Autorii afirmă că, de facto, sistemul este operațional din punct de vedere tehnic și orice funcționar, numit în funcție după perioada de 1 ianuarie 2018, trebuie să depună declarația de avere și interese prin intermediul acestuia. La moment, în sistem nu există nici o declarație pentru anul 2018, deși au existat numiri în funcție, inclusiv pentru funcțiile de conducere a Autorității Naționale de Integritate. De asemenea, până în 31 martie 2018, toți funcționarii și demnitarii urmează să depună declarațiile anuale, iar până în acel moment sistemul trebuie să fie pe deplin funcțional.
„Ne exprimăm speranța că această platformă va fi utilizată la maximum pentru a atinge obiectivele așteptate, aducând o transparență mai mare în averile și interesele demnitarilor și funcționarilor, astfel descurajând corupția, traficul de influență și conflictele de interese”, se arată în adresare.
În acest sens, autorii scot în evidență următoarele considerente pe care le-au identificat:
1. Vacuum normativ
Este adevărat că, în conformitate cu acțiunea 14, sistemul de verificare și de declarație electronică este disponibil online și permite transmiterea electronică a declarațiilor. Aceeași acțiune prevede și elaborarea legislației secundare – a unui Regulament ce ar asigura mecanismul de funcționare a sistemului e-integritate. Faptul că sistemul e-integritate la moment funcționează în condiții de vacuum normativ constituie un risc care trebuie remediat de urgență, dat fiind că funcționarii noi-numiți își depun declarațiile, cel puțin teoretic, deja începând cu luna ianuarie 2018. Pe situl ANI nu este publicat un asemenea document, iar la solicitarea noastră, ANI a confirmat că acesta nu este, încă, disponibil public.
2. Exclusiv electronic
Succesul declarațiilor electronice din țara vecină, Ucraina, a constat în faptul că acestea au fost depuse electronic de toți funcționarii publici (aproximativ un milion de funcționari). Legislația Ucrainei stipulează clar exclusivitatea declarațiilor electronice. Legislația Republicii Moldova de asemenea stipulează faptul că declarația de avere și interese personale este depusă sub formă de document electronic, însă nu este într-atât de detaliată.
Este important ca regulamentele ANI să consolideze această prevedere pentru a nu permite spațiu de interpretare.
Ușor de utilizat
Declarațiile trebuie să fie ușor de utilizat, pentru a face posibilă citirea lor electronică. Or, deseori din cauza formatului documentelor postate pe paginile web ale instituțiilor publice, calitatea acestora este una joasă și nu permite citirea, convertirea, copierea textului sau căutarea prin text, îngreunând semnificativ lucrul cu asemenea documente. Această situație se răsfrânge negativ în special asupra eficienței muncii jurnaliștilor de investigație. Considerăm că regulamentul trebuie să fie explicit și referitor la formatul documentelor, astfel încât să prevadă expres că declarațiile trebuie să fie depuse într-un format ce poate fi prelucrat de calculator (copiere, căutare, citire automatizată).
Promovarea serviciilor și instrumentelor electronice
Regulamentul dat trebuie să specifice clar atribuțiile și responsabilitățile ANI și ale Cancelariei de Stat (Centrul de Telecomunicații Speciale) în asigurarea tuturor funcționarilor cu semnături electronice, pentru a preveni orice scenariu în care lipsa semnăturii electronice (sau lipsa de suficiente resurse financiare pentru acestea) să constituie o scuză de a nu utiliza pe deplin platforma e-integritate.
Potrivit CPR, principiile date trebuie reflectate în legislația secundară a ANI „ce trebuie aprobată de urgență, dar cu siguranță până în 31 martie 2018, pentru ca să vedem efectul dorit odată cu publicarea declarațiilor de averi și interese”. Astfel, sistemul e-integritate va fi cu adevărat util, funcțional și disponibil public societății, permițând transmiterea electronică a declarațiilor, iar instituțiile mass-media vor lucra eficient pentru a aduce o transparență maximă în veniturile și averile funcționarilor și demnitarilor.
Mai jos puteți citi declarația integrală:
