21 iunie 2022, ora 19:48

Fostul șef de stat, Igor Dodon, rămâne în arest la domiciliu încă 30 de zile. După decizia magistraților, fostul președinte, bănuit de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită, a declarat că se aștepta la o astfel de decizie, însă unele argumente nu le poate înțelege.

„Cum era și de așteptat în condițiile justiției reformate, judecătorii au luat decizia de a prelungi arestul la domiciliu... Din ceea ce am auzit astăzi sunt trei blocuri de argumente ale procurorilor. Primul se referă la unii martori care sunt oponenți politici, care m-au criticat public și ei au fost ca martori în acest caz, pentru a avea argumente de prelungire a arestului la domiciliu. Al doilea s-au referit la faptul că locuiesc împreună cu soția, de ce soția în calitate de învinuită discută cu mine, eu nu înțeleg la ce se referă ei, oameni bolnavi. Al treilea este de ce discut cu voi este, încălcarea este că discut cu presa că discut cu presa, plasez unele mesaje pe Facebook, comentez politic. Eu cred că asta este o încălcare a și libertății de exprimare” a declarat Dodon.

Totodată, fostul președinte l-a acuzat pe ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, că ar fi implicat în acest proces. Acesta susține că va ataca decizia la Curtea de Apel.

„Regret că procurorii au luat decizia să preseze membrii familiei, de exemplu cumnatul meu, are confirmare financiară la toate actele. Vom ataca împreună cu avocații la Curtea de Apel. În condițiile în care judecătorii nu ascult indicațiile Maiei Sandu este imediat prin presa de dreapta, prin învinuiri de îmbogățire ilicită, orișicare nu ascultă de Maia Sandu și Litvinenco, în condițiile în care se fac presiuni asupra judecătorilor cred că era de așteptat acest lucru”, a declarat Dodon.

Procurorii Petru Iarmaliuc și Eugenia Zubco au declarat că au prezentat probe noi, însă nu au oferit mai multe detalii.

Reamintim că la Judecătoria Ciocana, marți, 21 iunie, a fost examinat demersul procurorilor privind prelungirea măsurii preventive de arest la domiciliu pentru încă 30 de zile în privința lui Igor Dodon. Ajuns la Judecătorie, acesta nu a refuzat să ofere declarații.

Pe 24 mai, Procurorii Anticorupție, în comun cu ofițerii CNA și SIS au efectuat 10 percheziții acasă la fostul șef de stat, Igor Dodon, inclusiv la alte locații și imobile deținute prin persoane interpuse. Potrivit Procuraturii, descinderile au avut loc în cadrul unui dosar penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii de corupere activă, acceptarea finanțării partidului politic, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate sume mari de bani și obiecte de lux, în valoare totală de zeci de milioane de lei. Persoanele vizate au încercat să ascundă bunuri și documente purtătoare de informații, iar una dintre ele „a încercat să distrugă probe prin înghițire”. 

Pe 26 mai, Igor Dodon a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, iar complicele care ar fi și cumnatul fostului șef de stat, cel care a vrut să înghită recipisa, a primit 30 de zile de arest preventiv la Penitenciarul nr. 13.

Deși procurorii Petru Iarmaliuc și Eugenia Zubco au contestat decizia magistraților privind plasarea lui Igor Dodon în arest la domiciliu pentru 30 de zile și au declarat că este una ilegală și neîntemeiată, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul procurorilor și a menținut hotărârea primei instanțe.

Procurorii au precizat că există multe riscuri printre care: distrugerea probelor, influențarea martorilor și a complicilor sau chiar riscul ca fostul șef de stat să fugă din țară.

În vara anului trecut, Procuratura Anticorupție a anunțat că a dispus neînceperea urmăririi penale în cadrul procesului penal pornit în baza denunțului lui Iurie Reniță prin care cerea investigarea circumstanțelor rezultate din înregistrările video în care Igor Dodon ar fi primit de la fostul lider PDM o pungă, în care se prezuma că ar fi fost bani. Procuratura a decis atunci că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni.

De la deschiderea dosarului, Igor Dodon, a declarat că acest este unul politic, la comanda președintei, iar el nu are nicio vină.

De cealaltă parte, președinta Maia Sandu a declarat că dacă Igor Dodon crede că este cinstit, atunci nu are de ce să își facă griji de cum va derula dosarul acestuia. Șefa statului speră ca „Procuratura nu face jocuri politice nici la indicația cuiva și nici din propria inițiativă”, iar procurorii vor acționa în conformitate cu legea.

Dodon a fost recent subiectul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Ancheta a scos la iveală schema prin care fostul președinte Igor Dodon și-a cumpărat casa de milioane de la Buiucani, tăinuind proveniența banilor. 

Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele noastre susțin că Igor Dodon  a investit din start  în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. 

Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Detalii, în INVESTIGAȚIE.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

23 decembrie 2024, ora 11:24

„Dezinformări grave și periculoase”. Autoritățile de la Chișinău resping ferm noul fals, care circulă pe internet, despre un așa-zis plan de acțiuni militare în Transnistria. Președinția a subliniat că scopul acestor dezinformări este de a semăna panică și neîncredere, insistând că Republica Moldova rămâne angajată într-o soluționare pașnică a conflictului transnistrean.

„Reiterăm, Chișinăul rămâne ferm angajat în soluționarea pașnică a conflictului, fără excepție. Un pas esențial pentru soluționarea conflictului este retragerea completă și necondiționată a trupelor rusești, care staționează ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova.

De asemenea, este manipulator și complet fals să se arunce vina pe Chișinău sau Kiev pentru situația energetică din regiune. Precizăm există un contract clar între Moldovagaz și Gazprom, care prevede livrarea gazelor naturale pe malul stâng, indiferent de ruta de tranzit. Problemele actuale provin din refuzul Gazprom de a-și respecta obligațiile contractuale, nu din acțiunile Guvernului Republicii Moldova. Guvernul lucrează intens la soluții pentru a sprijini cetățenii afectați de criză, indiferent de regiune. Toți oamenii din Republica Moldova sunt cetățenii noștri și vor fi sprijiniți în aceste momente dificile”, a declarat șeful de Cabinet al președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel.

Și Biroul politici de reintegrare a reacționat după ce Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a tirajat falsuri precum că șefa statului, Maia Sandu, ar fi cerut elaborarea unui plan de preluare în forţă a centralei de la Cuciurgan:

„Nu există niciun alt temei pentru neliniște în stânga Nistrului în afară de problemele generate de Gazprom, care vor conduce la adâncirea crizei economice și sociale în regiune. Chișinăul își menține ferm poziția privind modul de reglementare al dosarului transnistrean: pe cale pașnică, prin negocieri, fără a prejudicia stabilitatea în țară și în regiune. 

Isteria anti-moldovenească care se observă în ultimele zile la Tiraspol, încercarea Moscovei și acoliților săi de pe ambele maluri ale Nistrului de a responsabiliza guvernarea de la Chișinău pentru eventuala criză energetică și umanitară din raioanele de est ale țării, iar mai nou și răspândirea unor pretinse „informații operative” ale SVR despre o închipuită operațiune militară moldovenească în regiune, reconfirmă ipoteza că autoritățile ruse și „partenerii” lor de pe loc încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, să disemineze frică și neîncredere în rândul cetățenilor și să extindă aria de nesiguranță și confruntare din zonă”.

Chișinăul îndeamnă Tiraspolul să nu se lase ademenit „în acest joc periculos”:

„Criza energetică care se profilează poate afecta cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului și trebuie să facem tot ce depinde de cei antrenați în procesul de negocieri ca să o gestionăm impecabil. Chișinăul și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a conlucra cu toți partenerii de dialog în vederea diminuării riscurilor în acest dosar, atenuării, pe cât e posibil, problemelor ce pot afecta oamenii și economia din regiune în urma deciziei unilaterale, arbitrare și neîntemeiate a Gazprom de a sista livrările de gaz către regiunea transnistreană”.

Precizăm că Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a lansat acuzații false, susținând că președinta Maia Sandu ar pregăti un plan militar pentru preluarea controlului asupra Transnistriei. Potrivit SVR, Maia Sandu a avut recent o întâlnire cu conducerea de vârf a Guvernului în domeniul securităţii energetice, care s-a încheiat cu cuvinte despre „necesitatea elaborării unui plan pentru o operaţiune de preluare a controlului asupra Transnistriei şi de încetare a prezenţei ruse de menţinere a păcii în regiune”. Comunicatul SVR, citat de agenţia oficială rusă de presă TASS, a fost rapid preluat de mass-media rusă.

TV8.md amintește că deși agresiunea rusă a determinat Kievul să pună punct tranzitului de gaz rusesc pe teritoriul Ucrainei, Tiraspolul inoculează locuitorilor din stânga Nistrului ideea că autoritățile de la Chișinău se fac vinovate de criza gazelor ce s-ar putea declanșa în regiunea, după întâi ianuarie. Presa, controlată de regimul de la Tiraspol, a inițiat o adevărată campanie de manipulare, răspândind și falsuri precum că fără ei toată țara se va scufunda în beznă. Separatiștii, însă, nu spun nimic despre Moscova, care ezită să livreze gaz regiunii, ocolind Ucraina.

În timp ce Tiraspoul acuză Chișinăul de sabotaj, autoritățile constituționale caută bani în Occident pentru a interveni cu ajutoare umanitare în cazul în care în stânga Nistrului va rămâne fără căldură și lumină, fapt confirmat și de unul dintre emisarii SUA la Chișinău, în platoul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8. 

„Noi mereu vom fi parteneri. Suntem interesați ca Moldova să fie o țară sigură, democratică și dinamică. Noi am oferit ajutoare și vom oferi ajutoare. Nu este clar în ce formă, dar suntem gata să ajutăm, de comun cu partenerii noștri europeni”, a subliniat însărcinatul cu afaceri, ambasada SUA din R.Moldova, Kevin Kobert.