15 iunie 2023, ora 23:38

Autoritățile nu au intenții de a introduce cenzură prin intermediul centrului de combatere a dezinformării, PATRIOT, ce urmează a fi înființat în Republica Moldova. O spune președinta Maia Sandu, potrivit căreia acest centru ar trebui să ofere instrumente instituțiilor statului pentru a reacționa mai rapid și eficient în fața propagandei. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 15 iunie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Noi vorbim, în special, despre pericolul dezinformării din partea Kremlinului, pentru că aici este cea mai mare problemă, aici este cel mai mare pericol pentru democrația din Republica Moldova. E nevoie să avem o politică coerentă, să știm cum acționăm, să acționăm repede la aceste atacuri de dezinformare, propagandă și, evident, să venim cu mesaje în care spunem cum sunt lucrurile pe bune”, a spus Maia Sandu.

Există mai multe metode de combatere a dezinformării, însă președinta crede că este nevoie de un centru centralizat, care să genereze acțiuni și idei coerente, pentru a spori eficiența în lupta împotriva dezinformării.

„Sunt mai multe metode de combatere a dezinformării, dar noi avem nevoie de un creier unic, care să genereze acțiuni, idei coerente, ca să fim mai eficienți în combaterea dezinformării. Noi și până acum am încercat s-o combatem, dar nu e suficient, pentru că Federația Rusă investește bani foarte mari în această dezinformare”, a explicat șefa statului.

Președinta a subliniat că acțiunile întreprinse până acum de către Republica Moldova demonstrează că nu se dorește introducerea cenzurii și că se fac eforturi pentru îmbunătățirea spațiului informațional.

„Cred că prin acțiunile noastre de până acum, am demonstrat că nu suntem oameni care introducem cenzura și nu avem aceste intenții. Dimpotrivă, am făcut eforturi ca să îmbunătățim spațiul informațional, dar propaganda care vine de la Moscova reprezintă un pericol real pentru democrația noastră fragilă”, a punctat Sandu.

TV8.md reamintește că în contextul amplificării fenomenelor de manipulare și dezinformare în Republica Moldova, președinta Maia Sandu a propus crearea centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei, denumit simbolic PATRIOT.

„Rusia nu poate ajunge la noi cu tancuri, dar finanțează cu bani murdari grupări criminale. Astfel, centrul va avea scopul de a coordona și implementa politica statului în domeniul securității informaționale și de a asigura comunicarea strategică în vederea prevenirii și combaterii dezinformării la nivel național”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, instituția va avea două responsabilități de bază: 

- să transmită informații veridice către publicul larg și să asigure un dialog constant cu cetățenii, precum și să colaboreze cu instituțiile statului în vederea promovării intereselor naționale și creșterii rezistenței societății noastre în fața dezinformării;

- să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea, pentru eliminarea riscurilor generate de amenințările hibride. 

21 noiembrie 2024, ora 21:31

Pazăde stat și salarii mai mari. Aceste ar fi garanțiile de securitate și financiare pe care este gata să le ofere guvernarea procurorilor și judecătorilor care vor examina dosare de rezonanță. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, declară că așteaptă un proiect în acest sens de la Ministerului Justiției. De cealaltăparte, opoziția crede că măsurile nu vor fi decât o cheltuială inutilă de bani.

„ Trebuie să-i apărăm, va trebui să le oferim pază, protecție, da o să le oferim pază și protecție, va trebui să le oferim o remunerare mai deosebită decât în alte cazuri, da o să le oferim lucrul ăsta, ca oamenii să se simtă protejați. Repet, noi în campania asta electorală ne-am bătut cu Kremlinul, nu cu rozătoarele din prima linie, cu Kremlinul care a alocat surse enorme”. 

Deputații PAS cred că, cel mai probabil, Consiliul Superior al Magistraturii dar și Consiliul Superior al Procuraturii vor decide pe fiecare dosar în parte dacă procurorul sau judecătorul întrunește toate criteriile de risc pentru a beneficia de pază și remunerare. 

„ Încă nu există o prevedere foarte clară formulată în acest sens, dar urmează să analizăm această oportunitate. Logica intervenției ar fi asta, că trebuie să analizăm cazul în parte există sau nu riscuri și în cazul acesta se oferă sau nu se oferă și nu depinde neapărat dacă este o cauză notorie sau nu, există risc sau nu, dar nu neapărat notorie sau nu”.

Până atunci, liderul partidului de guvernarea face haz din situația în care a ajuns șefa Procuraturii Anticorupție, care recent a rămas fără bodyguarzi.

„ Probabil au analizat pericolele sau lipsa pericolelor și se ia o decizie în consecință. Iată pentru judecători noi vedem acum pericole, în partea ceia, nu știu. La volumul de lucru sau cât de mult a muncit de cine să o păzim? De anturaj, de cine să o păzim? "

De cealaltă parte, deputații din opoziție consideră că oferirea unor garanții suplimentare pentru cei care fac justiție ar fi un pas greșit. 

„ Parcă salariile judecătorilor sunt relativ adecvate din majorările care au fost în trecut. Garanțiile sociale la fel Slavă Domnului sunt, acum ce trebuie să le mai facem, trebuie de aplicat legea asta e problema de bază. Sunt situații selective, nu putem să generalizăm, haideți să trimitem tot SPPS-ul pe lângă judecători să-i protejeze deoarece așa dorește cineva”. 

„ Acele garanții care se oferă este un surplus sau este o mită din partea statului pentru a se manifesta într-un fel sau altul. Vetting-ul pentru asta a fost înaintat pentru ca să avem și judecători și procurori care au trecut toate testele de integritate și activitate profesională și creșterea salarială acordată este destul”.

Amintim că, premierul Dorin Recean a cerut garanții financiare și de securitate pentru judecătorii și procurorii care examinează dosare de corupție mari. Ministerul Justiției urmează să elaboreze un plan în acest sens. Până atunci, Guvernul a decis că în jur de 200 de judecători și procurori care fac naveta la o distanță mai mare de 20 de kilometri, dar și închiriază locuințe să primească compensații de până la 4.500 lei lunar. Precizăm că din ianuarie 2024, judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție și celor de la Curțile de Apel care au trecut evaluarea externă li s-au majorat salariile cu 50 la sută.