Ion Axenti este liftier la un spital din capitală. A învățat profesia la un centru de instruire din Chișinău. Bărbatul spune că și-ar fi dorit să-și schimbe meseria, doar că sănătatea nu-i mai permite. Este invalid de gradul doi încă din armată.
„Am lucrat în construcții și, deoarece picioarele au început să mă doară, am decis să mă angajez în calitate de liftier ca să îmi fie mai ușor”, spune Ion.
Bărbatul este responsabil de transportarea pacienților și a medicilor cu ascensorul: „Dacă s-a blocat ascensorul, eu deschid aceste uși, introduc bâta în partea aceasta și îl trag ca să se poată deschide ușile și oamenii pot deja să iasă”.
Liftier este și Valentina Țurcan. Ea a deprins meseria tot de nevoie. Din cauza problemelor de sănătate, nu poate ridica obiecte grele: „În general nu-i greu, dar dacă lucrezi 24 din 24, te dor și mâinile, și picioarele”.
Lucrează, uneori, zi și noapte pentru salariul de 1200 de lei pe care îl primește și se odihnește doar când are nu prea sunt solicitări: „Există și pauze când fluxul de oameni nu este mare pot să stau pe acest scaun, dar în general serviciul este unul foarte tensionat”.
În Republica Moldova, în următorii ani profesia de liftier ar putea să dispară, spun specialiștii.
„Profesia moare și este legat de faptul că apar noi tipuri de lifturi care trebuie deservite la nivelul ultimelor standarde”, spune Victor Suvorov, director pe instruire.
Această profesie nu se mai predă nici în școlile profesionale deja de ani buni, iar unicul Centru de instruire a liftierilor aproape că nu mai prezintă interes pentru tineri.
„Liftierii mai rămân să lucreze la dispecerate, la spitale și la întreprinderi care au de transportat produse de tonaj mare”, susține Victor Suvorov.
Din cauza salariilor foarte mici, riscă să dispară și bibliotecarii. Anul acesta, de exemplu, la specialitatea „Biblioteconomie” de la USM, sunt doar 10 studenți. A avut norocul să însușească la Universitate profesia de bibliotecar și Zianaida Ursu. Femeia lucrează în domeniu de 16 ani.
„Biblioteca în care vă aflați este ca a doua casă pentru mine”, spune Zinaida.
Recunoaște că salariul nu o motivează. O mai ține aici doar dragostea pentru lectură: „Atunci când vorbim de profesia noastră și facem o legătură directă cu partea financiară, e clar că lucrurile stau altfel. Aș prefera să vorbesc numai de profesie”.
În câțiva ani prin troleibuze și autobuze nu veți mai vedea nici un taxator. În țările dezvoltate aceștia deja au dispărut. Și autoritățile de la noi își propun să introducă sistemul de tichetare electronică. Maria Cojocaru activează în acest domeniu de 20 de ani. Spune că îi va fi greu să se despartă de profesie.
„Pentru fiecare lucrător chiar și la orice întreprindere după atâția ani nu e chiar așa de ușor”, spune Maria Cojocaru, taxatoare.
Pierderea serviciului e doar una dintre probleme. Cel mai mult însă va regreta pierderea legăturii cu oamenii de care s-a atașat în toți acești ani: „De atâția ani lucrez, pasagerii de pe ruta 10 îmi sunt ca frații și surorile”.
Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cele mai solicitate profesii pe piața muncii sunt cele din domeniul industriei textile și confecții – momentan sunt peste 2000 de locuri vacante. Pe locul doi se situează domeniul industrial cu peste 500 de locuri vacante.
Reporter: Parascovia Spic
Imagini: Oleg Cozlov, Vlad Coroban
