Fiecare a patra persoană din Republica Moldova suferă de o boală a inimii, arată datele statistice. Totodată, pe an ce trece, crește numărul celor care se adresează la doctor cu boli ale sistemului circulator, confirmă și specialiștii. Astfel, atât în țara noastră, cât și în întreaga lume, afecțiunile cardiace sunt pe primul loc și în clasamentul deceselor. Pentru a atenționa și a sensibiliza oamenii în legătură cu problemele legate de sănătatea sistemului cardiovascular, anual, pe 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii.
„Tensiunea bună - 140/80. Pentru dvs, la moment sunt valori potrivite.
Continuăm mai departe tratamentul”.
Nina Mazureac are 87 de ani, iar de mai bine de două decenii suferă de o boală cardiovasculară. Femeia spune că această maladie este un adevărat chin pentru ea și regretă că, atunci când i-au apărut primele dureri de inimă nu s-a adresat imediat la medic, iar bola a avansat. Pe atunci profesoară, dar și mamă a trei copii mici, tot nu găsea timp să-și vadă de sănătate. Mai târziu, a ajuns, totuși, la doctor, pentru că a suferit câteva infarcturi miocardice.
„- Mă durea inima. Luam pastile și trecea, accesul nu era mare.
- Nu v-ați adresat la timp?
- Nu.
- Și a avansat boala?
- Da.
- Și peste cât timp v-ați adresat?
- Peste 4 - 5 ani. N-am fost la medic, pentru că, ca la sat, lucru și grădina”.
După ce a avut mai multe infarcturi miocardice, Nina Mazureac mărturisește că a învățat a vorbi din nou ca un copil mic. Totodată, și-a revăzut și modul de viață.
„- Am venit la spital și de atunci, când trebuie - vin și când mă doare des.
- Dumneavoastră nu ați putut vorbi deloc?
- Da, două săptămâni nu am vorbit niciun cuvânt.
- Și cum v-ați revenit?
- Așa, la medic, la spital. Mi-a prescris ce trebuie”.
Iar Olga Florea suferă de câțiva ani de hipertensiune arterială. Și ea regretă că nu s-a adresat la timp la medic, deși nu se simțea prea bine. A ajuns la medic atunci când nu mai putea suporta durerile, iar acum urmează tratamentul stabilit de specialist.
„De trei ori mi-am pierdut cunoștința, apoi tensiunea și mă simțeam tot mai rău. Când tensiunea se mărește mai rău mă simt, dar prin tratament - mai bine. E cam greu, nu poți să ridici, să mergi mult, te înăduși”.
Olga Florea mai spune că, de când a aflat de boală, este foarte atentă la ceea ce mănâncă, pentru că doar așa își menține starea mai bună:
„- Trebuie să avem grijă de inimă, de organism de toate.
- Ați schimbat alimentația acum după ce suferiți de această boală?
- Da”.
Bolile cardiovasculare pot fi prevenite, susține Ana Moiseev, medic cardiolog. Luați cu grijile cotidiene, puțini oameni de la noi se îngrijesc de sănătate. De aceea, în 2022, numărul pacienților s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut:
„Patologiile cardiovasculare pot fi prevenite. În 80% de cazuri doar grație prevenției a factorilor de risc precum fumatul, sedentarismul și modul de viață nesănătos, alimentația nesănătoasă. (musca) Anul acesta, de la început de an și până acum toată secția este plină, permanent paturile sunt ocupate”.
Datele statistice mai arată că circa 40 la sută din populația Moldovei suferă de hipertensiune arterială, în majoritatea cazurilor, din cauza modului de viață nesănătos. Există și cazuri când patologiile sunt genetice. Medicii mai atenționează că este în creștere numărul tinerilor cu boli de inimă.
„În ultimii ani, vârsta pacienților cu patologii cardiovasculare a întinerit foarte
mult. În special, patologii cardiovasculare între bărbați tineri, care duc un mod de
viață nesănătos, fumatul și colesterolul crescut”.
De Ziua Mondială a Inimii, angajații Institutului de Cardiologie au organizat un flashmob în fața instituției. Ei au format o inimă mare, cu scopul de a conștientiza populația despre riscurile bolilor cardiace. La nivel mondial, în jur de 520 de milioane de persoane suferă de boli ale aparatului circulator. Aceste patologii provoacă, anual, în jur de 18 milioane de decese. Bolile cardiovasculare pot apărea din mai multe cauze precum fumatul, consumul de alcool, diabetul, hipertensiunea arterială și obezitatea, dar și din cauza aerului poluat și a hranei necalitative.
