatea prezenței unor forțe sau baze occidentale pe teritoriul Ucrainei. Declarațiile au fost relatate de AFP.
UPDATE Donald Trump le-a transmis liderilor europeni și președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Vladimir Putin ar fi pregătit să încheie războiul. „Putin vrea să pună capăt războiului, vrea un acord, începe să obosească”, ar fi declarat președintele american într-o discuție telefonică purtată din avionul prezidențial, potrivit Axios, care citează participanți la reuniunea de la Berlin. Afirmația contrastează cu declarațiile publice ale Kremlinului, care continuă să respingă anumite propuneri de încetare a focului.
Ucraina ripostează cu atacuri asupra Rusiei
UPDATE Rusia susține că a interceptat și distrus 310 drone ucrainene în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, deasupra mai multor regiuni, inclusiv Belgorod, Smolensk, Kursk, Rostov și regiunea Moscovei, precum și deasupra Mării Negre și Mării Azov. Potrivit Ministerului rus al Apărării, atacurile au vizat și Crimeea ocupată. Bilanțul prezentat de Moscova nu a fost verificat independent, relatează Interfax.
UPDATE Drone ucrainene au atacat în noaptea de 20 noiembrie uzina chimică Dorogobuj, din regiunea rusă Smolensk, unde s-au produs explozii și un incendiu. Întreprinderea produce amoniac, acid azotic și azotat de amoniu, substanțe utilizate inclusiv la fabricarea explozibililor industriali. Publicația independentă ASTRA a localizat imaginile unei explozii pe teritoriul uzinei. Guvernatorul regiunii a confirmat avarierea unui obiectiv industrial și a unei instalații energetice, fără să anunțe victime, relatează The Kyiv Independent și Radio Svoboda.
UPDATE Dronele ucrainene au atacat în noaptea de 20 noiembrie regiunea Riazan din Rusia, unde au fost raportate explozii și un incendiu pe teritoriul unei întreprinderi. Guvernatorul Pavel Malkov a confirmat intervenția apărării antiaeriene și izbucnirea incendiului în urma căderii unor fragmente de drone. Presa independentă rusă a relatat că printre posibilele ținte s-ar fi aflat rafinăria din Riazan, însă această informație nu a fost confirmată oficial, relatează Kasparov.ru.
UPDATE Drone ucrainene ar fi lovit stația de pompare a petrolului Kaleikino, din apropierea orașului Almetievsk, în republica rusă Tatarstan, în noaptea de 19 noiembrie. Locuitorii au raportat explozii și un incendiu, iar autoritățile locale au confirmat un atac asupra unor rezervoare petroliere. Instalația face parte din infrastructura de transport al petrolului din Rusia. Amploarea pagubelor nu a fost stabilită, relatează The Kyiv Independent.
UPDATE Forțele ucrainene specializate în operațiuni cu drone susțin că au atacat 40 de obiective petroliere și ale industriei militare ruse în ultimele 50 de zile. Comandantul Robert Brovdi, cunoscut drept „Madiar”, a declarat că cinci dintre acestea au fost lovite în repetate rânduri. Printre ținte se numără rafinării, uzine chimice, terminale petroliere și depozite de combustibil din mai multe regiuni ale Rusiei. Bilanțul prezentat de oficialul ucrainean nu a fost verificat independent.
Rusia atacă podurile din Kiev după summit
UPDATE Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei, folosind 404 drone, 84 de rachete de croazieră și rachete balistice, inclusiv de tip Iskander-M și Zircon. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 462 de ținte: 380 de drone, 79 de rachete de croazieră și trei rachete balistice. Au fost confirmate lovituri în 23 de locații, iar în alte zece au căzut fragmente ale proiectilelor interceptate. Bilanțul este preliminar.
UPDATE Rusia a lansat în noaptea de 19 spre 20 noiembrie un atac masiv cu rachete asupra Kievului, avariind trei poduri importante peste fluviul Nipru. Potrivit primarului Vitali Kliciko, trei persoane au murit, iar aproximativ 15 au fost rănite. Atacurile au afectat și infrastructura critică, provocând întreruperi ale furnizării electricității, apei și căldurii. Loviturile au venit la câteva ore după amenințările lui Putin privind Podul Kerci, relatează Reuters.
UPDATE Atacurile rusești din noaptea de 20 noiembrie au provocat victime și distrugeri în mai multe regiuni ale Ucrainei. La Harkov, patru persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o unitate medicală, iar în regiunea Dnipropetrovsk alte cinci persoane au fost rănite în urma lovirii unor blocuri de locuințe. Potrivit autorităților ucrainene, atacurile au vizat și infrastructura civilă, relatează Reuters.
UPDATE Vladimir Putin a exclus negocierile privind o încetare parțială a focului în Marea Neagră și asupra infrastructurii energetice, după atacurile ucrainene asupra Podului Kerci. Liderul rus a recunoscut că partea rutieră a podului a suferit avarii serioase și a avertizat că răspunsul Moscovei va fi „mult mai dureros”. Declarațiile au fost făcute după întâlnirea cu Trump și Xi Jinping, relatează Reuters.
UPDATE Atacurile rusești asupra Kievului, din 19 noiembrie, au provocat moartea unei persoane și rănirea altor patru. Au fost avariate ambasadele Austriei și Țărilor de Jos, iar fragmente de drone au căzut în apropierea Ministerului ucrainean de Externe și pe teritoriul Ambasadei Braziliei. Bombardamentele au afectat și clădiri rezidențiale din cartierul Podil, unde au izbucnit incendii. De asemenea, Catedrala Sfântul Volodimir a suferit pagube.
Comentariile presei străine după summit
UPDATE Summitul dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a evidențiat limitele diplomației personale promovate de președintele american, apreciază Reuters într-o analiză publicată pe 20 noiembrie. Deși reuniunea a produs o declarație simbolică privind pacea și reducerea riscurilor nucleare, nu au fost anunțate progrese concrete în soluționarea războiului din Ucraina. Analiștii consideră că întâlnirea a avut o semnificație diplomatică importantă, dar rezultate practice limitate.
UPDATE Întâlnirea dintre Xi Jinping, Vladimir Putin și Donald Trump a consolidat vizibilitatea diplomatică internațională a Chinei, apreciază Associated Press. Beijingul a reușit să găzduiască prima reuniune formală a celor trei lideri, prezentându-se drept un actor central al dialogului între marile puteri. Totuși, summitul nu a rezolvat principalele divergențe privind Ucraina, comerțul și securitatea internațională.
Summitul din China, încheiat fără pace
UPDATE Avarierea Podului Kerci în urma atacurilor ucrainene a blocat Canalul Kerci–Yenikale, o rută importantă pentru exporturile de cereale ale Rusiei, care asigura accesul navelor din Marea Azov spre Marea Neagră. Potrivit publicației germane agrarheute, aproximativ 28% din exporturile rusești de grâu depind de căile de transport afectate. Blocajul riscă să ducă la acumularea stocurilor în Rusia și la creșterea costurilor de transport, cu posibile efecte asupra prețurilor mondiale. Totuși, analiștii subliniază că navigația era deja restricționată din iulie, iar o parte dintre exporturi fusese redirecționată către alte porturi.
UPDATE Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping au adoptat o declarație comună după summitul trilateral de la Shenzhen, însă documentul nu menționează războiul din Ucraina. Cei trei lideri au convenit să susțină reformarea ONU, reducerea riscurilor nucleare, creșterea aprovizionării cu produse petroliere și respectarea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale. Potrivit Reuters, întâlnirea nu a produs un acord de pace și nici angajamente concrete privind reducerea armamentului nuclear.
UPDATE Președintele Chinei, Xi Jinping, a apreciat reuniunea cu Donald Trump și Vladimir Putin drept „pozitivă, constructivă și fructuoasă”, potrivit agenției chineze Xinhua, citată de ABC News. În ciuda declarațiilor optimiste, summitul nu s-a încheiat cu măsuri concrete pentru oprirea războiului din Ucraina, iar declarația comună s-a concentrat pe principii generale de securitate internațională.


















