O companie din Ucraina încearcă să încaseze forțat de la Republica Moldova suma de aproape un miliard de lei, pentru o presupusă datorie pentru energia electrică livrată Chișinăului încă la sfârșitul anilor 90. În data 15 ianuarie 2021, Curtea Districtuală Columbia din SUA (cu rol de curte de apel) a examinat un dosar privind încuviințarea și recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine împotriva statului Republica Moldova, scrie RISE Moldova. Mai exact, Curtea a trebuit să decidă dacă, anterior, instanța de district, cu rol de instanță de fond, din SUA a confirmat corect hotărârea din octombrie 2013 a unui tribunal din Paris, prin care Republica Moldova a fost obligată să plătească unei companii ucrainene un total de 600 de milioane de lei (circa 46,5 milioane dolari la cursul de atunci – n.r.).
Dosarul din SUA e parte a mult-discutatului proces dintre Republica Moldova și Energoalians, inițiat după ce, la finele anilor ‘90, ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei, lucru negat de autoritățile de la Chișinău.
Curtea Districtuală a confirmat decizia instanței inferioare, respingând afirmațiile Moldovei precum că nu era de competența ei să examineze o astfel de cerere și că recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine în timpul suspendării anumitor proceduri reprezintă „o eroare”.
Aceasta a concluzionat că prima instanță nu a abuzat de discreția sa în acordarea dobânzii prejudiciabile, pentru a compensa în mod adecvat compania ucraineană pentru valoarea în timp a banilor. Pe de altă parte, Curtea Districtuală a cerut de la instanța inferioară să examineze dacă datoria pe care o are de achitat Moldova trebuie să fie calculată în lei sau în dolari. Or, de la decizia Tribunalului de arbitraj de la Paris din octombrie 2013, leul s-a depreciat cu circa 30% faţă de dolarul american, doar că nici compania ucraineană, și nici judecătorii din prima instanță, nu au explicat de ce Moldova ar trebui să suporte costul deprecierii monedei.
Firma ucraineană care pretinde în prezent de la Republica Moldova presupusa datorie pentru energia electrică livrată la finele anilor ‘90 este SPS Stileks și își are sediul juridic în Zaporojie. Fondată în anul 2000 şi cu un capital social de 32,5 milioane de grivne (aproape un milion de euro), firma are ca domeniu de activitate comerţul cu materiale din lemn şi obiecte sanitare. A fost deținută inițial de companii din Estonia şi Finlanda, iar ulterior de Anton Didenko, fost asistent al unui deputat local. La 30 octombrie 2019, proprietar şi administrator al firmei a devenit Oleg Shirokopoyas de 23 de ani, un locuitor din Zaporojie care, în 2019, era în căutarea unui loc de muncă, iar acum deţine două companii în Ucraina.
A doua zi după venirea lui în firmă, firma Stileks a plătit 1,5 milioane de grivne (aproape 60 de mii de dolari, la cursul zilei) pentru dreptul de a cere de la Republica Moldova presupusa datorie pentru energie electrică, ajunsă, între timp, la 58 de milioane de dolari.
Pe lângă Franța, Ucraina și SUA, presupusa datorie pentru energie electrică s-a lăsat, de-a lungul anilor, cu litigii și în Republica Moldova, Belgia și Federația Rusă. Datoria inițială de circa 16 de milioane de dolari a crescut până la aproape 50 de milioane, pe fundalul penalităților și a diferenței de curs valutar, iar companiile care pretindeau încasarea ei s-au tot schimbat constant.
Totul a început cu Derimen Properties LTD, un offshore din Insulele Virgine Britanice, urmat de două companii din Ucraina (Energoalians TOV și Komstroy TOV). Ulterior, dreptul a o încasa de la Republica Moldova datoria pentru energia electrică s-a perindat pe la două companii britanice (Simpex LTD și Amtek Group LTD), ca, în 2019, să revină în Ucraina, la Stileks-ul deținut de Shirokopoyas.
Anterior, RISE Moldova a scris că cel puțin două dintre aceste companii erau controlate de persoane conectate la Veaceslav Platon. Acum el neagă că ar avea legătură cu firmele respective, susţinând că acestea nu îi mai aparţin și că în spatele pretenţiilor financiare față de statul Republica Moldova ar sta deja alte persoane.
Continuarea pe Rise.md.
