Potrivit avocatului, Ilan Șor a făcut un denunț și a cooperat cu ancheta privind colapsul BEM din 2014. Ramsden susține că Șor a spus că până în august 2013, banca aparținea practic statului și era controlată de fostul premier Vladimir Filat, care a fost implicat în administrarea ei. Însă, potrivit lui rapoartele realizate de Kroll nu au analizat acest aspect și nici deciziile dubioase din 2009. În schimb o anchetă care nu a fost susținută de dovezi a fost luată drept fapt și s-a manipulat cu rezultatele ei.
Ramsden mai spune că în rezultat avem o mare exagerare privind frauda bancară și inegalități grației raportărilor eronate privind cine este vinovat și cine a beneficiat din urma furtului.
„Eu nu spun că Ilan Șor este nevinovat de acțiuni legate de frauda bancară, dar nu sunt dovezi că el este responsabil de plănuirea fraudei sau executarea ei sau cel mai important că el este beneficiarul ei”, a declarat avocatul lui Șor.
Privind primul raport Kroll, avocatul susține că a fost complet focusat pe Ilan Șor în ciuda dovezilor convingătoare că sunt și alte persoane implicate în frauda bancară și că au beneficiat de pe urma ei.„Ei au ignorat dovezile precum că primul ministru din acea perioadă și domnul Platon sunt ambii realizatorii și beneficiarei fraudei”.
Solicitați pentru o reacție de TV8, reprezentanții Băncii Naționale ne-au spus că „nu comentează procedurile judiciare și declarațiile pe marginea acestora”.
Toate declarațiile avocatului pot fi privite mai jos:
Amintim că, în decembrie 2017 Ilan Șor a anunțat că avocații săi au depus o cerere de chemare în judecată împotriva companiei „Kroll” la Curtea Supremă din Londra.
La Kiev, experții de la Kroll au dezvăluit că din banca ucraineană „Privatbank”, timp de zece ani, au fost furați cel puțin 5,5 miliarde de dolari. Ulterior, unul dintre foștii co-proprietari ai băncii a încercat să discrediteze activitatea companiei, atacând-o în judecată pentru că, potrivit lui, aceasta ar fi fost contractată ilegal.
Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani și 6 luni de pușcărie pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii. Însă, se plimbă în continuare în libertate, Șor va ajunge după gratii abia după ce se va pronunța și Curtea de Apel și doar dacă sentința de condamnare a primei instanțe va fi menținută.
