13 februarie 2023, ora 14:37

UPDATE: Judecătoarea Maria Ghervas neagă faptul că a depus cerere de demisie. 

Șapte judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au depus cereri de demisie. Acestea urmează a fi examinate la ședința de marți, 14 februarie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe lângă cei 7 magistrați de la CSJ, cerere de demisie a depus și un membru al CSM. Nu am reușit să aflăm despre cine este vorba, în schimb, am aflat cine sunt cei 7 de la CSJ care vor să plece.

Potrivit surselor TV8.md, cei șapte judecători de la CSJ care vor să renunțe la fotolii sunt Iurie Diaconu, Elena Cobzac, Maria Ghervas, Victor Boico, Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu și Nina Vascan. 

Iurie Diaconu a fost numit judecător la CSJ în anul 2008, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. A făcut parte din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul fostului premier Vladimir Filat. Tot el a făcut parte din completul de judecată care l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, cunoscut în lumea criminală drept “Vanea Pisateli”, condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru comandarea unui triplu omor. Pe marginea acestui caz el a fost sancţionat cu avertisment.

A făcut, de asemenea, parte din completul de magistrați care a anulat amenzile în valoare a câte 2 mii de lei, aplicate în 2021 lui Aureliu Colenco, Denis Calaida și Iulian Bălan, avocați ai deputatului fugar, condamnat penal, Ilan Șor, pentru că nu s-au prezentat la mai multe ședințe de judecată de la Curtea de Apel Chișinău. Tot el a făcut parte din completul de judecători care a pus punct final în dosarul „Pădurea Domnească”. Potrivit deciziei, fostul judecător Gheorghe Crețu a rămas singurul vinovat de moartea lui Sorin Paciu în timpul unei partide de vânătoare la care ar fi participat mai multe persoane publice. 

Din completul de judecată care a anulat amenzile aplicate avocaților lui Șor, dar și din cel care a pus punct final în dosarul „Pădurea Domnească” a făcut parte și magistratul Victor Boico. 

Elena Cobzac a fost numită judecătoare la CSJ în anul 2018. A făcut și ea parte din completul care a pronunțat decizia finală în dosarul „Pădurea Domnească” și a fost magistrata care a avut o opinie separată în decizia pronunțată în privința fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, condamnat pentru trafic de influență și abuz în serviciu. Potrivit lui Cobzac, ex-ministrul trebuia să stea după gratii pentru acte de corupție, care au cauzat daune intereselor publice și au prejudiciat imaginea statului. Judecătoarea a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicate în privința lui Grigore Petrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.

Maria Ghervas este judecătoare la CSJ din 2014. În urmă cu aproape 3 ani, magistrata a avut o opinie separată pe cazul dosarului Magazinului Universal Central UNIC. Potrivit deciziei celorlalți membri ai completului, Primăria Chișinău a fost obligată să vândă proprietarilor Magazinului Universal Central UNIC terenul de 1,38 ha aferent clădirii și să încheie un contract de locațiune cu agentul economic pentru un teren de 0,21 ha, situat în imediata apropiere a magazinului.

Din același complet de judecată a făcut parte și Ala Cobăneanu, care la fel a depus cerere de demisie de la CSJ. La fel ca și Maria Ghervas, Ala Cobăneanu a avut o opinie separată. 

Cobăneanu a fost și membru în completul de judecată care a pus punct final în dosarul „Gemeni”, în care statul a fost obligat să achite despăgubiri de 2,12 milioane de euro din bugetul de stat. În acest dosar, a existat și o decizie CEDO, prin care Republica Moldova a fost obligată să achite reclamanţilor un prejudiciu de 1,5 milioane de euro şi 5000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, dar şi 10.000 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. 

Svetlana Filincova activează în sistem din anul 2007, atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la CSJ. În primăvara anului trecut, a fost vicepreședintă interimară la CSJ. Acum 7 ani, ZdG a scris despre casa de lux a judecătoarei Svetlana Filincova. În decembrie 2012, Svetlana Filincova și soțul său, avocatul Anatoli Filincov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpușnei din Chișinău. 

Imobilul a fost cumpărat de cei doi soți încă nefinisat și a fost dat în exploatare în luna ianuarie 2013. În declarația de avere a judecătoarei din 2013, aceasta susținea că și-a cumpărat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși prețul ei de piață era de 4-5 milioane de lei.

Nina Vascan este magistrat CSJ din 2017, iar anterior a activat la Curtea de Apel Chișinău. A făcut parte din completul de judecători care l-au scăpat de pedeapsă Mihai Ciugureanu, un fost magistrat, învinuit de abuz în serviciu și pronunțarea unor hotărâri ilegale. Potrivit probatoriului acumulat de procurorii anticorupție, Ciugureanu ar fi pronunțat cu bună știință patru încheieri contrare legii, în urma cărora circa 780 de hectare de teren din proprietatea statului au fost transmise Întreprinderii de Stat Stațiunea Tehnologico – Experimentală „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate. Decizia a fost luată chiar în ziua alegerilor de duminică, 11 iulie 2021,  de Curtea Supremă de Justiție. 

25 noiembrie 2024, ora 23:01

După circa cinci ani de interimate, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) are de la începutul acestei luni un șef „cu acte în regulă”. Funcția, scoasă la concurs de mai multe ori, care a fost, din diverse motive, anulat, a fost ocupată de procurorul Victor Furtună, cel care a fost timp de aproape doi ani șef interimar al PCCOCS, iar anterior adjunct în cadrul instituției. Victor Furtună a acumulat cele mai multe puncte la proba finală și a primit undă verde de la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să preia mandatul.

De altfel, numele lui Victor Furtună este unul extrem de cunoscut opiniei publice, el fiind procurorul care a condus grupul de urmărire penală în dosarul fostului procuror general, Alexandru Stoianoglo, cercetat penal pentru corupere pasivă, activă, fals în declarații și depășirea atribuțiilor de serviciu, pentru ultima acuzație fiind ulterior achitat. 

Începuturile lui Victor Furtună în Procuratură și „cazul Stoianoglo”

Victor Furtună și-a început cariera la Procuratura sectorului Buiucani, în anul 2017. În aprilie 2019, a devenit procuror anticorupție, iar în noiembrie 2022 a fost desemnat adjunct-interimar al procurorului-șef al PCCOCS. În ianuarie 2023, a fost propulsat la funcția de șef interimar al PCCOCS. Asta chiar dacă actualul procuror general, Ion Munteanu, pe atunci și el interimar, l-a înaintat pentru funcția respectivă pe Serghei Russu. Membrii CSP nu l-au acceptat însă pe Russu, care era la acea vreme șeful interimar al PCCOCS, și au decis să aprobe candidatura lui Victor Furtună.

Furtună a gestionat o vreme dosarul în care fostul șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Totodată, Victor Furtună este procurorul care a fost desemnat de CSP să conducă grupul de urmărire penală în dosarul fostului șef al Procuraturii Generale (PG), Alexandru Stoianoglo. Ex-procurorul general a fost reținut în octombrie 2021, după circa trei ore de percheziții la sediul PG. 

Și ministrul de atunci al Justiției, Sergiu Litvinenco a sprijinit desemnarea lui Victor Furtună procuror în dosarul Stoianoglo. În cadrul unei ediții din 2021 „Cutia Neagră”, Litvinenco spunea că nu îl cunoștea personal pe Furtună la acel moment și a mers pe impresia lăsată de către procuror unui membru al CSP.

„De procurorul Furtună am auzit prima dată în cadrul ședinței CSP. Unul dintre membrii CSP a spus că s-a intersectat cu Furtună în 2015 și i-a produs o impresie bună, atât s-a discutat despre Furtună. Dar nu-mi amintesc cine l-a propus. Faptul că el l-a reținut pe cel mai odios procuror de pe timpul guvernării Plahotniuc, Nicolae Chitoroagă, m-a determinat să-mi dau votul pentru Furtună, mi s-a creat impresia că persoana are curaj. Ca să îl reții pe un astfel de procuror cum este Chitoroagă trebuie să ai curaj. Și în cazul Stoianoglo procurorul a dat dovadă de curaj”, a spus Litvinenco la „Cutia Neagră”. 

Concursul câștigat pentru șefia PCCOCS

Concursul pentru șefia PCCOCS a încins spiritele în ultimii doi ani, când a fost anulat de câteva ori, inclusiv la solicitarea unor foști miniștri ai Justiției, dar și reprezentanți ai Procuraturii. La începutul lunii martie 2023, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru s-a declarat la rândul său împotriva continuării concursului, până la încheierea exercițiului de evaluare a candidaților la CSP. 

După numeroase amânări, proba interviului, câștigată de Victor Furtună, a avut loc pe 17 octombrie. 

La interviu au fost admiși toți cei patru candidați la șefia PCCOCS. Comisia de preselecția a constatat că Victor Furtună, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și Ion Neguriță au întrunit criteriile de eligibilitate. 

În scurt timp, însă, Alexandru Machidon s-a retras, iar la interviu s-au prezentat doar ceilalți trei aspiranți la fotoliu. Andrei Mațco și Ion Neguriță, au acumulat 57,19 și, respectiv, 70,42 de puncte, în timp ce Victor Furtună a obținut la proba interviului 75,56 de puncte. Noul șef al PCCOCS, Victor Furtună urmează a fi supus filtrului integrității etice și financiare.

Averea lui Victor Furtună

Potrivit celei mai recente declarații de avere, Victor Furtună a ridicat anul trecut de la Procuratură peste 457 de mii de lei - bani din salariu. Familia Furtună deține două apartamente, un garaj și alte trei averi imobiliare. Procurorul a mai indicat în declarația de avere o motocicletă și două mașini. Potrivit documentului, familia Furtună a vândut anul trecut o a treia mașină, tranzacție din care ar fi obținut 350 de mii de lei. Victor Furtună a mai indicat câteva conturi curente la diferite bănci. Declarația de avere mai arată că în același an, soția sa a primit drept cadou de la „rude apropiate” suma de 900 de euro.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.