Chiar dacă în Republica Moldova nu există crematorii umane și nici legislație care să permită activitatea lor, oricum există cereri de incinerare a persoanelor decedate. Rata însă este neînsemnată - circa 0,4 la sută din numărul total de decese. Cele circa 150 de cremațiuni care vin din Republica Moldova au loc în țara vecină. Crematoriul din Odesa este cel mai apropiat și cel mai accesibil. 

Anterior, au mai fost încercări de a legaliza crematoriile în țara noastră, însă preoții s-au opus, iar proiectul de lege a fost retras din Parlament. Și iată că, după o pauză de cinci ani, doi deputați de la PAS au înregistrat un alt proiect de lege prin care se permite înființarea acestor crematorii și incinerarea cadavrelor.

În Republica Moldova, o țară în care peste 96 la sută din populație s-a declarat creștin-ortodoxă, incinerarea defuncților este o practică mai puțin populară. Raportat la un număr anual mediu de decese, cazurile de cremare a cadavrelor constituie în jur de 0,4 la sută. 

Am obținut această rată aproximativă, confruntând datele statistice despre decese și cererile de incinerare, informație ce ne-a fost oferită de una dintre cele mai mari agenții de servicii funerare de la noi. Potrivit acesteia, anul trecut au avut loc circa 150 de cremațiuni. Am solicitat date de la Serviciul Vamal, dar și de la Combinatul de servicii funerare, dar încă nu le-am primit. 

„Se adresează lume și aici care doresc să incinereze. Sunt și cetățeni ucraineni care sunt veniți aici și nu pot reveni acasă decât așa. Mai rar, dar sunt și persoane străine”, a spus directoarea executivă a unei agenții funerare, Elena Murafa.

În Republica Moldova nu există un crematoriu uman, care să ofere această posibilitate. De aceea, companiile din acest domeniu încheie contracte cu cel mai apropiat crematoriu - cel din Odesa. Războiul din țara vecină nu a dat peste cap organizarea procesiunilor. 

„Noi avem un contract cu Odesa, doar cu Odesa, în România - nu. E mai scump și e mai greu de avut acces acolo. Am încercat atunci când a început războiul și nu am reușit. Nu s-a schimbat practic nimic, atât doar că încercăm să ne întoarcem cu mașina în ziua plecării, pentru că începe comendantskii ceas”, ne-a relatat Elena Murafa. 

În perioada pandemiei, crematoriul din Odesa a funcționat la capacitate maximă, având circa 50 de cremațiuni zilnic.

„În medie, avem câte 50 de cremațiuni pe zi. Lucrăm la intensitate maximă, suntem peste limita posibilităților. Din cele 50 de cazuri, 10 sunt decese provocate de COVID”, afirma atunci directorul crematoriului din Odesa, Volodimir Bukach.

În comparație cu înhumarea clasică, incinerarea cadavrelor este o variantă mai ieftină. 

„Procedura de incinerare iese de 2 ori mai puțin decât cea obișnuită. Anul acesta, au crescut foarte mult prețurile pentru cimitir. Un loc și săparea gropii e cam cât costa înainte o înmormântare întreagă. La noi, prețul e de 17.500 de lei, standard. Intră transportul, pregătirea actelor și deja cremarea”, a explicat Murafa.

A optat pentru incinerare și femeia, identitatea căreia i-am protejat-o. Acum doi ani, soțul ei s-a îmbolnăvit subit. A intrat în comă și nu a mai putut fi salvat. Până la această tragedie, cei doi soți au avut discuții despre cum și-ar dori să fie petrecuți pe ultimul drum. Iar rugămintea soțului a fost să fie incinerat după moarte. 

„La acest răspuns, am tăcut puțin și am spus că dacă tu ai decis așa, eu tot am decis așa. Așa că eu voi fi următoarea din familia noastră care tot va fi incinerată. În condițiile Moldovei, nu este o decizie ușoară. Ca să fiu sinceră. Noi știm ce înseamnă în Moldova gura lumii. Noi știm ce înseamnă în Moldova regulile noastre rigide și... Deci, atunci când s-a întâmplat această tragedie în familia noastră, eu cu fiica imediat ne-am dus la rudele soțului ca să le anunțăm ce se întâmplă. Mi-era frică de discuțiile acestea. Dar, spre marea mea fericire, rudele au spus că sunt de acord, pentru că este voința lui”, a povestit Galina.

Decizia luată de ea a fost întâmpină diferit de cei din jur. Unii nu au înțeles-o nici astăzi, alții - dimpotrivă, au respectat-o. 

„Este o chestie morală foarte grea, pentru că foarte lume nu a înțeles gestul și ne-a spus că chiar dacă el a vrut, trebuia să faci creștinește. Eu și așa am foarte multe culpabilități față de el, asta ar fi fost încă o lovitură pentru mine. De aceea, am făcut cum a vrut el, eu sunt liniștită”, mai spune femeia,

Datorită acestei decizii, femeia crede că a putut să treacă mai ușor peste plecarea soțului. 

„Eu am suportat această pierdere mult mai ușor decât dacă el ar fi fost înmormântat. Pentru că noi nu l-am văzut cu fiica nici cum îl aruncă în pământ, nici cum îi toarnă pământ deasupra. Noi îl ținem minte așa cum era. Urna a venit în casă și eu tot timpul, în perioada grea, un an de zile, până a început războiul, eu l-am simțit alături. Eu mergeam pe lângă urnă, eu vorbeam, o ștergeam de praf... Mie îmi venea căldură de la urna ceea”, a mărturisit Galina, a cărei identitate o protejăm.

Și în acest caz, incinerarea a avut loc tot la crematoriul din Odesa. Despre construcția unui crematoriu în Chișinău, în contextul crizei locurilor de veci în municipiu, s-a vorbit mai des pe parcursul anului 2017. La una dintre ședințele Consiliului Municipal, când subiectul a fost atins întâmplător, unul dintre consilierii de atunci a declarat că amenajarea unui crematoriu contravine religiei ortodoxe. 

„- Crematoriul nu este tradiția noastră creștinească și ortodoxă. Noi nu trebuie să provocăm oamenii cu crematoriul vostru. Eu nu susțin propunerea voastră. - Domnule Chirtoca, nici nu s-a vorbit despre crematoriu... - Sunt de acord cu dvs, dar în municipiul Chișinău sunt o mulțime de alte confesiuni. Nu doar creștini ortodocși. Nu puteți să vă opuneți acestui proces și voinței acestor oameni”.

În cele din urmă, s-a reușit alocarea a opt hectare de teren pentru construcția unui crematoriu în Capitală

În 2018, a fost încercare din partea Parlamentului de a autoriza funcționarea crematoriilor umane în Republica Moldova. Un grup de deputați a elaborat un proiect de lege privind cimitirele, care prevedea inclusiv construcția unui crematoriu în Capitală. Documentul însă a stârnit polemici aprinse în timpul dezbaterilor publice și, în cele din urmă, a fost retras din Parlament. 

După o pauză de cinci ani, subiectul a revenit în atenția publică. Deputații PAS - Oazu Nantoi și Marcela Nistor - au înregistrat în Parlament un proiect de lege prin care-și propun să reglementeze activitatea cimitirelor, iar un capitol stipulează modul de funcționare a crematoriilor. 

„Noi am avut mai multe întâlniri, inclusiv cu Combinatul de Servicii funerare, cu tineri, cu oameni în vârstă, dar și am studiat date despre cât de mult se pot extinde cimitirele și am înțeles că trebuie să venim cu o alternativă. Acest proiect setează principiile de funcționare a cimitirelor - înființarea ori desființarea - și deja este capitolul 5 care vorbește despre crematorii. În mare parte, setează cadrul general. Urmează, ce este mai important, ca Ministerul Mediului și Sănătății să elaboreze un regulament de funcționare. 

O persoană poate fi cremată dacă există un consimțământ, dacă se semnează un contract, tu vei decide ce vei face cu acea urnă. Sunt niște prevederi generale, dar care pot fi specificate mai apoi. - Am putea să avem crematorii publice și private? - Da, desigur”, a declarat coautoarea proiectului de lege, Marcela Nistor.

Din spusele deputatei, proiectul de lege are destule șanse să devină lege, în condițiile în care există o susținere din partea majorității parlamentare, dar și a societății civile. 

„Noi l-am prezentat deja în comisii, Comisia Educație l-a votat în unanimitate, chiar și de către colegii de la BECS. Eu cred că acum există mai multă deschidere, dar și din partea societății. Eu cred că mai mulți oameni care au fost plecați peste hotare, de pildă, bunica mea, nu se mai opun. Dar noi avem și mai multe confesiuni și trebuie să le oferim tuturor acest drept. Sperăm să avem deschidere mai multă decât în 2018. E clar că proiectul va fi supus consultărilor publice. Rămâne la libera alegere, acest proiect nu obligă pe nimeni”, a subliniat deputata PAS.

Urmărește cu atenție acest proiect de lege și conducerea agenției funerare. Directoarea ne-a spus că a încercat și anterior să obțină permisiunea de a construi un crematoriu, pentru a nu mai fi nevoiți să meargă la Odesa. A fost refuzată, în condițiile în care nu există legislație în acest domeniu. 

„Nu s-a permis, pentru că nu era legislație. Noi deja de 1,5 ani am lucrat cu ecologistul, juriștii. Avem trei echipamente, adică avem documente pe ele. Noi am transmis o scrisoare la Parlament, sunt niște puncte cu care nu suntem de acord. Vrem să fie schimbate. E un domeniu specific, nu toți se pricep. Nu este stipulat că crematoriul poate fi deschis de o persoană juridică. Se spune că pot fi de stat si în parteneriate publice-private”, a menționat Elena Murafa.

Pe de altă parte, sunt preoți care au păreri categorice față de înființarea crematoriilor umane. 

„Biserica nu vede cu ochi buni această construcție a crematoriului. Credința noastră spune că trupul trebuie dat putreziciunii, ca procesul de putrefacție să aibă loc natural, fără o acțiune violentă asupra corpului. Biserica ortodoxă consideră practica neconformă, pentru că noi vedem în corp o valoare, acordăm cinste deosebită trupului, ca și sufletului”, a spus preotul de la biserica „Întâmpinarea Domnului” din Chișinău, Alexandru Guțuleac.

Preotul recomandă autorităților să găsească alte soluții pentru suprapopularea cimitirelor.

„Statul, înainte de a veni cu această soluție - crematoriul - să vină și cu alte propuneri de a rezolva extinderea enormă a cimitirelor. Asta este problema. Biserica propune osoarele, după 7-10 ani, să fie dezgropat mormântul, iar oasele puse în altă parte. O altă inițiativă este ca dacă timp de mai multă vreme, nimeni nu vine să îngrjiească mormintele, să se permită locul unei alte persoane. Sau să se permită înhumarea pe etaje”, consideră preotul.

Și oamenii de rând au păreri împărțite despre arderea cadavrelor după moarte. 

„Ar fi bine, noi avem mai multe religii. Mulți ar vrea să... Eu cred că este ceva normal. Nu cred că aș merge la asta. Nu. Ne ținem după oarecare obiceiuri creștine”.

„Categoric sunt împotrivă. - Împotrivă? - Eu sunt creștină ortodoxă, așa că eu niciodată nu mi-aș imagina că așa ceva poate să fie la noi, în Moldova. - Sunt oameni care vor... - Nu, nu. Categoric sunt împotrivă. Toți oamenii pe care îi cunosc și, în general, toți din satul nostru nu cred să fie vreo persoană care să fie de acord cu așa idee. - În general, oamenii de la sat sunt pentru metoda clasică - înmormântarea. - Da, noi așa credem”.

„Acei care au boli infecțioase și așa. Dar restul nu cred că lumea ar dori, mai ales de la sate. La orașe, copiii nu vor să știe de părinți. Uneori nici părinții nu mai vor să știe de copii. Sunt diferite... cazuri. Asta la caz aparte”.

Dar, în spațiul carpato-dunărean, au existat perioade în care morții erau incinerați. Ne oferă detalii muzeograful și etnograful Sergiu Bodean, de la Muzeul Național de Etnografie şi Istorie Naturală. Aici, s-au păstrat și câteva urne funerare în care cândva era depozită cenușa rezultată după incinerare. 

„Primele incinerații certe documentate datează din perioada hallstattiană târzie, este vorba de secolul 7-6 înainte de Hristos. Unele descoperiri au fost făcute în necropola tumulară de la Trinca „Drumul Feteștilor”. Odată cu schimbarea culturilor, era utilizată de la caz la caz. Dacă vorbim de secolele 503 înainte de Hristos, acest spațiu era populat de geți, practicau incinerația, dar și înhumația. Ritul funerar era biritual. Cum se realiza incinerația? Evident că defunctul era încinerat cu material lemnos, cenușa se strângea, se punea în aceste urne funerare, de la Speia, din stânga Nistrului”, ne-a spus etnograful și muzeograful de la Muzeul Național de Etnografie şi Istorie Naturală, Sergiu Bodean.

La sfârșitul Evului mediu timpuriu, incinerația dispare totalmente din acest spațiu. Conform specialistului, acest fapt este legat de răspândirea creștinismului și adoptarea ritului funerar de inhumație. 

Cu toate acestea, o mulțime de țări practică incinerarea cadavrelor. La nivelul Uniunii Europene, există o rată medie de circa 36%, mai mare fiind în Elveția, Republica Cehă, Suedia, Marea Britanie. Găsim crematorii umane și la vecini. În Ucraina sunt trei, un număr similar este și în România. În Federația Rusă, unde creștinismul ortodox este credința dominantă în rândurile rușilor, la fel, există crematorii umane. Se cunoaște despre 27 astfel de clădiri, conform site-urilor de specialitate.

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagini și montaj de Vlad Glinjan