Cele mai multe progrese au fost înregistrate în domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, unde din cele opt acțiuni planificate, au fost realizate fără rezerve șase acțiuni. În domeniul „Climat investițional și mediu de afaceri”, la fel, au avut loc progrese importante, din cele 10 acțiuni planificate fiind realizate fără rezerve patru acțiuni, iar altele trei sunt în curs pozitiv de realizare. În același timp, cele mai mici nivele de realizate sunt atestate în domeniile „Justiție și combaterea corupției”, „Agricultura și siguranța alimentelor” și „Programe sociale”.
În continuare, principalele îngrijorări pentru fiecare din domeniile incluse în Foaia de parcurs.
Reforma administrației publice
– În lipsa informației publice privind autoritățile din subordinea ministerelor care urmează a fi supuse reorganizărilor și modul de realizarea a acestora, există incertitudine privind termenul de actualizare și aprobare a regulamentelor de organizare și funcționale a entităților, termenul asumat prin foaia de parcurs fiind luna septembrie. Totodată, deoarece nu sunt enunțate criteriile în baza cărora sunt delimitate categoriei funcțiilor autorităților administrative supuse reorganizărilor, care la rândul lor trebuie să reiasă dintr-o viziune clară care ar sta la baza reorganizărilor, există percepția că acestea sunt realizate mai degrabă în scopul reducerii cheltuielilor publice decât în scopul raționalizării și eficientizării procesele din activitatea autorităților cu respectarea principiilor de bună guvernare.
– Există o probabilitate înaltă de neaprobare până la finele anului a proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice și proiectului hotărârii Guvernului de aprobare a Nomenclatorului serviciilor prestate de Agenția Servicii Publice și tarifele acestora, termenul inițial fiind septembrie, ținând cont de faptul că acestea, chiar dacă se află în proces de elaborare, deocamdată nu fost supuse consultărilor publice.
– În amendamentele propuse la proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi nu au fost excluși factorii de ingerință în activitatea Curții. Astfel, Parlamentul va avea dreptul printr-o hotărâre să solicite misiuni de audit adiționale la cele planificate de către Curtea de Conturi. Această prevedere diminuează riscul de ingerință politică în activitatea Curții în comparație cu propunerile inițiale de a atribui un astfel de drept Biroului Permanent al Parlamentului, prin faptul că deciziile vor fi adoptate în ședință plenară și deschisă. Totodată, atât timp cât o instituție terță, inclusiv Parlamentul, va avea dreptul să solicite misiuni de audit adiționale la cele planificate de către Curte, va exista și riscul unor astfel de ingerințe.
– Altă îngrijorare ține de modificarea ariei de audit al Curții de Conturi. Către a doua lectură a fost stipulat că Curtea va putea să efectueze audit financiar doar la întreprinderile de stat, municipale și comerciale al căror capital social în întregime sau cel puțin jumătate din acest capital aparține statului sau unității administrativ – teritoriale. În această formulare nu a fost însă inclusă propunerea Comisiei economie, buget și finanțe de a stipula expres că S.A. „Moldova – Gaz” este subiect al auditului public extern. Astfel, această entitate comercială nu va putea fi supusă auditului din partea Curții de Conturi.
Justiție și combaterea corupției
– Ministerul Justiției încă nu a finalizat proiectul de lege nr. 428, care include modificări oportune și necesare privind selecția și promovarea judecătorilor. Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege în vederea asigurării efective a selectării și promovării judecătorilor în bază de merit, asigurarea transparenței CSM prin indicarea numărului de voturi în hotărârile acestuia și reglementarea clară a cazurilor de ținere a ședințelor secrete, precum și completarea proiectului în vederea asigurării independenței funcționale a Inspecției Judiciare;
– Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege și nici nu sunt incluse prevederi în proiectul nr. 428 pentru simplificarea și, respectiv, eficientizarea mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor. Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege nr. 428 sau elaborarea unui nou proiect de lege de modificare a Legii nr. 178 (răspunderea disciplinară a judecătorilor) prin simplificarea și, respectiv, eficientizarea mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor;
– Parlamentul a adoptat proiectul de lege nr. 307, care propune limitarea contestării hotărârilor CSM în cauzele disciplinare doar la aspecte de procedură, prevedere contrară CEDO;
– La 27 noiembrie 2017, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a inițiat consultările publice pe marginea proiectului de lege privind regimul mijloacelor video. Unele prevederi ale proiectului dat relevă îngrijorări importante, cum ar fi îngreunarea activității jurnalistice prin obligația jurnalistului de a cere sistematic consimțământul subiectului de date sau interzicerea utilizării mijloacelor video prin intermediul dronelor, aerostatelor sau altor dispozitive tehnice și/sau electronice în intravilanul localităților rurale/urbane. Regimul juridic al utilizării dronelor sau altor dispozitive tehnice aeriene nu își găsește încă o reglementare în spațiul european și nu este clar deocamdată cum folosirea acestor dispozitive ar afecta viața privată și datele cu caracter personal. Recomandăm CNPDCP să îmbunătățească proiectul conform standardelor europene relevante.
– Întârzie adoptarea de către Parlament în lectura finală a legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care urmărește transpunerea Directivei 2015/849 a UE și a standardelor FATF. Expertiza anticorupție a proiectului realizată de către CNA a scos în evidența unele prevederi discreționare și ambigui. Experții independenți, de asemenea au identificat mai multe interpretări echivoce, dar și lacune cu riscul de reduce din eficiența mecanismelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Deși audieri publice pe marginea proiectului de lege au fost organizate la 13 iunie 2017, Parlamentul, până în prezent, nu a publicat tabelul divergențelor și versiunea amendată, finală a proiectului de lege. Întrucât Parlamentul a tergiversat adoptarea legii, a fost imposibilă adoptarea de către CNA a actelor departamentale privind aplicarea legii.
– Cu întârziere se desfășoară procesul de elaborare și consultare publică a planurilor sectoriale anticorupție. Deocamdată, doar 4 planuri sectoriale anticorupție din cele 9 planificate au fost supuse consultărilor publice prin intermediul paginii web particip.gov.md, în domeniile: ordinii şi securității publice, protecției mediului, fiscal și vamal.
Drepturi și libertăți fundamentale
– Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege nr. 450 pentru îmbunătățirea cadrului legal în domeniul egalității și nediscriminării, care nu conține o serie de prevederi importante pentru domeniu, incluse inițial de Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE). Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege nr. 450, inclusiv prin introducerea competențelor CPPEDAE de a sesiza Curtea Constituțională și de a aplica direct sancțiuni contravenționale;
– Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a prezentat pentru consultări publice două proiecte de lege, care prevăd reforma CNPDCP și modificarea cadrului legal conex. Această reformă trezește mai multe îngrijorări deoarece oferă autorității responsabile de asigurarea protecției datelor cu caracter personal competențe foarte largi fără asigurarea unei contrabalanțe de control a activității acesteia (checks and balances). De la publicarea raportului intermediar nu au fost comunicate evoluții cu privire la proiecte. Reiterăm recomandarea de a revizui proiectele în strictă conformitate cu standardele europene și a asigura consultarea pe larg a proiectelor de lege cu reprezentanții autorităților publice, sistemului judiciar, organizațiilor societății civile și reprezentanții mass media până la demararea procedurilor de înregistrare a proiectului de lege la Parlament.
Guvernanță în sectorul financiar-bancar
– Procesul de înstrăinare a acțiunilor deținute cu nerespectarea cerințelor de calitate a acționarilor prevede implicarea statului și a banului public în procesul de administrare a unor bănci private. În acest sens, pe lângă legalizarea procedurii de vânzare a acțiunilor noi emis, un alt proiect de lege prevede dreptul statului de cumpăra pentru un anumit termen acțiunile deținute de băncile de importanță sistemică cu vânzarea ulterioară către un investitor strategic. În aceste condiții, riscurile juridice și financiare aferente eventualelor litigii sunt preluate în întregime de statul Republica Moldova.
– Investigațiile aferente fraudei bancare decurg lent, sunt lipsite de transparența necesară și nu prezintă careva rezultate clare. Recuperarea fondurilor deturnate are loc doar din perspectiva lichidării celor trei bănci fraudate și comercializării activelor deținute de acestea. Totodată nu există careva rezultate publice privind activitatea platformei inter-instituționale pentru monitorizarea și controlul statutului asupra investigației fraudei bancare (întâlniri, decizii sau rezultate).
– Amendamente propuse la Codul penal, la cel de procedură penală sau la cel contravențional pun la îndoială dorința responsabilizării celor vinovați în cazul fraudelor bancare. Astfel, se propune un nou temei pentru liberarea de răspundere penală pentru o serie de infracțiuni, inclusiv cele ce țin de piața valorilor mobiliare, titlurile de valoare, încălcarea drepturilor acționarilor și a concurenței. Aceste infracțiuni sunt în special cele săvârșite în contextul preluărilor ostile („atacuri raider”) din perioada anilor 2010 – 2013, ce au adus acționari netransparenți în sectorul bancar care la rândul lor, mai târziu, au facilitat fraudele bancare.
Climat investițional și mediu de afaceri
– Reforma instituțională în domeniul controlului de stat al activității de întreprinzător a demarat odată cu modificarea în septembrie 2016 a Legii cadru. Cu toate acestea, procesul de raliere a întregului cadrul legal la noile prevederii, ce țin de reglementarea activității de control a mai multor entități, nu s-a finalizat. Concomitent, deși cadrul normativ în privința creării, reorganizării sau optimizării acestor entități a fost adoptat, urmează a fi depuse eforturi susținute în sensul elaborării unui și de acte normative (noile Regulamente) sau alte acte normative care reglementează activitatea acestora. Astfel că, este important ca la etapa dată prevederile incluse în noile acte să nu contravină, sau să denatureze obiectivele trasate prin aprobarea amendamentelor la cadrul legal.
– Proiectul noii legi pentru eficiența energetică conține unele prevederi ce pot defavoriza consumatorii finali. Astfel, operatorii de pe piață își vor putea acoperi parțial cheltuielile pentru măsurile de reducere a consumului de energie prin majorarea tarifelor pentru consumatorii finali la distribuția de energie electrică și gaze naturale.
– Persistă incertitudini cu privire la selectarea companiei ce va construi gazoductul Ungheni-Chișinău. Autoritățile centrale evită să concretizeze ce opțiune aleg pentru a demara construcția conductei Ungheni-Chișinău: 1) folosirea resurselor obținute din privatizarea „Vestmoldtransgaz”; 2) valorificarea urgentă a împrumutului de la BERD și BEI; sau, 3) o variantă mixtă.
Agricultura și siguranța alimentelor
– În Foaia de Parcurs au fost setate limite temporale nerealiste pentru elaborarea „Proiectului de lege privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman”, iar drept urmare implementarea acestei măsuri se realizează cu întârziere de la termenele stabilite.
Educație, cultură, știință
– Modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi a Codului educaţiei s-a făcut cu ignorarea prevederilor legislației privind transparența decizională. Proiectele fusese elaborate încă în 2016 cu participarea experților Academiei de Științe din Moldova (AȘM), însă varianta finală promovară de Guvern și votată de Parlament a fost modificată substanțial, fără respectarea prevederilor legale de consultare a instituțiilor vizate și fără respectarea procedurilor decizionale. Revista AȘM „Akademos” și scrisorile deschise, adresate de către membrii AȘM factorilor de decizie relevă îngrijorarea că „o consecință gravă a acestui document va fi destrămarea Academiei de Științe a Moldovei, care prezintă cel mai înalt for științific din țară, și ca urmare – destructurarea și, de facto, lichidarea acesteia… Lipsirea Academiei de institutele ei științifice și repartizarea acestora la ministere și instituții superioare este un act destructiv ce va cauza prejudicii activității științifice și, drept urmare, desființarea lor”.
– Guvernul nu a reușit să adopte hotărârea privind crearea agențiilor de implementare a modificărilor la Codului cu privire la știință și inovare în termenele prevăzute de Foia de parcurs.
Programe sociale
– O dificultate pentru implementarea programului „Prima casă” se referă la ratele dobânzilor ce vor fi aplicate și care sunt relativ înalte, fapt ce este cauzat de lipsa resurselor ieftine pe termen lung în lei moldovenești și volatilitatea ratelor aceste resurse. Această problemă se acutizează în contextul nivelului scăzut al veniturilor populației.
– Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova continuă monitorizarea minuțioasă a reformelor prioritare, iar la începutul anului viitor va fi prezentat raportul final de monitorizare a Foii de parcurs în cadrul unui eveniment public.
