Agricultura este o activitate care poate avea consecințe negative asupra mediului înconjurător, mai ales asupra solului, dacă agricultorii nu manifestă o atitudine responsabilă și grijulie. O daună mare pentru sol pot provoca, spre exemplu, materialele din plastic, dacă sunt aruncate la întâmplare ori lăsate în pământ. Pentru că au conștientizat pericolul, tot mai mulți fermieri încep să adune materialele din plastic și să le ducă la companiile de reciclare, care oferă și un preț negociabil pentru orice cantitate livrată.
Numărul agricultorilor care optează pentru un mediu curat și nepoluat este în creștere. Printre cei care stau cu gândul la moștenirea pe care o vor lăsa copiilor și nepoților este și Valeriu Papuc, un fermier din satul Pârâta, raionul Dubăsari, care cultivă ceapă și căpșuni deja de mai bine de șapte ani. De trei ani încoace, el nu mai aruncă la gunoi deșeurile din plastic, pe care îl folosește în timpul lucrărilor în câmp, dar îl adună și îl duce la reciclare.
„Facem o agricultură de mai muți ani de zile, dar de vreo trei ani de zile am hotărât să facem agricultură performantă.”
„Observând în jur ce se întâmplă, gunoiștele tot ardeau, pe noi asta ne-a atins și am început să căutăm ieșire din situație.”
„Și nu suntem îndiferenți de ceea ce se întâmplă, vrem să răsuflăm cu aer curat la noi în țară, la noi în sat.”
Valeriu Papuc îi sfătuiește pe toți fermierii, care folosesc plastic, să fie responsabili și să nu-l ardă, dăunând naturii, dar să-l ducă la reciclare.
„Sunt agenți economici când chiar și mulciu de pe căpșune cu tot cu picurător îl ard și-l pun în pământ. Murdărim foarte tare pământul, plus la asta și așa aerul e murdar la noi în Moldova, dar dacă mai dăm foc și la picurători… Ne-a mișcat treaba asta că trebuie să hotărâm lucrul cu ceva pozitiv. Să nu îl ardem, să nu îl lăsăm undeva, de exemplu prin păduri. Am hotărât să-l depozităm și, în momentul potrivit, să-l ducem la Chișinău.”
Sergiu Ipatii, expert în probleme de mediu, spune că este foarte important ca producătorul agricol să fie responsabil și să nu dăuneze solului, apei ori aerului.
„Agricultura este o activitate, care are un impact semnificativ asupra mediului, acționează asupra solului, asupra apei, asupra aerului, asupra biodiversității. În cadrul proiectului Agricultura Performantă în Moldova, încercăm să creăm și să dezvoltăm modele, prin care impactul pe care producătorul agricol îl exercită asupra mediului să fie cât mai mic și să fie cât mai puțin riscul pentru poluarea mediului.”
Potrivit experților în probleme de mediu, agricultura modernă este aproape imposibilă, fără folosirea plasticului. Doar că acesta trebuie reciclat, după ce expiră termenul de utilizare, și nu aruncat la gunoi, așa cum încă mai procedează foarte mulți agricultori.
„Ținând cont de faptul cât plastic este reciclat, este ușor să facem calcule matimatice și să vedem că majoritatea plasticului este, fie aruncat, depozitat undeva sau ars, ceea ce este păcat, pentru că fermierii ar putea obține o sursă de venit, chiar dacă cantitatea de plastic este destul de mică. Soluția ar fi să fie consolidat acest plastic și să fie dus centralizat, nu de fiecare fermier în parte.”
Potrivit responsabililor unei companii de reciclare, furtunul, banda de picurare și pelicula care este utilizată la sere poate fi adusă la ei, iar dacă fermierii au cantități mari de plastic, companiile pot veni direct la ei acasă pentru a o lua contra cost.
Pentru ca politelena să poată fi utilizată, este necesar să nu conțină substanțe chimice și uleioase. Deci, trebuie să fie în stare uscată și curată.
Pentru noi este importantă orice cantitate de politelen care este livrată.”
Cu părere de rău, avem puțin fermieri care sunt furnizor de deșeuri cu politelenă. Mulți dintre ei nu sunt informați despre posibilitatea reciclării acestor deșeuri și aleg să le utilizeze în alt mod sau să le arunce. Spre exemplu, anul trecut, am primit spre reciclare, de la fermieri, în jur de 70 de tone de deșeuri, ceea ce este o cantitate foarte mică. Noi ca companie, putem asigura și transportarea acestor deșeuri.”
Totuși, potrivit lui Dumitru Roșca, există deja fermieri, care an de an, aduc plasticul, contra unui cost, care este negociat pe loc. Odată adus la companie, acesta este folosit ca materie primă la producerea țevilor tehnice.
Prețul este negociat individual și depinde, în mare parte, de faptul că aceste mărfuri să fie fără reziduri de pământ, pietriș sau alte substanțe, la fel, cantitatea și calitatea contează, dar în general, prețul variază.” (MUSCA) „În loc ca plasticul cela să se descompună timp de 200 de ani în pământ, mai bine să fie prelucrat.”
Și unii oamenii pe care i-am intervievat sunt de părere că este mai bine ca plasticul să fie dus la reciclare, decât să fie aruncat la gunoi, mai ales că le oferă și bani în schimb.
„ – Decât să-l duc la gunoi, nu-i mai bine așa.”
„ – Aduceți regulat? – Aducem ceea ce este.”
„ – Cât ați adus? – 255 de kilograme.
– Cât vi s-a oferit?
– 765 de lei.
– Sunteți mulțumit?
– Până ce, da.”
Prețul oferit în schimbul unui kg de plastic obișnuit începe de la trei lei. Companii de reciclare a plasticului sunt în municipiile Chișinău, Orhei, Bălți și Cahul.
