Războiul de invazie al Rusiei din Ucraina a avut multiple consecințe economice și sociale asupra Republicii Moldova. Una dintre crizele generate de agresiunea militară rusească a fost lipsa de medicamente pentru spitalele din Moldova. Din cauza sistării activității mai multor fabrici și depozite de medicamente din Ucraina și a schimbării lanțurilor de distribuție, mai multe medicamente au ajuns să coste chiar și de două ori mai scump. Vedeți cum războiul a dat peste cap piața de medicamente din Moldova.

În aceste imagini e tot ce a mai rămas din depozitul unui mare producător de medicamente din Ucraina - compania Farmak. A ars absolut tot. În martie 2022, o rachetă rusească a distrus depozitul situat în localitatea Makarov, la 50 de km de capitala Ucrainei. În regiune s-au dus lupte grele pentru apărarea Kievului.

„Noi am pierdut într-o singură zi depozitul. Asta a fost foarte dureros. În depozit erau produsele finale, era substanța necesară pentru producerea noilor preparate, erau materiale de împachetare. Într-o zi, pierderile noastre au constituit mai mult de 50 de milioane de dolari. Asta a fost o mare lovitură. Nu știu dacă merită să vorbim despre faptul dacă depozitul a fost intenționat incendiat de eliberatorii ruși, după ce au văzut că acolo se află produse critice pentru populația Ucrainei. Acolo au fost îndreptate câteva lovituri țintite. Din păcate, din primele zile noi am fost lăsați cu nimic. Din fericire, fabricile s-au păstrat, dar nimic din ce era pregătit pentru distribuție nu a fost salvat”, a declarat Anton Zubov, directorul de vânzări în spațiul CSI al companiei „Farmak într-un interviu oferit în exclusivitate pentru emisiunea Cutia Neagră PLUS.  

Stocuri din depozitul Farmak urmau să ajungă și la Chișinău. Distribuitorii moldoveni câștigaseră zeci de licitații pentru a livra medicamente ucrainene în spitalele de stat pe parcursul anului 2022. Aveau semnate contracte și cu alte două fabrici mari din orașul Harkov, o regiune în care luptele continuă până astăzi.

30% din medicamente sunt importate din Ucraina

Stoparea livrărilor din Ucraina în februarie 2022 a pus pe jar autoritățile de la Chișinău. Țara vecină este un important furnizor de medicamente pentru R. Moldova și în plus, cel mai ieftin furnizor.

„Noi importăm o cantitate destul de mare de produse din Ucraina. În special, dacă ne referim la numărul de cutii importate, numărul se ridică la 30% din toate importurile. Ca și valoare este mai puțin și se explică prin faptul că medicamentele din Ucraina sunt relativ ieftine”, afirmă Dragoș Guțu, directorul Ageției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.  

Sistemul medical din R. Moldova s-a pomenit în 2022 într-o situație fără precedent. A devenit imposibil ca zeci de preparate să fie livrate la timp spitalelor. Colac de salvare pentru primele luni a fost o normă legală adoptată încă pe timpul Covid. Aceasta obliga spitalele să dețină stocuri de medicamente care să asigure necesarul pentru trei luni. Anume asta a făcut posibil ca instituțiile medicale să nu rămână în totalitate fără preparate până s-au reluat livrările.

Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate a organizat la viteză licitații noi pentru zeci de poziții de medicamente pe care distribuitorii nu le mai puteau livra.

Gheorghe Girgeag, director Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS): „Pentru anul 2021 au fost peste 11 mii de contracte încheiate,  dintre care, circa 600 de acorduri adiționale. Pentru anul 2022 avem circa 16 mii de contracte de achiziții, dintre care circa 2000 de acorduri adiționale. Asta spune de la sine, 2000 comparativ cu 600, iată aceste acorduri adiționale au fost drept rezultat acorduri de rezoluțiune a pozițiilor care au fost problematice și nu au putut fi livrate la momentul respectiv. La capitolul sisteme de perfuzie și sisteme transfuzie la fel au fost întreprinse acțiuni de urgență. În primul rând au fost evaluate stocurile de pe piața internă a R. Moldova, de la toți furnizorii. În sensul ăsta s-a discutat permanent cu instituțiile, concretizând necesitățile de care au nevoie și au fost demarate proceduri de urgență, în așa fel ca să fie asigurate servicii continuu”.

„A fost un pic și de sperietură la începutul războiului când spitalele au început să fie panicate că nu știau la ce să se aștepte, să nu fie mulți răniți care vin  în Moldova. Au început să suprasolicite anumite stocuri de medicamente astfel ca să fie pregătiți. Nu știu, a fost întâmplător, intuiau că asta o să se întâmple sau era o panică”, își amintește Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”, unul dintre furnizorii de medicamente care are încheiate contracte cu statul.

Achiziții de medicamente prin negocieri directe la prețuri mult mai mari

În contextul situației de urgență, mai multe medicamente au fost achiziționate de stat în urma unor proceduri de negocieri directe cu furnizorii. În rezultat, preparatele care nu mai puteau fi livrate au fost înlocuite cu medicamente din alte state sau autohtone, dar mult mai scumpe, în unele cazuri chiar la prețuri duble sau triple.

La 4 martie 2022, CAPCS a cumpărat în urma unei proceduri de negociere 5 poziții de medicamente de la compania „Medeferent Grup”, patru dintre ele fiind produse în Uzbekistan. Achizițiile au avut o valoare de peste 2,6 milioane de lei.

De exemplu, pentru o fiolă de „Pentoxyfilin” din Uzbekistan, statul a plătit 4,26 lei. Același preparat, dar produs în Ucraina trebuia să fie livrat în spitalele noastre cu un preț de trei ori mai mic. În septembrie 2021, licitația publică fusese câștigată de un agent economic care avea în ofertă „Pentoxyfilin” produs la fabrica „Zdorovie” din Harkov, iar prețul unei fiole era de 1,48 lei. 

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „În cazul nostru au fost mai multe licitații repetate. Din păcate, autoritatea contractantă nu a estimat costurile. Necătând la faptul că aveau invoice-urile pentru transport, ei au încercat să cumpere cu prețul care era de până la război. Și chestia asta a dus la licitații repetate, până la negocieri directe, când deja i-a strâns de gât timpul.Unele preparate din Uzbekistan nu mai puteau ajunge prin Ucraina. Trebuiau să facă un ocol foarte mare. Dacă până la război un tir ajungea în două săptămâni, în momentul ăla ne gândeam că trebuie să ajungă cam într-o lună, chiar două uneori. Și ne temeam că dacă rușii văd că marfa este pentru noi pot să o oprească și să nu dea voie să treacă. Erau anumite frici pe care nu știam cum să le percepem”.

În iunie 2022, prin negocieri directe, statul a cumpărat de urgență alte 19 produse pentru spitale. De exemplu, compania „Dita Estfarm” a avut în ofertă pastile de „Amitriptilin”, produse în Slovacia, cu un preț de 61 de bani bucata. Agentul economic câștigase și licitația publică de la finele anului 2021 și urma să livreze același tip de comprimate, dar din Harkov, cu un preț de aproape două ori mai mic - 35 de bani. Asta devenise imposibil în condiții de război.

Grigore Moraru, director compania „Dita Estfarm”: „Din păcate, sunt câțiva furnizori, nu o să le dau nume, dintre cei care sunt în zona estică, mai ales în zona Harkov, cu care aveam anumite contracte și din păcate nu am mai primit nici o cutie de medicament de la ei după începutul războiului din varii motive: au fost distruse fabricile sau s-au concentrat doar pe livrări în zona ceea, sau au nimerit sub asediu. Acea fabrică din Harkov producea la costuri destul de mici pentru noi și din acest motiv reușeam să câștigăm cu acele produse în licitații. Sigur că de la alți furnizori din alte părți prețurile erau mai mari”.

Tot prin procedură de negociere, în iunie 2022, statul a cumpărat mai multe preparate de la producătorul autohton „Balkan Pharmaceuticals”. De exemplu, pentru o fiolă de „Furosemid” a plătit 1,31 lei. Dacă nu era războiul, aceeași soluție injectabilă, dar produsă în Harkov, urma să fie livrată în spitale cu 0,78 lei. Diferența de cost este de aproape 70 de procente.

O altă soluție injectabilă foarte utilizată în sistemul medical – „Lidocain”, care trebuia să fie livrat din Harkov cu 0,78 lei pentru o fiolă, a fost înlocuită cu un produs autohton, achiziționat în urma negocierilor cu 60% mai scump decât medicamentul ucrainean.

Gheorghe Gorgeag, director CAPCS: „În procedurile noi de achiziții fie unii furnizori au reușit să redirecționeze traseele logistice, fie au fost înlocuite respectivele poziții de medicamente cu altele din Uniunea Europeană, fie China, India și așa mai departe. Nu atât era important cu cât cresc prețurile, cât modalitatea de asigurare a instituțiilor. Asta era prioritatea numărul unu. Instituțiile nu au rămas cumva neacoperite, deoarece spuneam de stocul pe care sunt obligate să-l dețină”.

S-au permis ambalaje în limba ucraineană

În condițiile în care medicamentele produse în Ucraina erau cele mai ieftine și solicitate, lipsa lor ar fi creat un colaps. Autoritățile de la Chișinău au căutat soluții pentru a-i ajuta pe producătorii ucraineni să-și reia cât mai rapid livrările către R. Moldova.

Dragoș Guțu, director AMDM: „ Am acceptat pe piața R. Moldova ambalaje în limba ucraineană, fiindcă asta a fost cea mai mare problemă. Ca să înțelegeți, uzinele din Ucraina fabrică medicamente în ambalaje special pentru piața R. Moldova, în limba română. Aceste cantități sunt destul de mici. Ele pot să fie păstrate la uzinele centrale de la producător și pe moment nu era posibil de livrat anume cantitățile astea și atunci noi am acceptat livrări de exemplu din regiunile de vest ale Ucrainei. Și am înțeles că livrarea în ambalaje în limba ucraineană este una imperativă și am acceptat lucrul ăsta”.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Cutia Neagră PLUS, directorul fabricii Farmak din Kiev recunoaște că această decizie a autorităților R. Moldova le-a fost de mare ajutor.

Anton Zubov, director de vânzări al companiei „Farmak”:  „Anume această decizie ne-a permis să reluăm exporturile în R. Moldova, prima țară dintre toate cele de export. Noi pregăteam produse pentru piața internă și am putut separa o parte și livra colegilor și partenerilor noștri din Moldova. Primele descărcări noi le-am reluat deja din martie 2022. Din păcate, alte țări din regiunea noastră au avut de suferit mai mult. Au rămas fără marfă până în luna mai. Iar Moldova nu a suferit anume datorită acestui decret, care a permis exportul cu marcaj în limba ucraineană.

Furnizorii din R. Moldova au ajutat realizând plăți în avans

Chiar dacă războiul i-a afectat grav activitatea, producătorul de medicamente din Kiev nu a pierdut niciun partener din R. Moldova. Toți și-au asumat riscurile și nu au reziliat contractele. Ba din contra, moldovenii i-au ajutat financiar să-și reia producerea după ce rușii le-au bombardat depozitul din Makarov, unde se păstra materie primă de zeci de milioane de dolari.

Anton Zubov, director de vânzări „Farmak”: Pentru a cumpăra și a aduce substanța, pentru a cumpăra ambalaje, noi trebuia să facem plăți în avans. Fiindcă Ucraina a ajuns în categoria țărilor cu risc sporit pentru furnizorii noștri, noi ne-am adresat partenerilor din Moldova, inclusiv cu rugămintea să facă plăți în avans și ei ne-au mers în întâmpinare. Datorită susținerii lor, noi am reușit rapid să cumpărărm materie primă, să aducem materiale pentru ambalare și în termeni restrânși să reluăm producerea medicamentelor.

Un alt producător de medicamente din Kiev, fabrica „Yuria Farm” și-a reluat la fel de rapid producția și livrările către R. Moldova, susține unul dintre furnizorii care are contracte de colaborare cu această fabrică ucraineană.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Ei chiar din a treia săptămână după ce a început războiul au început să ne livreze produse. Fiind situația asta că din Moldova nimeni nu avea curajul să plece acolo să încarce TIR-urile și să aducă produsele în Moldova, au găsit un șofer de 65 de ani, care putea să iasă din țară și făcea naveta de două ori pe săptămână. Venea la Chișinău și aducea marfă la noi, pentru că aveam cu ei câștigate câteva licitații. Volumul de consum era mare pentru că erau soluții perfuzabile. Ca și volum e mult un TIR, dar în același timp câtă soluție poți să pui acolo nu e atât de mult. Corespunzător, livrau de două ori pe săptămână”.

Închiderea portului din Odesa a paralizat toată piața medicamentelor

Războiul din țara vecină nu a afectat doar livrările de medicamente de producție ucraineană, dar a paralizat practic tot lanțul logistic de transport al medicamentelor. Ucraina era principala țară de tranzit la importul medicamentelor din alte state, atât pe cale terestră, cât și maritimă, datorită portului din Odesa.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Din primele zile de război portul Odesa a  fost închis și atunci livrările pe mare au fost direcționate către portul Constanța din România și asta a dus la creșterea costurilor de transport. Portul Constanța nu este capabil să primească toate tipurile de containere maritime. Plus la asta, vă dați seama că volumul de marfă care a început să fie livrat prin portul Constanța a crescut dramatic și au apărut cozi. Însăși intrarea în Marea Neagră a devenit periculoasă și asta implică costuri suplimentare de asigurări a acestor vase. Respectiv costurile de logistică au crescut și perioada de livrare s-a lungit.

Ce a însemnat blocajul portului din Odesa pentru R. Moldova ne-au descris și furnizorii de medicamente.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Aveam container deja pe vapor lângă portul din Odesa pe 24 februarie 2022. Deja erau făcute actele de import în Odesa și containerul nu a mai reușit să ajungă la Chișinău. A durat șase luni de zile până am reușit să aducem acel container din cauză că vaporul a plecat la un alt punct regional de colectare a containerelor și a durat multe luni până lanțurile logistice s-au refăcut”.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Containerele care trebuiau să ajungă în Odesa au stat două luni în Turcia și cu mare greu spre a treia lună am putut să le redirecționăm spre Constanța. Portul fiind mult mai mic decât în Odesa a fost supraîncarcat și a trebuit să așteptăm și acolo”.

Prețul perfuziilor s-a dublat

Modificările lanțurilor logistice au condus direct la creșterea prețurilor la medicamente. Cel mai mult s-au scumpit produsele voluminoase, cum ar fi perfuziile, explică directorul Agenției Medicamentului.

Droagoș Guțu: „Noi înregistrăm prețul de producător model ex-works, adică la poarta fabricii, dar transportul ulterior către R. Moldova este introdus în preț. Respectiv, oricare cost suplimentar de logistică într-un fel sau altul se răsfrânge la preț.Când e vorba de medicamente costisitoare și nevoluminoase, acest cost este practic absorbit și nu se observă, dar când e vorba de un medicament ieftin și voluminos cum ar fi o soluție perfuzabilă care costă 4-5-6 lei, costul de transport poate fi dublu față de prețul nemijlocit al flaconului”.

Actele procedurilor de achiziție consultate de reporterul Cutiei Negre confirmă scumpirile enorme ale soluțiilor perfuzabile. De exemplu, „Dita Estfarm” câștigase în septembrie 2021 licitația pentru livrarea în spitale a perfuziilor „Reusobilact” de 200 de mililitri din Ucraina la un preț mai mic de 27 de lei bucata. Din cauza problemelor apărute în țara vecină, în iunie 2022, autoritățile au fost nevoite să facă noi achiziții prin negociere de la „Medeferent Grup”. Același tip de perfuzie, doar că produsă în Uzbekistan, a fost cumpărată cu aproape 53 de lei.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Cea mai simplă și rapidă soluție era totuși Uzbekistanul, în comparație cu China care era încă în lockdown. Din cauza asta, negocierile au mers în maniera asta și noi am fost cei mai ieftini. La negocieri tot nu vine doar un singur producător. Dacă o mașină costa 1500 de dolari, am ajuns că plăteam și câte 8 mii de dolari. Mașina costa de două ori mai mult decât produsul nemijlocit. Din cauza asta a fost o perioadă când prețurile au crescut așa de mult.  Noi chiar am vrut să intrăm într-un dialog cu autoritățile ca tot din TVA-ul nostru să ne ramburseze cheltuielile de transport. Dacă ei mergeau pe calea asta, noi nu ceream prețuri mai mari pentru că erau ok. Pentru noi era o problemă să compensăm cheltuielile de logistică”.

Cum au fost afectați producătorii din R. Moldova?

Producătorii din R. Moldova care au salvat și ei situația pe timp de război, livrând anumite medicamente care se epuizau în spitale, au fost la fel de afectați de problemele de logistică. În plus, au crescut și costurile de producție. Situația ne-a descris-o președintele Asociației Producătorilor de Medicamente din R. Moldova, Gheorghe Apostol:

„Ucraina pentru R. Moldova servește în calitate de furnizor a diferitor materiale care se folosesc la producerea de medicamente, printre ele fiole sau flacoane. Din acest aspect, a crescut prețul la produsele respective, au început să întârzie livrările, un lucru explicabil de altfel .O altă problemă este una mai geopolitică. Dat fiind faptul că a început războiului, au început și toate fluctuațiile de preț, implicit la resursele energetice, mai ales la gaz. Producătorii din R. Moldova, până la problema respectivă, utilizau în mare parte gazul natural ca și resursă pentru producerea medicamentelor. La moment, evident, producătorii au optat pentru diversificarea utilajului ca să asigure oarecum un randament cost eficient”. 

Referitor la problemele logistice cauzate de război, Gheorghe Apostol susține că producătorii autohtoni au început să utilizeze tot mai mult transportul aerian pentru a aduce în țară materie primă care cândva venea pe Marea Neagră.

Gheorghe Apostol: „Dacă anterior puteai să estimezi timpul de livrare mai eficient, totodată produsele care cumva sunt la limită din perspectiva greutății pentru cost-eficiență a transportului, înainte optai pentru calea maritimă. La moment, se optează pentru calea aeriană, pentru că este una mai rapidă, mai previzibilă ca termen și totodată mai securizată”.

Lipsa ofertelor la achizițiile de medicamente pentru 2024  

Majorarea prețurilor la medicamente și problemele logistice ale furnizorilor se fac simțite și la recentele achiziții inițiate de stat pentru a asigura spitalele cu produse în anul 2024. În urma organizării tenderelor, zeci de loturi au fost anulate, pentru că agenții economici nu au depus nicio ofertă sau au propus prețuri ce depășesc cu 30% valoarea achiziției estimate de autorități.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: Noi cu adevărat nu am mai mers în licitații din varii motive. Sau acei furnizori care îi aveam la un moment dat nu mai livrează către R. Moldova, ori nu mai au prețurile atât de competitive pentru R. Moldova. Sau între timp au expirat anumite înregistrări la anumiți producători și atunci nu am mai putut participa. Asta este adevărat”.

Prognoze: „Medicamentele vor continua să se scumpească”

Referindu-se la producătorii ucraineni, directorul Agenției Medicamentului susține că aceștia  au cerut majorarea prețurilor la produse în anul curent.

DRAGOȘ GUȚU, director AMED: „După începutul războiului se atestă în general o creștere destul de mare a prețurilor la medicamentele din Ucraina. Eu nu cunosc exact care sunt motivele. Presupun că este cauzat și de deprecierea valutei lor naționale, a hrivnei, dar și costurile crescânde la materie primă, probabil deficitul forței de muncă. Dar se atestă o creștere semnificativă și noi vedem după catalogul lor de prețuri că prețurile cresc. Această creștere a prețurilor în Ucraina, într-un fel sau altul dă temei companiilor ucrainene să ceară o creștere și în R. Moldova.

De cealaltă parte, reprezentantul companiei Farmak din Kiev are o explicație vizavi de scumpiri. Dă vina în special pe inflația mondială și prognozează prețuri și mai mari la medicamente pentru următorii ani.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Nu războiul influențează creșterea prețurilor. Noi nu am inclus pierderile noastre în preț. La majorarea prețului în primul rând influențează costul substanței. Din păcate, există inflația mondială, în dolari sau euro. De asemenea, influențează resursele energetice. Nu este un secret că de la începutul războiului la noi s-a scumpit de câteva ori energia electrică. Dar electricitatea sau alte resurse termice ocupă mai puțin de 10% și asta nu determină o creștere esențială a prețului. Nu o să mă greșesc dacă voi o să prognozez că în orice sistem regulatoriu al prețurilor, treptat costurile vor crește. Inflația există indiferent de legătura cu valuta. Chiar dacă e leul moldovenesc, hrivna ucraineană sau euro, ea oricum există. Nu este o componentă speculativă, este din păcate inflația care acum este în toată lumea”.

Sistarea activității depozitelor situate pe teritoriul  Ucrainei, pe care le aveau mai mulți producători europeni de medicamente, ar fi un alt factor care contribuie la scumpiri, consideră Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”:

„Mulți producători europeni aveau HAB-uri, depozite mari în Ucraina. Și tot lagărul sovietic cumpăra, adică se distribuiau produsele din Ucraina spre celelalte țări. Acum asta nu mai este. Ori în Ucraina asta era mai ieftin de întreținut. Dacă faci HAB-ul în Cehia, Polonia sau România deja e mult mai scump. Respectiv, este impactul asupra creșterii prețurilor la medicamente chiar și în piața privată.

Importul medicamentelor din Federația Rusă

Vorbind de asigurarea R. Moldova cu medicamente nu poate fi ignorat și consumul produselor din Federația Rusă, care ocupau o cotă destul de mare pe piața noastră. De când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei importurile nu au fost stopate, dar modificarea lanțurilor logistice la fel a condus la scumpirea medicamentelor rusești, susține unul dintre furnizori.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Medicamentul fiind un produs social, noi cred că suntem obligați să aducem către pacienți medicamentele de care au ei nevoie. Chiar dacă e vorba de un producător din Rusia și nu găsim alternativă în altă parte, suntem obligați să aducem. O parte din parteneriate au dispărut. Am renunțat la ele. La cele care este cererea anumitor molecule pe piață și care nu putem să le găsim în altă parte decât în Rusia, a crescut mult prețul transportului. Dacă până la asta prețul transportului din Moscova până în Chișinău era de până la o mie de dolari, livrarea unui container, acum am ajuns și la prețuri de 6-8 mii de dolari. Traseul pe care îl face de la Moscova, vă dați seama ce cerc mare face. Și timpul de livrare s-a făcut deja destul de lung, ajungem și la trei săptămâni și până la o lună”.

Cât de importantă este piața R. Moldova pentru producătorii ucraineni?

În pofida războiului care durează de aproape doi ani, producătorii ucraineni de medicamente au planuri mari de dezvoltare, inclusiv legate de R. Moldova.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Noi vedem că piața se dezvoltă, tinde către Europa, la fel ca la noi. Noi gândim la fel. Piața este transparentă, este regulată, dar regulile sunt clare. Lipsește corupția, de aceea pe așa o piață noi ne dorim și vom fi prezenți. În timpul apropiat în fața noastră stă sarcina  să facem un business plan pentru a deschide în Moldova o filială”.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Pentru ei este important să continue să fie prezenți pe piața R. Moldova. Necătând la faptul că nu este mare, dar totuși este o piață de export. Ei ne văd pe noi inclusiv ca potențială punte pentru a merge mai departe în Uniunea Europeană, în România și prezența produselor în Moldova e importantă pentru ei, atât din punct de vedere financiar, cât și imagine și viitor”.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Ucrainei la solicitarea Cutiei Negre, valoarea medicamentelor ambalate exportate în R. Moldova a scăzut de când a început războiul. Dacă în anul 2021, din Ucraina în Moldova au trecut prin vamă medicamente în valoare de 21 de milioane de dolari, atunci anul trecut cifra a scăzut până la 13 milioane de dolari. În perioada ianuarie- august 2023, exporturile de medicamente din Ucraina către Moldova au fost în valoare de aproape 9 milioane de dolari.

O autogară privată deschisă la doi pași de Gara de Nord din Chișinău a provocat un război între transportatorii de rute interurbane și a scos la iveală mai multe interese și conexiuni politice. Compania care gestionează noua gară este acuzată de concurență neloială și de protecție din partea unor instituții de stat. Proprietarii gării au fost cei mai mari sponsori ai PAS la parlamentarele de anul trecut și în mod ciudat au reușit să obțină actele permisive pentru amenajarea gării exact în perioada în care au făcut primele transferuri pe contul electoral al partidului de guvernare. Scandalul din jurul gării a scos la iveală și o schemă imobiliară cu implicarea Primăriei Chișinău.

Câteva săptămâni în urmă, zeci de microbuze au fost parcate în semn de protest în fața sediului Agenției Naționale de Transport Auto (ANTA). Șoferii au protestat față de autorizarea unei gări private în imediata apropiere de Gara de Nord din Chișinău, acuzând compania care a deschis gara că efectuează rute clandestine, iar pe ANTA că i-ar proteja interesele agentului economic.

„Face ceea ce dorește. Prin intermediul unor politicieni și-a cumpărat biletul de a nu respecta legea, de a scuipa pe toți și de a prelua ceea ce îi place lui. Vă spun că nu în cadrul legal. Este una concurența și este altceva când preiei afaceri. Noi nu vorbim de concurență. Noi suntem concurenți cu ei pe alte rute unde într-adevăr au orele lor pe traseele lor. Noi vorbim de activitate de la un punct neautorizat, pe trasee și la ore neautorizate. ANTA este unicul organ care trebuie pentru fiecare caz să aplice amendă. ANTA se joacă, ba le dă scrisori, ba le dă recomandări, iar când noi am zis că  facem protest, ANTA le-a facut un proces-verbal. În loc să facă 30 pe zi, face unul pe săptămână și tot așa. ANTA ne hrănește cu scrisori”, a declarat la protest Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor Auto (APOTA).

Donațiile către PAS și autorizația obținută pentru autogară

Gara privată care este mărul discordiei a fost amenajată de compania Pond-Trans cu sediul în nordul țării. Firma a fost fondată de Parcul de Autobuze și Taximetrie Nr.9 din Briceni, care aparține familiei Pop. Aceasta a fost cel mai generos sponsor al partidului de guvernare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Despre asta, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o investigație din toamnă. Membrii familiei Pop, dar și două firme conectate la ei, au donat PAS-ului peste 600 de mii de lei.

Pond-Trans a inițiat procesul pentru a-și deschide propria gară pe strada Calea Moșilor 2 încă vara trecută, înainte de alegeri. Pe 7 iulie 2025, compania a cerut Preturii sectorului Râșcani, în administrarea căreia se află zona, să-i permită să amenajeze o autogară. În aceeași zi, pretorul Mihail Furculiță a semnat un aviz pozitiv. Astăzi, pretorul susține că a fost vorba de o simplă scrisoare, fără efect juridic.

Mihail Furculiță: - S-a depus o cerere și s-a dat răspuns. Nu suntem noi emitenții și nu suntem cei care autorizează gara. Autorizează ANTA.

Reporter TV8: - Atunci care era necesitatea acestui document pe care l-ați semnat?

Mihail Furculiță: - Din punct de vedere al salubrizării, al accesului pentru autospeciale pentru salubrizare a terenului adiacent. Doar atât. Primarul urmează să semneze dispoziția. Acesta nu este un act permisiv. Este o scrisoare dată agentului economic conform solicitării.

Chiar dacă pretorul afirmă că avizul său nu a fost un act oficial, anume scrisoarea Preturii Râșcani a stat la baza dosarului companiei Pond-Trans, depus la ANTA, în care a solicitat înregistrarea activității de autogară pe Calea Moșilor. Funcționarul de la ANTA, care a examinat dosarul, a refuzat de două ori să înregistreze compania, motivând că este necesară „decizia organului executiv al autorității publice locale”, adică decizia primarului de Chișinău Ion Ceban.

Ion Ceban: - Eu știu că Pretura sectorului Râșcani a primit o astfel de solicitare și a acționat în conformitate cu prevederile legale. În rest, autorizațiile în această privință sunt emise de autoritățile publice centrale.

Reporter TV8: - Agentul economic a făcut un demers către primarul municipiului Chișinău să autorizeze o asemenea activitate de gară?

Ion Ceban: - Voi concretiza. Eu pe zi am câte 500-1000 de scrisori. Dacă îmi permiteți, voi verifica suplimentar.

Fără a anexa la dosar o decizie a primarului așa cum i s-a cerut, pe 12 septembrie 2025, Pond-Trans a solicitat din nou la ANTA înregistrarea activității de autogară. Întâmplător sau nu, chiar în aceeași zi, SRL Autotestare, fondată și administrată de Mihai Pop, a făcut prima donație către PAS în campania electorală, în valoare de 100 de mii de lei. Pe 15 septembrie, ANTA a înregistrat Pond-Trans în „Registrul de activități conexe” - document care a permis activitatea de autogară pentru agentul economic. După asta, au urmat și alte donații ale familiei Pop către PAS în electorală.

Mihai Pop: -  Decizia primarului este o interpretare a legii, pentru că legea expres spune decizia autorității locale și anume a organului executiv. Noi am vazut-o și o vedem în continuare că Pretura la fel face parte din organul Executiv. Dacă ne uităm pe lege vedem atribuțiile pretorului de a lua decizii de amenajare a spațiilor  cu destinațíe social-economică, iar din punctul nostru de vedere, gara este un spațiu cu destinație social-economică. Legea de reglementare a activității de întreprinzător clar stipulează că e în obligația organului emitent să solicite de la celelalte structuri avize, acte permisive. În cazul în care ele nu le prezintă se percep ca răspuns tacit, un acord. Și a doua este că în cazul în care există divergențe pe interpretarea legii, prioritate are solicitantul, unde noi de fapt ne regăsim.

Reporter TV8: - A treia încercare de pe 12 septembrie, când ați notificat ANTA din nou să vă înregistreze activitatea de autogară a fost în aceeași zi în care ați făcut prima donație către PAS în campania electorală. Cum explicați această coincidență?

Mihai Pop: -   Nu știu ce să vă zic. Nu aș vrea să amestec aceste subiecte. În primul rând, donația către partidul de guvernare nu are nicio legătură cu activitatea noastră economică, pentru că noi, ca familie, avem anual alocate anumite bugete pentru biserici, case de copii, familii vulnerabile. Noi ne strîngem o dată în an și decidem ce sumă alocăm și vă putem prezenta și dovezi că sumele sunt mult mai mari decât ceea ce s-a alocat la partidul politic.

Vina este pasată pe funcționarul de la ghișeul ANTA

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în subordinea căruia se află ANTA, susține că problema a apărut din cauza unor interpretări incorecte ale legii și nu e vorba despre protejarea unor interese economice.

Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: - Acea gară a fost înregistrată în baza unui document permis oferit de către Pretura sectorului Râșcani. Ulterior, prin întrebările adresate de ANTA Primăriei orașului Chișinău, primarului general, dacă a oferit astfel de împuterniciri pentru pretori de sector, răspunsul a fost că nu a oferit.

Reporter TV8: - Nu trebuia ANTA înainte de a-i oferi dreptul de activitate să verifice actele pretorului?

V. Bolea: – Cu siguranță noi mai avem gări care funcționează în baza autorizațiilor de la pretori pe perimetrul orașului Chișinău. ANTA a primit ordin să investigheze toate cele 41 de gări și să vadă baza legală de funcționare a lor.

Reporter TV8: - Cineva din cadrul ANTA a fost penalizat pentru faptul că a emis un act permisiv autogării în baza unei scrisori a pretorului care nu era temei?

V. Bolea: - Legea a intrat în vigoare în luna iulie, cand am spus în mod expres că acceptul sau permisele sunt semnate de primar. Până atunci Codul Rutier prevedea previziuni foarte incerte de genul administrația publică locală. Și persoana care a stat la ghișeu, care a recepționat documentele și a semnat, a înregistrat, a notificat înregistrarea, probabil nu cunoștea. Era un angajat de la ghișeu. Este ghișeu unic unde se lucrează și se oferă acea notificare, pentru că gările nu funcționează în baza documentelor permisive, adică nu eliberăm autorizații de funcționare a unor gări.

Acuzațiile transportatorilor

Din toamnă, autogara privată de pe Calea Moșilor a început să activeze. Microbuzele companiei Transportlux a familiei Pop deservesc mai multe rute care circulă spre nordul țării. Două peroane, unde staționează unitățile de transport, au fost amenajate chiar lângă trotuarul de la marginea drumului. Astfel, transportatorii care pornesc din Gara de Nord se plâng că le fură pasagerii, oprindu-i din drum.

Anatol Bădărău, transportator Ocnița: „Două opriri de bază avem prin care ajung călătorii în Gara Nord. Astea sunt ambele opriri de pe strada Ismail: una vizavi de Tutun CTC și a doua oleacă mai la deal. Cum debarcă călătorii din troleibuz, obligatoriu trec pe lângă dânșii. Toți șoferii stând pe trotuarul respectiv, nici mare efort nu trebuie, pur și simplu îi trag la ei. Le arată cu mâna rutierele. Ele stau câte 4-5 în rând. Pur și simplu îmbarcă toți călătorii la rând care merg, începând cu primul sat de după Orhei și până la Briceni. Ei nu aleg. Au încărcat rutiera și au plecat. Pe măsura îmbarcării pleacă. Nici nu respectă itinerarele și nimeni nu vede lucrul ăsta. E ceva normal”.

Viorel Ciocan, transportator Edineț: „Băieții au lucrat din Gara de Nord. Ei foarte bine cunosc orele de plecare din Gara Nord și la moment, dacă nu au niciun control, ei se folosesc. Dacă cursa e la 8:20 din Gara Nord, ei se pornesc la 8:15. Vânzările din Gara Nord din luna octombrie până în luna martie vreo 60% sunt minus. Imaginați-vă la un microbuz cu 20 de locuri ce cheltuială avem. Am rămas acum numai cu cheltuielile. Nici nu acoperim cheltuielile. Chestia e serioasă.  Nu știu cât o să mai întindem. O cursă am oprit-o din octombrie. Nu o mai facem deloc. Era o cursă Edineț și câteva sate. Ne scăpa vinerea când după masă era flux de călători. Studenții și bugetarii după lucru se duceau acasă. Dacă pun mașini adăugătoare, la noi iarăși nu nimerește nimeni. Și în ziua de vineri deja tot acel flux de călători îl avem ca în zilele de lucru”.

Mihai Pop declară că fima familiei sale nu admite nereguli și face o concurență corectă.

„Să ne imaginăm două rețele comerciale în care una protestează împotrivă la alta pe motiv că dă condiții mai bune sau prețuri mai bune sau că e poziționată mai bine. Nu prea sunt de acord că toți călătorii trec pe acolo pentru că este o altă parte care vin din partea pieții din câte cunosc eu. Haideți să nu ne gândim că pasagerii noștri sunt ca o stână, unde i-ai pus acolo au venit. Nu, pasagerul alege.  Noi am căutat și alte locații și am găsit această locație. Nu a fost o decizie spontană. Am vorbit poate și la Topaz să ne ofere loc să putem încărca acolo.

De asemenea, Transportlux este acuzată că efectuează curse neautorizate și dublează rutele altor transportatori cu scopul de a le falimenta afacerile.

Anatol Badarau: „La mine pleacă microbuzul din Gara de Nord la 17:35. S-a dus șoferul meu acolo și a fotografiat cum stă la dânșii microbuzul cu 17:35, dar ei au rută la 18:10. Ei se pornesc de facto înainte la cursa noastră. Toți călătorii vin pe acolo și se îmbarcă la dânșii. Noi rămânem fără călători. Cel mai interesant că ANTA știe tot și numai teoretic lucrează, pune amenzi, dar de facto, le fac câte două amenzi pe zi și asta e tot. Straniu lucru. Nimeni nimic nu observă. Să fost alt transportator, demult era și înghițit, și boțit, și răsturnat. Asta e țara moldavă”.

Iurie Școlnic, transportator Bălți. „Concurenții? Nici nu pot să-i numesc concurenți. Ne dublează cursele. Ajung cu o oră și jumătate înainte de timp în Bălți și iarăși iau oameni și pornesc înainte, fără de a se însemna la gară. Cu gările ei nu au treabă. Ei nu activează prin gări.  Am scris ălângeri la ANTA, la CNA. Avem răspunsuri că se examinează, dar niciun rezultat pozitiv.

Cursă efectuată neautorizat, documentată de echipa TV8

La solicitarea Cutiei Negre, ANTA ne-a prezentat lista celor 29 de curse regulate deservite de Parcul de Autobuze și Taximetre nr. 9 din Briceni și SRL Pond Trans. Printre ele nu se numără cursa directă Chișinău-Bălți. Totuși, transportatorul preia pasageri pe acest itinerar la bordul unor microbuze care circulă spre alte localități, dar tranzitează capitala de nord a țării. De exemplu, pe microbuzele pe care le-am surprins la filmări erau plăcuțe pe care scria mășcat Bălți și doar cu litere mărunte erau notate rutele autorizate spre satele Criva sau Larga.

Unul dintre microbuze, pe care era scris Bălți, Lipcani, Edineț, Briceni a pornit de pe peron, plin cu pasageri, exact la ora 12.00. În lista pe care ne-a prezentat-o ANTA nu există nicio cursă autorizată la ora 12.00.

Pe de altă parte, un transportator din Gara de Nord, care deservește cursa Chișinău-Lipcani, autorizată pentru ora 12:05, avea doar trei pasageri.

Mihai Pop a respins categoric acuzațiile privind desfășurarea activității ilicite.

„Avem o cursă la 11:47 și eu vreau să cred că a fost un caz că s-a reținut un pasager pe care îl așteptau. Dacă șoferul a încălcat regulamentul, noi o să-l sancționăm post factum”, a comentat Mihai Pop.

Omul de afaceri se laudă că firma familiei sale este unica din țară care eliberează  tuturor călătorilor bonuri fiscale la achiziția biletelor. Totuși, echipa Cutiei Negre a surprins mai multe persoane care s-au apropiat de microbuze direct de pe trotuar, au plătit banii pentru călătorii șoferilor, fără a primi bonuri fiscale și au urcat în microbuze.

Mihai Pop: - Anul trecut doi băieți i-am concediat din cauza asta. Și au venit și au plâns. El dacă nu bate cec, atunci pune banii în buzunar.

Reporter TV8: - Înseamnă că dvs admiteți că se întâmplă și astfel de situații?

Mihai Pop: - Mai mult ca atât, noi penalizăm așa situații și le penalizăm dur.  

Autorizația de autogară a fost anulată de ANTA

Începând cu luna octombrie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a trimis nenumărate scrisori către ANTA, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, dar și Centrului Național Anticorupție în care s-a plâns pe activitatea gării private de pe Calea Moșilor. Într-un final, ANTA a stabilit că scrisoarea Preturii Râșcani nu putea fi temei la înregistrarea activității de autogară și pe 16 decembrie a radiat compania Pond-Trans din  Registrul activităților conexe.

ANTA a dispus ca toate microbuzele să revină în Gara de Nord. Însă, agentul economic nu s-a conformat și continuă să activeze în gara sa. Din decembrie, inspectorii ANTA au desfășurat doar 3 controale în această gară în cadrul cărora au constatat mici ilegalități și au aplicat 6 amenzi în sumă de 21 de mii de lei. 

Compania Pond-Trans nu intenționează să sisteze activitatea gării până când nu va exista o decizie definitivă a instanțelor de judecată. Pe 5 ianuarie, Pond-Trans a cerut în instanță suspendarea executării deciziei ANTA. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.  Litigiul s-a mutat la Curtea de Apel Chișinău. Prima ședință a fost programată pe 26 martie.

Miahi Pop: - A fost refuzată măsura asiguratorie. Acolo suntem la apel, dar pe fond noi nu am avut nicio ședință. Din 30 decembrie 2025 au intrat în vigoare noile prevederi ale legii actelor permisive care spune expres că în cazul în care actul permisiv nu este stipulat în lista actelor permisive atunci nimeni nu poate să-l invoce și să aplice sancțiuni. Iar autorizația de gară nu este în lista actelor permisive. Adică, subiectul este cumva epuizat.

Reporter TV8: - Dvs sunteți sigur de un eventual câștig în instanța de judecată?

Mihai Pop: - Instanța decide. Eu citesc legea și așa se spune în legea pentru antreprenori și eu mă conduc după ea. Atât!

Ministrul infrastructurii Vladimir Bolea neagă faptul că activitatea gării  ar fi  protejată de ANTA sau de reprezentanți ai guvernării. Asta în pofida donațiilor generoase pe care le-a primit PAS în campania electorală de la familia Pop.

Vladimir Bolea: - Nu contează cine și ce a donat partidului. Legea este superioară oricărui alt tip de activități și legea va fi aplicată. Dacă nu se va conforma cerințelor ANTA, în cel mai scurt timp, va fi adresare către Poliție pentru luare de măsuri mult mai riguroase în privința îndeplinirii cerințelor legale. Atât!

Reporter TV8: - Dar actele permisive au fost oferite exact atunci când se făceau donațiile către PAS.

- Nu eu mă ocup de eliberare și nici ministerul. ANTA a oferit acea permisiune și v-am spus de ce. Pentru că în luna iulie noi am modificat legea și în august au fost depuse cererile pentru recepționare. Eu nu aș vedea o legătură între ele, dar dacă dvs aveți alte dovezi, eu cred că trebuie de adresat la Poliție, pentru a face o anchetă pe segmentul justiției de văzut de ce i s-a oferit și dacă a fost sau nu a fost rea voință la acea etapă din partea angajatului de la ANTA care a oferit acele documente.

Vladimir Bolea a ținut să precizeze că autoritățile pregătesc modificări serioase la Codul Rutier, pentru a putea gestiona mai bine domeniul transportului de călători.

Vladimir Bolea: „Codul trebuie dezvoltat în interesul cetățenilor. Acum câteva luni aveam o informație că sunt peste 300 de localități care nu au nicio rută pe zi. MUSCA Noi avem 1692 de localități în Moldova și pe mine mă interesează un audit total, până la virgulă, a stării de lucruri de fapt în teritoriu. Noi ne adresam la gări, la Primării și pe această cale vreau să rog primarii să fie foarte receptivi cu acel chestionar pe care o să-l primească de la ANTA în care trebuie să răspundă au sau nu rute, se îndeplinesc sau nu rutele , de câte ori sunt acele rute și de câte ori ar avea nevoie, dacă vor să mai suplinească din varii motive. Aceste chestionare sunt făcute pentru a face o analiză clară și totală a stării de lucruri în acest domeniu”.

Clădirea gării, construită pe un teren municipal cedat în condiții dubioase

În timp ce documentam subiectul legat de activitatea gării private de pe strada Calea Moșilor, am descoperit și alte lucruri curioase. Terenul pe care se află clădirea administrativă a gării private a ajuns  din proprietatea mun. Chișinău în proprietatea unei companii, în condiții neclare. Mai mult ca atât, în judecată, există și un litigiu care se referă la clădirea gării. Edificiul ar fi fost înregistrat eronat la Cadastru și acum instituția cere radierea clădirii din Registru.

Potrivit actelor consultate de reporterul Cutiei Negre, clădirea de pe strada Calea Moșilor 2/A, în care se află sediul gării private, a fost închiriată de compania Pond-Trans. Imobilul este de fapt proprietatea firmei Diolsem și a fost construit anul trecut. Actele de recepție finală au fost semnate pe 23 iulie 2025, când Pond-Trans obținuse deja avizul pozitiv al Preturii Râșcani de a amenaja acolo o gară.

Terenul de 7 ari pe care se află clădirea a fost până nu demult municipal. Compania Diolsem a avut acolo gherete și desfășura activitate de comerț. În vara anului 2021, după ce Primăria a pornit o acțiune amplă de evacuare a gheretelor din oraș, agentul economic s-a gândit să construiască o clădire în locul gheretelor. A cerut de la Primărie un certificat de urbanism pentru proiectarea unui magazin, dar a primit refuz. Diolsem a dat Primăria în judecată.

În timp ce dosarul se afla pe rolul instanței, gheretele au fost evacuate forțat în baza unei dispoziții emise de pretorul sectorului Râșcani, Vlad Melnic. Acesta a dispus restabilirea terenului municipal la starea lui inițială.      

Diolsem s-a adresat din nou în judecată cerând despăgubiri de aproape 85 de mii de lei de la Pretură, pentru că i-a distrus gheretele, dar a pierdut procesul. Ba mai mult, agentul economic i-a achitat Preturii cheltuielile suportate la evacuarea unităților de comerț.

În timp ce Pretura obținea victorii în instanțele de judecată, Direcția generală Arhitectură a Primăriei s-a răzgândit și i-a eliberat firmei acte permisive pentru a-și construi o clădire pe Calea Moșilor 2. Prin autorizația emisă în ianuarie 2023, s-a permis doar construcția unui „obiectiv comercial cu caracter provizoriu, din elemente ușor demontabile, până la valorificarea terenului conform Planului Urbanistic General”.

Dar, SURPRIZĂ!  Astăzi, Registrul cadastral arată că terenul nu mai este municipal, ci proprietate a firmei Diolsem. Am încercat să luăm legătura cu directorul companiei Oleg Cujbă, pentru a clarifica situația. Reprezentanții Diolsem ne-au transmis că acesta s-ar afla în afara țării și revine abia în aprilie.

Am solicitat informații și de la Primărie despre cei 7 ari de teren pe care i-a pierdut municipalitatea, dar nu am primit un răspuns. Terenul a fost evaluat de Cadastru în 2009 la jumătate de milion de lei, dar de atunci valoarea lui a crescut de câteva ori.

În prezent, imobilul situat pe strada Calea Moșilor 2/A  se află în litigiu. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a cerut în judecată radierea înregistrării eronate a construcţiei.

„În urma unui control intern, instituția a stabilit că certificatul de urbanism pentru proiectare din 18 octombrie 2022 și autorizația de construire din 3 ianuarie 2023 prevedeau edificarea unui obiectiv comercial cu caracter provizoriu. Iar în procesul- verbal de recepție finală din 23 iulie 2025, prezentat ca temei de înregistrare, a fost omisă mențiunea privind caracterul provizoriu al construcției. În conformitate cu art. 4 alin. (6) din Legea privind cadastrul bunurilor imobile, construcțiile provizorii nu constituie obiect al înregistrării. Conform Codului Civil, când o înregistrare nu corespunde situației juridice reale, se poate cere rectificarea”, se arată într-un răspuns de la Cadastru.

Alt teren public acaparat și folosit ca parcare privată

Un alt teren de 33 de ari, alăturat clădirii Diolsem, a fost transformat în parcare privată. Aici staționează și unitățile de transport ale companiei Pond-Trans. Imaginile surprinse la fața locului arată că, imediat ce un microbuz pleacă de pe peronul gării private, altul, care staționează în parcare, îi ia imediat locul. (VIDEO 0012 ; 0013)

Potrivit actelor cadastrale, terenul marcat drept parcare privată este tot proprietate a municipiului Chișinău. În registru nu este notat vreun contract de arendă activ.

Mihai Pop nu ne-a putut explica în baza căror documente compania familiei sale folosește terenul pentru parcarea microbuzelor.

„Nu știu. Trebuie să verific. Dacă e ceva ilegal, trebuie să vină Poliția să ne amendeze. Chiar nu știu ce să vă zic, că e parte a terenului pe care îl închiriem noi astăzi, că e teren separat, că avem un contract cu cineva,  că nu este contract, poate șoferul abuzează. Eu nu știu”.

Tot terenul din această zonă a străzii Calea Moșilor, situat pe marginea drumului, până la sensul giratoriu de la strada Tudor Vladimirescu, pe o suprafață de 1,3 hectare este proprietate a municipiului Chișinău. Deși aici sunt astăzi mai multe magazine, în Registrul cadastral nu este notat niciun contract de arendă pe teren, iar Primăria riscă să piardă pământul bucată cu bucată.