Pentru că nu a avut acces la o sursă durabilă de apă, un fermier din raionul Ungheni și-a defrișat o livadă de meri. Alexandru Brînză acuză administratorul unui iaz din preajmă că nu-i permite să irige terenurile, deși deține un sistem modern de irigare. Pe de altă parte, cel care gestionează bazinul acvatic se apără, spunând că el oferă servicii de irigare, dar a avut o perioadă în care a fost nevoit să repare infrastructura.
Divergențele dintre cei doi sunt cunoscute tuturor autorităților care au încercat de mai multe ori să medieze situația și să ofere o soluție. Deocamdată, totul a rămas pe vechi, iar deznodământul problemei întârzie să apară.
Alexandru Brînză este un fermier care a preluat o livadă în localitatea Floreni, raionul Ungheni, pe care fuseseră plantați pomi de măr și prun. Timp de aproape 10 ani, livada a fost irigată cu apa unui lac din apropiere. Dar, în ultima perioadă, irigarea a devenit deficitară din cauza unor proceduri birocratice.
„Ne aflăm în raionul Ungheni, o zonă unde preponderent s-a făcut agricultură irigată și toate sistemele de irigare au fost moștenite și păstrate așa cum au fost construite. Lac de acumulare special construit, sisteme de irigare pe malul lacului, sisteme de irigare pe câmpuri. Toate sunt funcționale dar nu am putut iriga, din cauza problemelor birocratice cât și altele”, a spus Alexandru Brînză.
Un impediment este și faptul că iazul a fost dat în chirie unui piscicultor.
„Una din probleme a fost că acest lac a fost dat în chirie și fac piscicultură și se pune mai mult accent pe asta. În momentul când piscicultorul permitea accesul la stația de irigare, atunci se iriga, când nu, nu. În ciuda tuturor demersurilor care s-au făcut, nimic nu s-a schimbat. Au fost miniștri la noi, chiar și actualul ministru în funcție a fost pe malul lacului, a văzut care e situația și nimic nu s-a schimbat”.
Agricultorul a luat o decizie radicală: să defrișeze pomii de pe o suprafață de peste 70 de hectare. Conform lui, pierderea financiară se ridică la câteva milioane de lei.
„Statul ne-a încurcat mai mult, pentru că statul cunoaște problema, dar nu intervine. Alte state construiesc aceste bazine de acumulare, construiesc sistemele de irigații. La noi sunt bazinele, sunt stațiile de irigare, sunt aducțiunile, dar nu putem folosi apa”.
L-am contactat pe arendașul iazului care ne-a spus că, ori de câte ori există cerere, el prestează servicii de irigat. Nu a fost posibil doar atunci când a fost nevoit să repare infrastructura lacului.
Și Agenția „Apele Moldovei” este la curent cu acest caz, dar susține că iazul nu poate fi folosit pentru irigarea terenurilor agricole, din cauza colmatării.
„De facto, acel iaz, da, a fost construit pentru irigare. Nu trebuie să ai multă știință ca să observi asta, pentru că dacă vezi că este construită stația de pompare în preajma iazului, e clar că au fost construite împreună de către sovietici, ca sursă de irigare pentru terenuri. Dar pe atunci erau alte cote de nivel al iazului, dacă a fost excavat nou, atunci era un volum de apă. Dar au trecut ani de zile când nu s-a intervenit la acel iaz cu nici un fel de întreținere. Vorbesc despre curățarea nămolului, despre lărgirea albiei”, a menționat șeful direcției hidroameliorație, monitorizare și supraveghere de la Agenția „Apele Moldovei”, Eugen Belîi.
O explicație similară ne-a oferit-o și Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor din Moldova.
O soluție ar fi conectarea la sistemul centralizat de irigare Blindești, construit printr-un program, finanțat de Guvernul american.
„Nu departe este stație de pompare reabilitată prin „Compact”, amplasată pe malul Prutului și printr-un proiect se poate racorda la conducta de la stația aceea și de tras în iaz. Acolo era vorba despre 7 kilometri, dacă nu greșesc. Astfel, se poate de readus și de umplut acel iaz cu apă din Prut. Adică soluții tehnice se găsesc, dacă este dorință”, a spus Eugen Belîi.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
