06 iulie 2022, ora 17:32

Procuratura Anticorupție, informează despre clasarea dosarului penal, pornit pe 4 februarie 2022, în privința procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, pe faptul amestecului în înfăptuirea justiției, cu folosirea situației de serviciu, în procesul de instrumentare a dosarului denumit generic „Expulzarea profesorilor turci”.

Asta după ce pe 4 februarie, procurorul șef interimar al Procuraturii Anticorupție fiind împuternicit de către CSP de a examina în ordinea controlului ierarhic superior, plângerea ex-deputatei în Parlamentul Republicii Moldova Inga Grigoriu, a dispus anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale din 22 decembrie 2021, emisă de procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), Andrei Balan în privința procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, fiind pornita urmărirea penala. 

Reamintim că procurorul Andrei Balan a fost desemnat de CSP pe 22 decembrie 2021, pentru examinarea sesizării fostei deputate de la Partidul Platforma DA, Inga Grigoriu, prin care se sesiza despre acțiunile pretinse a fi ilegale ale procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Așadar, procurorul de caz, la emiterea ordonanței de clasare a dosarului penal intentat în privința Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, și-a argumentat soluția prin aceea că, fapta imputată acestuia nu întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune.

Mai mult, procurorul și-ar fi motivat decizia prin aceea că, presupunerea organului de urmărire penală, că procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo ar fi săvârșit amestec în înfăptuirea justiției în cauza din speță, în lipsa unor probe confirmătoare, nu este suficientă pentru înaintarea unei acuzații penale.

Decizia procurorului de clasare poate fi contestată cu plângere procurorului ierarhic superior, în termen de 15 zile din momentul când s-a luat cunoștință de act, de către părțile implicate în cadrul acestui proces penal, în ordinea prevăzută de prevederile art.299/1 din Codul de procedură penală.

Cei șapte profesori turci au fost reținuți în dimineața zile de 6 septembrie 2018 de către colaboratorii SIS,  care au anunțat că aceștia ar fi bănuiți de legături cu structuri teroriste. Ulterior, fără vreo anchetă sau judecată, au fost expulzați în Turcia, unde au fost condamnați la închisoare.

În iunie 2019, R. Moldova a fost condamnată la CEDO pe acest caz. Potrivit deciziei CtEDO, fiecare dintre cetățenii turci urma să primească câte 25 de mii de euro drept despăgubiri morale.

La Chișinău, singurul recunoscut vinovat în acest caz, în august anul trecut, a fost fostul șef al SIS, Vasile Botnari, care s-a ales doar cu o amendă de 88 de mii de lei și a fost privat și de dreptul de a ocupa o funcție publică în următorii cinci ani.Despre sentința aplicată lui Vasile Botnari, considerată mult prea blândă de mai multe voci, s-a aflat după aproximativ o lună. Înainte ca decizia instanței să ajungă în presă, procurorul general, Alexandru Stoianoglo a declarat la „Politica” Nataliei Morari că Vasile Botnari a fost condamnat  la închisoare cu suspendare și ar fi achitat deja 125 de mii de euro pierduți de R. Moldova la CEDO.

„El a achitat benevol 125 de mii de euro, pierduți de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), drept prejudiciu și a achitat 380 de mii de lei pentru avionul care a fost arendat pentru transportarea profesorilor turci”, a mai spus procurorul. Alexandr Stoianoglo spunea atunci că Botnari ar fi fost influențat de către fostul lider al democraților Vlad Plahotniuc.

Totodată, doi foști adjuncți de la SIS ai lui Vasile Botnari, dar și fosta directoare a Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelingi, au fost scoși de sub urmărire penală.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

05 martie 2026, ora 09:45

Republica Moldova nu riscă să rămână fără combustibil, chiar dacă pe piețele internaționale au loc fluctuații ale prețurilor la energie. În același timp, aceste schimbări de pe bursele mondiale nu ar trebui să ducă la scumpiri semnificative pentru consumatori. Declarațiile au fost făcute de expertul în energetică Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8. 

Pentru a reduce eventualele riscuri, Guvernul a instituit regim de pregătire sporită în sectorul energetic. Potrivit expertului, această măsură le permite autorităților să ia decizii rapide și să evite procedurile birocratice îndelungate, dar și să păstreze resursele energetice în interiorul țării.

„Din deciziile pe care le-a luat astăzi Guvernul: prima - ca Agenția Rezerve Materiale de Stat să procure combustibil la cota maximă prevăzută de legislație. A doua - companiile petroliere să nu exporte combustibil în țările vecine, pentru ca noi să nu rămânem fără resurse din cauza prețurilor mai mari de acolo. Și a treia - ca în orele de consum maxim, dimineața și seara, producătorii noștri locali, în special cei de energie regenerabilă, să nu exporte energie electrică”, a precizat Tofilat.

Expertul susține că fluctuațiile de preț de pe bursele internaționale, provocate de situația din Golful Persic, nu ar trebui să afecteze semnificativ consumatorii.

„Nu văd sensul de a intra în panică și de a cumpăra urgent gaz - acum consumul este redus, iar fluctuațiile pe parcursul câtorva zile sau săptămâni influențează foarte puțin tariful final. Tariful se calculează pentru un an, astfel că asemenea variații se resimt foarte puțin. Cred că în câteva săptămâni situația va reveni la normal”.

TTotuși, Tofilat spune că prețurile la benzină și motorină ar putea crește moderat în următoarea lună. Potrivit lui, scumpirile nu vor apărea brusc, deoarece ANRE stabilește prețurile maxime în funcție de media cotațiilor din ultimele două săptămâni. Astfel, chiar dacă pe piețele internaționale au loc fluctuații rapide, acestea se reflectă mai lent la pompă.

TV8.md amintește că starea de alertă în domeniul energetic a fost instituită în Republica Moldova pentru 60 de zile. 

„De sâmbătă am înțeles că e o criză majoră, e un război care nu știm cât va dura. Am întreprins chiar de sâmbătă primele acțiuni și mulțumesc Ministerului de Externe, fiindcă prima măsură a fost să ne gândim la securitatea statului și la securitatea cetățenilor noștri aflați peste hotare. Toate ambasadele au venit cu comunicare și am venit cu niște planuri de contingență. (...) Ne-am gândit la securitatea energetică și la rutele de aprovizionare”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

Starea de alertă a fost instituită pentru a asigura stocurile minime de rezervă de produse petroliere, cu un accent deosebit pe terminalul din portul Giurgiulești, pentru a condiționa exporturile de energie electrică din surse regenerabile în anumite intervale orare, astfel încât să fie protejat sistemul național, și pentru a pregăti începerea sezonului agricol, care presupune un consum ridicat de motorină