Războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina continuă și în ziua cu numărul 385. Un document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030, scenariu redactat înainte de invazia în Ucraina, notează RISE. Totodată, Uniunea Europeană vede riscuri majore pentru Chișinău din partea Federației Ruse și va oferi bani Moldovei pentru cumpărarea unui radar mobil la sol, iar presa germană scrie că Moldova se află în ghearele Moscovei.

O dronă americană a căzut în Marea Neagră, după ce a fost interceptată de către două avioane rusești. Purtătorul de cuvânt al Securității Naționale a Casei Albe, John Kirby, a transmis că SUA vor continua să opereze peste Marea Neagră și nu vor fi descurajate de incidentul în care a fost implicată drona americană, potrivit CNN. În același timp, ambasadorul rus în Statele Unite a fost convocat la Departamentul de Stat, din cauza incidentului aerian, scrie Mediafax. Pe de altă parte, Ministerul Apărării de la Moscova susține că avioanele de luptă rusești nu au lovit drona americană Reaper în spațiul aerian de deasupra mării și că aeronava americană s-a prăbușit singură. 

UPDATE Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a transmis miercuri un avertisment Rusiei, cerând Moscovei să acționeze în mod "sigur şi profesionist" după incidentul "periculos" produs în Marea Neagră, soldat cu prăbușirea unei drone militare americane, scrie Mediafax.

UPDATE Autoritățile de la Moscova vor încerca să recupereze drona militară americană prăbușită în Marea Neagră în urma incidentului cu avioane de vânătoare ruse. Rusia vrea să recupereze fragmentele dronei, a declarat miercuri Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, potrivit Spotmedia. "Nu ştiu dacă vom reuşi să o găsim, dar trebuie să încercăm. În mod evident, ne vom ocupa de acest lucru şi sper că vom reuşi", a declarat Nikolai Patruşev, citat de cotidianul Le Monde şi de agenţia Interfax.

UPDATE Vladimir Putin le-a cerut miercuri forțelor de ordine să înăsprească represiunea împotriva celor care încearcă să "destabilizeze" Rusia, pe fondul unei vânători asupra celor care se opun ofensivei militare din Ucraina, relatează AFP.

UPDATE Drona americană ce s-a prăbuşit marţi în Marea Neagră în urma unui incident cu avioane de vânătoare ruseşti a fost deja înlocuită cu un alt aparat, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene ucrainene, colonelul Iuri Ignat, potrivit agenţiei EFE, citată de Agerpres. "Aviația americană în Marea Neagră este permanentă. Marea Neagră nu este o mare internă a Rusiei", a spus colonelul ucrainean într-o declaraţie televizată. El a adăugat că Statele Unite "evaluează incidentul".

UPDATE Ministerul rus de Externe a criticat declarațiile oficialilor americani și ai UE referitor la extinderea 'acordului privind exportul cerealelor' prin porturile ucrainene de la Marea Neagră. Moscova consideră duplicitare și lipsite de profesionalism datele prezentate în mod denaturat în declarațiile oficialilor americani și ai UE cu privire la prelungirea 'acordului privind cereale', conform Rador.

UPDATE Drona MQ-9 Reaper despre care armata americană a declarat că a fost forțată să coboare deasupra Mării Negre de un avion de vânătoare rusesc nu a fost recuperată - și s-ar putea să nu fie niciodată, potrivit lui John Kirby, coordonator pentru comunicare strategică la Consiliul Național de Securitate, potrivit G4media.

UPDATE Papa Francisc a cerut „respectarea” locurilor religioase după ce autoritățile din Ucraina au ordonat bisericii ortodoxe, acuzată de legături cu Rusia, să-şi părăsească sediul, notează Mediafax.

UPDATE Fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat că forțele ruse au preluat controlul asupra localităţii Zaliznianske din Ucraina. Echipele de asalt extind atacul şi încercuirea asupra Artemivsk (Bahmut, denumirea ucraineană), a spus fondatorul Wagner, potrivit Rador. Pe de altă parte, ucrainenii l-au luat peste picior pe Prigojin, notând că localitatea avea doar 2 locuitori înainte de invazie.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a înmânat Ordinul Steaua de Aur mamei lui Alexandr Mațievschi, soldatul cu cetățenie moldovenească executat de ruși în pădure, pe frontul din Soledar. După apariția imaginilor șocante cu execuția, Alexandr Mațievschi, care a spus „Slava Ukraini” înainte de a fi împușcat, a devenit simbolul rezistenței ucrainene în fața invaziei ruse, iar președintele Zelenski l-a decorat post-mortem cu titlul de Erou al Ucrainei, notează Digi24.

UPDATE Oficiali americani i-au spus ambasadorului rus în SUA că Moscova trebuie să fie mai atentă când zboară prin spaţiul aerian internaţional, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, în urma prăbuşirii unei drone militare americane în Marea Neagră după ce a fost interceptată de avioane de luptă ruseşti, relatează Reuters, informează Agerpres. “I-am transmis ambasadorului rus că Moscova trebuie să fie mai atentă când zboară în spațiul aerian internațional pe lângă aeronave americane care, repet, survolează în condiții legale și desfășoară misiuni în sprijinul intereselor noastre de securitate națională. Ei sunt cei care trebuie să fie mai prudenți”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

UPDATE Guvernul danez şi majoritatea parlamentară au convenit să aloce şapte miliarde de coroane daneze (aproximativ un miliard de dolari) în plus pentru ajutor civil, de apărare şi economic pentru Ucraina, arată un comunicat de presă publicat de Ministerul danez de Finanţe. Majoritatea fondurilor vor fi cheltuite pentru asistenţă militară constând în arme, alte echipamente militare şi eforturi de instruire, a scris ministerul, potrivit Mediafax.

UPDATE Ucraina a acuzat miercuri Rusia că vrea să "extindă" războiul din Ucraina şi să implice alte părți, după un incident între avioane de vânătoare ruse şi o dronă americană în Marea Neagră, informează AFP, conform Agerpres. „Incidentul cu drona americană MQ-9 Reaper provocat de Rusia în Marea Neagră este un semnal al (preşedintelui rus Vladimir) Putin că el este gata să extindă zona de conflict şi să implice alte părți”, a declarat pe Twitter secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Oleksii Danilov. Rusia utilizează "tactica de 'totul este permis'", ce constă „întotdeauna în a ridica miza”, a mai denunțat Danilov.

UPDATE Președintele României, Klaus Iohannis, cataloghează drept „grav și regretabil” incidentul produs marți deasupra Mării Negre, unde o dronă s-a prăbușit din cauza avioanelor rusești.

UPDATE Discuțiile diplomatice duc la concluzia că drona care aparținea forţelor militare SUA, prăbușită în zona Mării Negre, ar fi fost lovită intenționat, conform unor surse guvernamentale. Concluzia se regăsește în informări transmise Guvernului României, în condițiile în care drona ar fi decolat din România, arată sursele citate. Drona americană MQ-9 „Reaper”, care ar fi fost interceptată marți de două avioane de vânătoare rusești și lovită de unul din acestea, a decolat din România, a spus pentru New York Times un înalt oficial militar american, notează Adevărul.

UPDATE Veniturile din petrol ale Rusiei s-au prăbușit cu 42% față de anul trecut în februarie, sub impactul sancțiunilor G7 și ale Uniunii Europene, chiar dacă țara continuă să tranzacționeze cam același volum, a anunțat miercuri Agenția Internațională pentru Energie (AIE). „Estimăm că în februarie Rusia a încasat 11,6 miliarde de dolari, față de 14,3 miliarde de dolari în ianuarie și aproape 20 de miliarde de dolari cu un an înainte”, se arată în raportul său lunar privind petrolul, scrie Le Figaro, potrivit G4media.

UPDATE Relațiile dintre SUA și Rusia se află în prezent la cel mai scăzut nivel, a declarat miercuri Kremlinul, potrivit Sky News. Washingtonul a acuzat marți Moscova că a doborât una dintre dronele sale de spionaj deasupra Mării Negre. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu a existat niciun contact la nivel înalt cu SUA în legătură cu incidentul – deși a afirmat că Rusia nu va refuza niciodată să se angajeze într-un dialog constructiv, potrivit G4media.

UPDATE Coliziunea dintre un avion rusesc și o dronă americană, care a dus la prăbușirea aeronavei fără pilot în Marea Neagră, pare a fi cea mai importantă confruntare recunoscută public dintre Washington și Moscova, de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina în urmă cu mai bine de un an, scriu CNN, The Guardian și The Hill, potrivit Libertatea.

UPDATE Departamentul de contrainformații din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reţinut un agent rus, în timpul unei operațiuni speciale de amploare desfăşurate la Harkiv. Potrivit SBU, agentul pregătea atacuri teroriste împotriva cadrelor militare ale forțelor de apărare ucrainene. Acesta a fost reținut în timp ce încerca să transmită informaţii către agresorii ruşi. Potrivit SBU, persoana reţinută monitoriza forţele de apărare ucrainene, în special mişcările de trupe, potrivit Știripesurse.

UPDATE Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoly Antonov, a declarat pentru Newsweek că vehiculul aerian fără pilot american doborât după o întâlnire cu avioane de luptă rusești peste Marea Neagră sprijinea forțele ucrainene în cursul conflictului actual. Întrebat de Newsweek despre incidentul în care Pentagonul i-a acuzat pe piloții a două aeronave rusești Su-27 de acțiuni „nesigure și neprofesioniste”, chiar „neprudente”, care au forțat forțele sale aeriene să doboare în mod deliberat drona sa spion MQ-9 Reaper și a condus Departamentul de Stat să-l cheme pe trimisul rus, Antonov a spus că „a respins categoric toate insinuările părții americane”.

UPDATE Pe conturile rusești de Telegram s-a publicat un material video în care se vede drona americană, filmată dintr-un avion rusesc SU-27, participant la operațiunea de sabotaj. În imaginile repostate de consilierul ministrului de Interne din Ucraina se vede cum drona trece pe lângă avionul rusesc și apoi este doborâtă. Acesta ar fi momentul în care avionul rusesc distruge elicea dronei. ”Această filmare arată că drona americană MQ-9 Reaper a fost doborâtă în mod deliberat de manevrele avionului de luptă rusesc”, arată Anton Gherașenko, potrivit Știripesurse.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat că răspunsul Germaniei la explozia de pe conductele din Marea Nordului a arătat că țara a rămas „ocupată” și incapabilă să acționeze independent la zeci de ani de la capitularea sa la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Putin, intervievat la televiziunea rusă, a mai spus că liderii europeni și-au pierdut sentimentul de suveranitate și independență, notează AlephNews.

UPDATE Avioanele de vânătoare ale forțelor aeriene britanice și ale celor germane au interceptat o aeronavă rusească în apropierea spațiului aerian eston, în prima operațiune comună de acest gen, a relatat BBC miercuri, notează B1.

UPDATE În luna în care a lansat noua sa ofensivă mult așteptată, Rusia a reușit să captureze doar aproximativ 233 kilometri pătrați de teritoriu, au declarat pentru Insider analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului. Potrivit experților, Rusia a reușit să crească suprafața teritorială pe care o controlează în Ucraina cu mai puțin de 0,04% în februarie, notează Sky News. Această creștere este similară cu cea raportată de grupul de urmărire War Mapper, care a spus că a existat o creștere a suprafeței controale de 0,01%. Un diplomat american de rang înalt a fost dur cu privire la progresul Rusiei: „Rusia a declarat că lansează o nouă ofensivă. Ei bine, dacă asta este, este foarte patetic”. În ciuda faptului că a câștigat doar o cantitate mică de teritoriu, Moscova pare să fi pierdut o cantitate mare de oameni și echipamente. Aproximativ 1.200 de soldați au fost uciși într-o singură zi de lupte în Bahmut, a declarat la sfârșitul lunii februarie președintele Statului Major Interarme al SUA, Mark Milley, pentru Politico, potrivit G4media.

UPDATE Soldații trimiși de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina au primit blindate fabricate în perioada Uniunii Sovietice și care datează de pe vremea când aceasta era condusă de Iosif Stalin sau Nikita Hrușciov. Ministerul britanic al Apărării a făcut referire la acest lucru încă din data de 6 februarie, afirmând în evaluarea sa din ziua în cauză că „în ultimele zile, în premieră pe frontul din Ucraina, au fost identificate și BTR-50, transportoare blindate rusești de trupe intrate în serviciu în anul 1954”, notează HotNews.

UPDATE Un document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030. Actul, care nu a fost făcut public, se numește „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” și a fost creat în 2021. Mai multe puncte-cheie din strategia Moscovei au apărut, de-a lungul anilor, și pe platformele publice ale unor partide pro-ruse, dar și în discursurile unor politicieni. „Documentul este unul interesant, dar arată că ei sunt cu un pas în urmă față de situația generală din cauza războiului din Ucraina și datorită capacității regionale a țărilor UE și a altor organizații internaționale de a se mobiliza și de a face față intențiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, a declarat șeful cabinetului prim-ministrului Republicii Moldova, Sergiu Diaconu, după ce RISE i-a arătat strategia obținută.

UPDATE Într-un sat pustiu din nordul Doneţkului, un grup de voluntari ucraineni care îşi spune „Laleaua neagră” încearcă să extragă din pivniţa de lângă o casă distrusă două cadavre ruseşti putrezite, relatează „The Guardian”. Cei doi ruşi, care purtau uniforme de vară, fuseseră puşi în pivniţă probabil de camarazii lor de luptă. Satul, Krasnopillia, nu este departe de oraşul Izium, care a trecut de mai multe ori din mâinile ucrainenilor în cele ale ruşilor înainte ca forţele ucrainene să îl recucerească în septembrie. În tot acest timp, cele două cadavre s-au descompus în aşa măsură, încât aproape că nu mai miroseau şi erau identificabile doar prin plăcuțele soldaților. Scopul este de a colecta cadavrele ruşilor pentru a le schimba cu cele ale ucrainenilor, întrucât un soldat nu poate fi declarat mort de către stat până când nu există un cadavru, notează News.ro.

UPDATE Anatoli Antonov, ambasadorul rus în SUA, a declarat marți că Rusia nu dorește o "confruntare" cu SUA, dar avioanele americane nu au ce căuta în apropierea graniței rusești". Drona Reaper zbura deasupra apelor internaționale când unul dintre cele două avioane rusești a zburat intenționat în fața dronei fără pilot și a aruncat combustibil pe aceasta de mai multe ori, potrivit Comandamentului European al SUA. Avionul a lovit apoi elicea dronei, determinând forțele americane să doboare drona MQ-9 în apele internaționale. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, a adăugat marți că aeronava rusă a zburat "în apropierea" dronei timp de 30-40 de minute înainte de a intra în coliziune imediat după ora 7.00, ora Europei Centrale, potrivit CNN, citat de HotNews.

UPDATE Rusia va iniția, de la 1 aprilie, un nou val de mobilizare, cu scopul de recruta 400.000 de rezerviști. Ministerul rus al Apărării a trimis deja ordinele de încorporare către comisariatele militare și a indicat, pentru fiecare regiune în parte, numărul necesar de rezerviști care trebuie recrutați, informează Radio Libertatea.

UPDATE Șeful Oficiului administrației prezidențiale, Andrei Ermak, a publicat imagini cu momentul în care un avion de vânătoare rusesc de model Su-24 a fost doborât lângă Bahmut de luptătorii Brigăzii 93.

UPDATE Ucraina a început fabricarea de proiectile de calibru 125 pentru tancuri de generaţie sovietică, în contextul în care Ucraina încearcă să-şi majoreze capacitățile militare pentru o contraofensivă împotriva forțelor invadatoare ruse. Echipamentele militare sunt produse în exteriorul Ucrainei cu cooperarea unui stat membru al NATO al cărui nume nu a fost dezvăluit, a menţionat compania de stat Ukroboronprom. ''Primul lot de proiectile pentru tancurile T-64, T-72 şi T-80, pe care Forțele de apărare şi securitate ale Ucrainei le folosesc pentru a lovi invadatorii, a fost deja livrat'', a anunțat Ukroboronprom pe aplicația Telegram, relatează Agerpres.

UPDATE Uniunea Europeană vede riscuri majore pentru Republica Moldova din partea Federației Ruse. Cu toate acestea, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Extern al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Peter Stano, UE crede în capacitatea Chișinăului de a face față acestor "amenințări și provocări", scrie Rador. Potrivit purtătorului de cuvânt pentru afaceri externe și politica de securitate, în ultimele luni, Rusia ar fi încercat să "destabilizeze" țara, să pună la îndoială guvernul pro-european al Republicii Moldova. Stano a confirmat, de asemenea, că UE are în vedere trimiterea unei misiuni de consiliere în Republica Moldova, fapt care nu a fost, deocamdată, aprobat de statele membre.

UPDATE China, Iranul și Rusia vor începe miercuri exerciții militare comune în Golful Oman, a anunțat Ministerul Apărării din China într-o declarație citată de CNN. Exercițiile între armatele și marinele celor trei țări se vor desfășura până duminică, se arată în declarație. Potrivit sursei citate, manevrele se vor baza pe exercițiile maritime comune dintre cele trei națiuni desfășurate în 2019 și 2022, notează G4media.

UPDATE Uniunea Europeană ar putea oferi 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Federației Ruse de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chișinău, scrie EuObserver. Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pentru un „radar de supraveghere mobil la sol” pentru a ajuta Republica Moldova să-și monitorizeze spațiul aerian, potrivit unui memoriu intern al UE din 13 martie, consultat de EUobserver. Restul banilor vor fi alocaţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate şi vehicule de tip pick-up, stivuitoare, autobuze şi camioane, echipamente de comunicare, precum şi hardware şi software anti-hacking.

UPDATE Un „reprezentant militar de rang înalt” a declarat pentru New York Times, potrivit G4Media, că drona MQ-9 Reaper, doborâtă marți deasupra Mării Negre, decolase, la primele ore ale dimineții, de la o bază militară din România pentru a efectua o misiune de recunoaștere. O analiză Forbes din 2020 arată că la vremea respectivă o dronă MQ9-Reaper costa 32 de milioane de dolari. Pe de altă parte, cifrele Forțelor Aeriene arată, pe site-ul propriu, actualizat în 2021 că un sistem format din patru avioane cu senzori, stație de control la sol și legătură prin satelit Predator Primary costă 56,5 milioane de dolari, notează Ziare.com.

UPDATE Cea de-a opta Reuniune a Dialogului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii, a avut loc marţi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, între Iulian Fota, secretar de stat pentru afaceri strategice, și Dereck Hogan, adjunctul principal al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice. La finalul sesiunii, în cadrul căreia s-au purtat discuții privind securitatea României și a Moldovei, invazia rusă în Ucraina și independența energetică, cele două delegații au adoptat o Declarație Comună, transmite MAE, citat de Digi24.

UPDATE Moscova consideră că incidentul care a implicat un avion de luptă rusesc Su-27 și o dronă militară americană deasupra Mării Negre este o provocare, a declarat Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, care a subliniat că „așa cum vedem noi, aeronavele americane nu au nicio treabă să se afle în apropierea graniței ruse”, relatează Reuters și CNN, potrivit HotNews.

UPDATE Senatorul republican Lindsey Graham a atras atenţia asupra efectelor diminuării susţinerii pentru Ucraina. "Dacă preşedintele rus Vladimir Putin pierde în Ucraina, lumea se resetează în toate modurile corecte. Dacă Putin va câştiga, iar Occidentul capitulează exact ca în trecut, vor urma mai multe conflicte. În privința lui Putin, plătești acum sau plătești mai târziu. Dacă nu înţelegm că succesul lui Putin ar invita China la o agresiune în Taiwan, atunci am calcula total greşit una dintre cele mai ample dispute din lume", a declarat Lindsey Graham, citat de publicaţia The Hill. Şi senatorul republican Marco Rubio a contestat afirmațiile lui Ron DeSantis, argumentând că războiul din Ucraina nu este o simplă "dispută teritorială", potrivit Știripesurse.

UPDATE Ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a afirmat, marţi, la televiziunea națională, că ”este prematur” să se tragă concluzii cu privire la dinamica luptelor din Bahmut, deoarece luptele pentru controlul oraşului din estul ţării sunt încă în toi, transmite CNN, citat de news.ro. Forţele ruseşti desfăşoară operaţiuni ofensive de-a lungul frontului de est şi încearcă să avanseze în mai multe direcţii, a declarat Maliar.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni miercuri la Kremlin cu omologul său sirian Bashar al-Assad, a anunțat marţi președinția rusă într-un comunicat, transmit AFP şi dpa

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut marţi că miza campaniei militare în Ucraina este însăşi existenţa Rusiei ca stat, şi că economia acesteia din urmă a făcut faţă sancţiunilor occidentale impuse în urmă cu un an după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, dar a admis că pe termen mediu aceste sancţiuni pot fi un pericol, transmit agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Un avion militar de tip Boeing P-8 Poseidon, care aparține de US Navy, survolează, marți seara, 14 martie, județele Constanța și Tulcea. Ruta acestuia este în special în zona Mării Negre, după ce o dronă americană a fost lovită de avioane de vânătoare rusești, notează B1.

UPDATE Două avioane de vânătoare de tip Suhoi 27 (Su-27) au lovit marţi un avion american fără pilot (dronă) de tip Reaper deasupra Mării Negre, o zonă foarte supravegheată de NATO de la începutul Războiului rus în Ucraina. Drona a căzut în apele mării. Deși asemenea aparate de zbor sunt staționate și în România, drona doborâtă a decolat de la baza navală Sigonella din Sicilia, Italia.

UPDATE Asistentul principal adjunct al secretarului de stat din cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA, Dereck Hogan, a declarat marţi, 14 martie, că acţiunile de destabilizare din Republica Moldova nu sunt „surprinzătoare'” şi că Rusia va continua cu astfel de tactici, scrie Agerpres.

UPDATE Statele Unite au anunţat marţi convocarea în cursul după-amiezii de marţi la Departamentul de Stat a ambasadorului rus la Washington pentru a-i comunica „obiecţia“ lor „puternică“ după incidentul interceptării unei drone americane de către un avion de vânătoare rusesc deasupra Mării Negre.

UPDATE O explozie puternică a avut loc în centrul orașului Melitopol, ocupat temporar de forțele ruse. Un oficial care reprezenta autoritățile de ocupație se afla probabil în mașina care a explodat, notează presa ucraineană, citând RIA Melitopol, potrivit Știripesurse.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat marți, 14 martie, că avioanele sale de vânătoare nu au intrat în contact cu o dronă americană care s-a prăbușit în Marea Neagră, susținând în schimb că drona s-a prăbușit din cauza „manevrelor riscante”. „Zborul dronei a fost efectuat cu transponderele dezactivate, încălcând limitele zonei regimului temporar de utilizare a spațiului aerian, stabilit în scopul desfășurării operațiunii militare speciale [n.r din Ucraina], comunicat și publicat în conformitate cu standardele internaționale. Avioanele de vânătoare rusești nu și-au folosit armele de la bord, nu au intrat în contact cu drona și s-au întors în siguranță la aerodromul de origine”, a adăugat Ministerul Apărării.

UPDATE Odesa se află din nou sub teroarea bombardamentelor. Rusia a lansat un nou atac cu rachete asupra acestei regiuni marți, 14 martie. Anunțul a fost făcut de Comandamentul Operaţional din sudul Ucrainei, relatează The Guardian, potrivit Adevărul.

UPDATE ”Moscova caută să destabilizeze fosta republică sovietică Moldova prin restricționarea livrărilor de energie și prin orchestrarea de proteste. Situația economică a multora dintre locuitori este gravă”, scrie publicaţia germană Handelsblatt. Potrivit Societății Germane pentru Afaceri Internaționale (DGAP), marele pericol la adresa Moldovei nu este atât invadarea ei de către Rusia – „cât mai ales că demonstrațiile, care sunt legate de nemulțumiri și alimentate de actori pro-ruși, vor fi folosite pentru a răsturna Guvernul. Aceasta face situația din Moldova „relativ instabilă”, explică politologul Stefan Meister, expert în spațiul rusesc și est-european la DGAP, într-un interviu oferit Handelsblatt, notează Adevărul. Publicația germană notează preocuparea guvernului moldovean că ”Rusia ar putea trage sforile pentru o lovitură de stat cu scopul instalării unui guvern pro-rus”. Acest lucru, la rândul său, ar putea permite ca țara să fie folosită în lupta împotriva Ucrainei.

UPDATE Exporturile de banane din Columbia au scăzut anul trecut cu 2,7%, la 108 milioane de cutii de 20 de kilograme, a declarat marți pentru Reuters șeful asociației cultivatorilor de banane. Printre motivele care au afectat exporturile de banane au fost vremea ploioasă și neprielnică și piețele internaționale dificile din cauza războiului din Ucraina. „Aceste două piețe (din Rusia și Ucraina), în special cea rusă, sunt deservite de oferta de banane ecuadoriene”, potrivit Asociației columbiene a cultivatorilor de banane (Augura). „Din moment ce bananele ecuadoriene nu au putut intra în Rusia, a existat un exces de ofertă de banane la nivel global, iar prețurile au scăzut în primul semestru”.

UPDATE Un individ a fost găsit vinovat pentru complot pentru asasinarea șefului de informații Kyrylo Budanov, a ministrului Apărării Oleksi Reznikov și a unui popular activist ucrainean, a informat Serviciul de Securitate al Ucrainei.

UPDATE Avionul de vânătoare rusesc Su-27 „probabil a fost avariat” în coliziunea cu drona americană MQ-9 în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Negre, a declarat generalul Pat Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, în cadrul unei conferinţe de presă. „Ceea ce am văzut au fost avioane de luptă care aruncau combustibil în faţa acestei drone şi apoi se apropie atât de mult de aeronavă încât au deteriorat elicea lui MQ-9. Estimăm că, probabil, avionul rus a suferit unele avarii”, a spus el, potrivit Mediafax.

UPDATE Forțele de ocupație rusești își intensifică eforturile de mobilizare în întreaga peninsulă Crimeea, a anunțat Centrul Național de Rezistență din Ucraina., potrivit Kyiv Independent, notează HotNews.

UPDATE Potrivit traseului de zbor al dronei doborâte în Marea Neagră, aceasta a zburat din sudul Italiei, peste sudul Greciei, Bulgaria, Marea Neagră. Aparatul de zbor s-a îndreptat spre apele internaționale din sudul Peninsulei Crimeea, unde, după o perioadă de patrulare, a fost interceptat de cele două aeronave rusești, arată The Aviationist și FlightRadar 24.

UPDATE Avioanele ruseşti au zburat aproape de drona americană deasupra Mării Negre timp de aproximativ 30 până la 40 de minute, înainte de a se ciocni. Astfel, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, a reconstituit interceptarea unei drone americane de către ruşi. „Continuăm să evaluăm exact ce s-a întâmplat”, a adăugat generalul, în cadrul unei conferinţe de presă, fără a putea clarifica dacă a fost sau nu un accident, notează Mediafax.

UPDATE Marocul a luat locul Ucrainei în candidatura comună cu Spania și Portugalia pentru organizarea Cupei Mondiale de fotbal din 2030, anunță Sky News. Inițial, Ucraina urma să depună o candidatură alături de partenerii săi din Europa de Vest, dar planurile au fost abandonate, în condițiile în care nu se întrevede prea curând un final al războiului, potrivit G4media.

UPDATE Versiunea implicării activiştilor ucraineni în exploziile de-a lungul gazoductului Nord Stream „este o prostie completă”. Preşedintele rus Vladimir Putin este „cert” de acest lucru, după cum a raportat agenţia RIA Novosti. „Actele teroriste comise împotriva Nord Stream”, potrivit lui Putin, au fost comise de un stat, iar „Statele Unite au fost interesate să arunce în aer conductele”, scrie Mediafax.

UPDATE Un avion de luptă rusesc a lovit după-amiaza o aeronavă americană fără pilot în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Negre. Generalul forţelor aeriene americane James Hecker a spus acest lucru, explicând că „drona noastră MQ-9 desfăşura operaţiuni de rutină în aeronava internaţională spaţială când a fost interceptată şi lovit de o aeronavă rusă, rezultând o prăbuşire şi pierderea completă a MQ-9”. Este, a adăugat generalul american, o „acţiune nesigură şi neprofesională din partea ruşilor” care „aproape a provocat prăbuşirea ambelor avioane”. Argumentând că „aeronavele americane şi aliate vor continua să opereze în spaţiul aerian internaţional”, Hecker a adăugat că „le cerem ruşilor să se comporte într-un mod profesionist şi sigur”.

UPDATE Drona americană MQ-9 Reaper care s-a prăbuşit în Marea Neagră „încălca regulile de utilizare a spaţiului aerian”. Dar „nu a existat niciun contact între drona americană şi avioanele ruseşti” care „nu au folosit arme”, susţine Ministerul rus al Apărării într-o notă relansată de agenţia de presă RIA Novosti. „Drona americană, în urma unei manevre bruşte, a pierdut controlul în zbor, a pierdut altitudine şi s-a prăbuşit în apă”, a spus ministerul. „Drona zbura în direcţia graniţei Federaţiei Ruse”, se mai spune în comunicat.

UPDATE Comandamentul militar suprem al Ucrainei este în unanimitate în favoarea apărării sectorului din estul Ucrainei, inclusiv a oraşului asediat Bahmut, pentru a provoca pierderi maxime inamicului, a anunţat marţi seara preşedintele Volodimir Zelenski, care le-a spus compatrioţilor că „tăria forţelor de apărare şi de securitate se află în puterea poporului”, scrie news.ro. În discursul zilnic în care face bilanţul zilei, Zelenski le-a mărturisit compatrioţilor că a avut o zi emoţională, decorând sute de volunari ucraineni, dintre care 47 post-mortem. Printre aceştia s-au numărat Oleksandr Maţievski, soldatul originar din Republica Moldova devenit celebru după ce a murit sfidându-i pe ruşi, şi Dmitro Koţiubailo „Da Vinci”, şi el o figură celebră în Ucraina, care s-a înrolat voluntar şi a luptat în est încă din 2014, când era un adolescent. Zelenski i-a înmânat mamei lui Maţievski titlul post-mortem de „Erou al Ucrainei” pentru fiul ei, în timp ce Alina Mihailova, iubita eroului „Da Vinci”, ea însăşi voluntar în armata ucraineană, i-a dăruit preşedintelui ecusonul militar al fostului soldat. Şi Maţievski, şi Koţiubailo au murit luptând la Bahmut.

Un anunț care poate redesena scena politică a Ucrainei ar urma să fie făcut pe 24 februarie, chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. Între timp, un atac aerian rusesc asupra regiunii Harkov, din Ucraina, a ucis trei copii mici și un adult, a anunțat șeful administrației militare locale, Oleg Sinegubov. Moscova efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, ținta fiind infrastructura energetică a țării. Între timp, ajutorul militar pentru Ucraina este la cel mai scăzut nivel, dar Europa atenuează căderea.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale și a unui referendum asupra unui eventual acord de pace cu Rusia, anunță Financial Times. Dezvăluirile vin după ce administrația Trump a presat Kievul să organizeze ambele scrutine până la 15 mai, pentru a nu pierde garanțiile de securitate propuse de SUA. Înlăturarea lui Zelenski de la putere nu este doar o vendetă personală a lui Vladimir Putin, ci un semnal clar pe care Kremlinul ar dori să-l transmită tuturor vecinilor săi, notează jurnalistul Vladislav Gorin.

UPDATE Biroul Președintelui Ucrainei a dezmințit informațiile publicate de Financial Times, conform cărora Volodimir Zelenski s-ar pregăti să anunțe, pe 24 februarie, un calendar pentru alegeri interne și un referendum privind un acord de pace. Presa de la Kiev citează o sursă din cabinetul prezidențial care a fost categorică în această privință: „Atâta timp cât nu există securitate, nu se va stabili nimic”, subliniind că împlinirea a patru ani de la invazia rusă nu va aduce neapărat anunțul așteptat de partenerii externi. 

UPDATE Bruxellesul pregătește un plan care ar permite Kievului să beneficieze treptat de acces la statutul de membru deplin al Uniunii Europene, în cadrul unui format descris drept „extindere inversă”, scrie publicația Politico. Oficialii UE iau în calcul un plan ce ar putea oferi Ucrainei statutul de membru parțial al blocului comunitar încă de anul viitor, înainte ca Kievul să realizeze reformele necesare pentru a beneficia de statutul de membru cu drepturi depline. Unul dintre motive: Zelenski a cerut o aderare rapidă a țării sale, insistând că o dată specifică va putea fi astfel inclusă în acordul de pace semnat cu Rusia și ar asigura că Moscova nu mai poate împiedica aderarea. Ideea, scrie Politico, nu este de a coborî ștacheta pentru statele care doresc să se alăture UE, ci de a transmite un mesaj puternic din punct de vedere politic țărilor a căror aderare este blocată din cauza războiului sau a opoziției din partea unor capitale precum Budapesta – nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova și Albania, printre altele. Deși opoziția lui Orbán față de aderarea Ucrainei la UE pare fermă, există un om care, în opinia liderilor europeni, ar putea să-l facă să se răzgândească. Acesta este Donald Trump, pe care oficialii europeni speră să îl folosească pentru a depăși scepticismul premierului maghiar. Publicarea detaliilor despre acest plan a atras deja reacția lui Orban, care a catalogat ideea drept „o declarație deschisă de război” împotriva Ungariei.

UPDATE Iniţiativa cehă privind achiziţionarea de muniţie pentru Ucraina îşi propusese să facă rost de proiectile din întreaga lume în valoare de cinci miliarde de euro (5,95 miliarde de dolari), dar a reuşit să strângă până acum doar 1,4 miliarde de euro, a declarat miercuri un înalt oficial militar NATO, citat de Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski, spune că Ucraina a acceptat oferta Washingtonului de a participa la o nouă rundă de negocieri în SUA, săptămâna viitoare. Participanții ar urma să se concentreze asupra problemei teritoriale, relatează Bloomberg.

UPDATE Parlamentul European (PE) a aprobat, miercuri, trei proiecte de lege care pun la dispoziția Ucrainei un împrumut UE de 90 de miliarde de euro. Așa-numitul „împrumut de sprijin pentru Ucraina“ va contribui la satisfacerea nevoilor „urgente“ ale țării, în contextul în care intră în al cincilea an de război cu Rusia. Consiliul European urmează să semneze oficial acordul, permițând începerea efectuării plăților către Ucraina în aprilie, relatează Kyiv Independent.

UPDATE În 2021, cu un an înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, au fost aprobate aproximativ 5.000 de permise de muncă pentru cetățenii indieni. Anul trecut, aproape 72.000 de permise au fost acordate indienilor – aproape o treime din cota anuală totală pentru muncitorii migranți cu viză. „În prezent, angajații expatriati din India sunt cei mai căutați”, a spus Alexei Filipenkov, director al unei companii care aduce muncitori indieni, scrie Reuters.

UPDATE În noaptea de 11 februarie, unitățile Forțelor de Apărare ale Ucrainei au lovit mai multe obiective importante ale inamicului pe teritoriile temporar ocupate și în Rusia. Printre țintele vizate se numără o rafinărie de petrol din Volgograd, depozite logistice și sisteme de apărare antiaeriană. Amploarea pagubelor provocate ocupanților este în curs de evaluare. Despre acest lucru a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Sub atac s-a aflat rafinăria de petrol „Volgograd”, regiunea Volgograd a statului agresor. În urma loviturii, pe teritoriul uzinei a izbucnit un incendiu. Potrivit Statului Major, întreprinderea este implicată în asigurarea trupelor de ocupație.

UPDATE Ajutorul militar acordat Ucrainei a atins cel mai scăzut nivel în 2025, fiind alimentat aproape exclusiv de europeni, ale căror eforturi de a compensa retragerea americană au permis evitarea unei sistări complete, a anunţat institutul german de cercetare Kiel, relatează AFP, potrivit news.ro.

UPDATE În contextul creșterii numărului incidentelor care vizează infrastructura esențială a Uniunii Europene, inclusiv aeroporturile și centralele nucleare, Comisia Europeană a dezvăluit un program de acțiune menit să identifice și să neutralizeze vehiculele aeriene fără pilot (drone) ostile.

UPDATE Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat, miercuri, în cadrul unui interviu, că nu a primit nicio informație conform căreia India va înceta să cumpere petrol rusesc. El a menționat că, în afară de președintele american Donald Trump, nimeni altcineva nu a anunțat refuzul Indiei de a mai achiziționa petrol rusesc.

UPDATE Lumea a intrat într-o eră a „politicii cu bilă de demolare”, condusă de președintele american Donald Trump, iar acest lucru pune sub o presiune fără precedent ordinea internațională prosperă construită în ultimele decenii, potrivit Munich Security Report 2026.

UPDATE Rusia constrânge familiile prizonierilor de război ucraineni să înregistreze terminale Starlink pentru a fi utilizate de trupele ruse pe câmpul de luptă, a declarat pe 10 februarie Cartierul General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina. Afirmația vine la o săptămână după ce Ministerul Apărării din Ucraina a convenit cu compania-mamă a Starlink, SpaceX, să introducă înregistrarea obligatorie a terminalelor de internet din interiorul Ucrainei, o mișcare menită să prevină utilizarea lor de către forțele ruse.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron le-a cerut „mai multor colegi europeni” să reia discuțiile cu Rusia. El a vorbit despre acest lucru într-un interviu acordat ziarului Tagesanzeiger.

UPDATE Rușii susțin că unitatea nucleară de la Zaporojia a rămas fără o sursă de energie electrică. Asta în urma unor atacuri aeriene ucrainene care au lovit ținte din zonă, acuză rușii, relatează Mediafax. Rușii îi acuză pe ucraineni că au provocat întreruperea alimentării cu energie electrică a centralei nucleare de la Zaporojia, potrivit Sky News. Este vorba de una dintre cele două surse de alimentare cu electricitate. Aceasta s-ar fi  întrerupt în urma unui atac ucrainean.

UPDATE Operatorii ucraineni de drone se confruntă cu mari provocări în operațiunile de luptă din cauza temperaturilor cu mult sub pragul de îngheț care afectează toate componentele dronelor - de la camere la baterie, toate se pot defecta în mod imprevizibil, în momente potențial critice. Pe fondul unui val de ger în care temperaturile au coborât până la  -21°C, dronele nu mai funcționează optim, introducând un factor important de imprevizibilitate și vulnerabilitate pe câmpul luptă, a explicat un comandant de drone pentru Business Insider.

UPDATE Rusia va lua măsuri tehnico-militare ca răspuns la militarizarea Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, a avertizat miercuri ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, informează EFE.

UPDATE Numărul trupelor britanice din Norvegia se va dubla, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării în nordul îndepărtat împotriva Rusiei, transmite Mediafax. Secretarul britanic al apărării, John Healey, a promis, în timpul unei vizite la Marina Regală din Camp Viking, în Arctica norvegiană, că va crește numărul de trupe desfășurate în țară de la 1.000 la 2.000 pe parcursul a trei ani, potrivit The Guardian.

UPDATE Șeful Armatei norvegiene, generalul Eirik Kristoffersen, a declarat că Oslo nu poate exclude posibilitatea unei viitoare invazii rusești a țării, sugerând că Moscova ar putea interveni asupra Norvegiei pentru a-și proteja resursele nucleare staționate în nordul îndepărtat, potrivit The Guardian.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o discuție cu ministrul Apărării și cu șeful Statului Major General, în care a discutat măsuri pentru reorganizarea armatei și a acțiunilor sale, mai ales în ceea ce privește apărarea aeriană.

UPDATE Kievul ia în considerare organizarea de alegeri naționale alături de un referendum privind orice posibil acord de pace cu Rusia. Detaliile despre plan vor fi făcute publice pe 24 februarie. Această mișcare vine pe fondul presiunilor intense exercitate de Casa Albă asupra Kievului pentru a încheia negocierile dintre Ucraina și Rusia în primăvară. Financial Times a obținut confirmarea planului american, impus ucrainenilor, de la mai mulți oficiali europeni și ucraineni. Volodimir Zelenski l-a confirmat el însuși oarecum, săptămâna trecută, printr-o declarație în care a spus că “americanii vor să facă totul până în iunie… astfel încât războiul să se încheie, iar apoi să se concentreze pe alegerile parțiale americane din noiembrie”. Totuși, organizarea unor alegeri și a unui referendum în Ucraina, cu 20% din teritoriu sub ocupație rusă și milioane de cetățeni strămutați sau chiar refugiați în străinătate, poate ridica semne de întrebare privind legitimitatea votului, mai observă Financial Times. Analiștii observă că, fără un armistițiu, pentru Rusia ar putea fi ușor să influențeze sau chiar să perturbe votul, de exemplu cu drone care pot amenința unele secții de votare, iar nu pe altele. În plus, campania electorală ar putea distruge unitatea populației, un obiectiv evident pentru Vladimir Putin.

UPDATE Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), publicat la începutul lunii ianuarie, aproape 15.000 de civili ucraineni au fost uciși și 40.600 răniți de la începutul războiului, în februarie 2022. Anul 2025 a fost cel mai sângeros, cu peste 2.500 de civili uciși, potrivit raportului.

UPDATE „În ajun, la Harkov, rușii au lovit cu o dronă o casă din sectorul privat. Au ucis trei copii mici. A murit și tatăl lor. Transmit sincere condoleanțe rudelor și apropiaților. Mama a fost internată în spital – femeia este însărcinată și a suferit arsuri. În această dimineață, o dronă a atacat un spital municipal din Zaporojie. În cursul nopții, în regiunea Sumî, în urma atacurilor cu drone, au fost rănite șase persoane, printre care copii. Din păcate, o persoană a murit. Spre dimineață a fost lovit și un depou feroviar din Konotop – a fost avariat un tren de pompieri. Au fost atacate și regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie și Poltava. În total, din seara precedentă, au fost lansate asupra Ucrainei 129 de drone de atac, o mare parte dintre ele fiind „Shahed”. Fiecare astfel de lovitură rusească subminează încrederea în toate eforturile diplomatice pentru încheierea acestui război și demonstrează din nou că doar o presiune fermă asupra Rusiei și garanții clare de securitate pentru Ucraina reprezintă cheia reală pentru oprirea crimelor. Atât timp cât presiunea asupra agresorului este insuficientă și securitatea noastră, a Ucrainei, nu este garantată, celelalte măsuri nu funcționează. Armata rusă nu se pregătește să se oprească – se pregătește să continue războiul. În realitate, doar forța noastră apără viețile oamenilor, ceea ce înseamnă că Ucraina trebuie sprijinită și consolidată în continuare. Sisteme de apărare antiaeriană pentru statul nostru, pachete de sprijin pentru reziliența noastră și responsabilizarea Rusiei pentru acțiunile sale sunt condiții obligatorii pentru protejarea vieții. Securitatea trebuie să existe pentru ca pacea să fie posibilă”, a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE Potrivit Procuraturii Generale din Ucraina, atacul a avut loc pe 10 februarie, în jurul orei 23:30. O dronă, preliminar de tip „Gheran-2”, a lovit casa în care locuia o familie formată din cinci persoane. În urma impactului, clădirea a fost complet distrusă, iar incendiul s-a extins pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați. Au murit un bărbat de 34 de ani și cei trei copii ai săi - o fetiță de un an și doi băieți de un an și trei luni. Mama copiilor a fost salvată de sub dărâmături. Femeia, însărcinată în 35 de săptămâni, a suferit traume și arsuri. De asemenea, o femeie în vârstă dintr-o gospodărie vecină a avut nevoie de îngrijiri medicale. Procuratura raională Bogoduhiv a deschis un dosar penal pentru comiterea unei crime de război soldate cu pierderi de vieți omenești.

UPDATE Un atac aerian rusesc asupra regiunii Harkov, din Ucraina, a ucis trei copii mici și un adult, a anunțat șeful administrației militare locale, Oleg Sinegubov. „Doi băieți de un an și o fetiță de doi ani au murit” în atacul care a lovit o casă din orașul Bogoduhiv, lângă frontiera cu Rusia, a indicat sursa. De asemenea, un bărbat de 34 de ani, care se afla cu copiii, a fost ucis, a adăugat sursa, fără a preciza deocamdată dacă era tatăl lor. Într-un comunicat precedent, Sinegubov indicase că o femeie însărcinată de 35 de ani a fost salvată, fiind rănită.

UPDATE Reluarea negocierilor directe dintre Rusia și Ucraina la Abu Dhabi a stârnit speranțe reînnoite pentru o soluționare a conflictului. Având în vedere că ambele părți sunt epuizate după patru ani de război, principalul obstacol în calea unui armistițiu pare a fi o dispută teritorială asupra unei mici părți din Donbas, zona Sloviansk-Kramatorsk. Însă, deși problema teritorială este, într-adevăr, importantă pentru Kremlin, „principala condiție impusă de președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă nu este formulată atât de explicit în niciunul dintre proiectele de acord, rămâne schimbarea regimului la Kiev”, notează jurnalistul Vladislav Gorin într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Îndepărtarea lui Zelenski și a partidului său de la putere este, pentru Vladimir Putin, o condiție care nu poate fi negociată, chiar dacă Rusia va obține, în cele din urmă, Sloviansk și Kramatorsk”, încheie Vladislav Gorin.

UPDATE În multe privințe, așezarea se simte ca orice alt oraș ucrainean care nu se află pe linia imediată a frontului. Dar, spre deosebire de orice alt oraș de dimensiunile sale din națiunea aflată în război, nicio rachetă sau dronă a lui Putin nu a lovit Ujhorodul în cei aproape patru ani de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. „Este cel mai sigur loc din Ucraina”, declară Ivan Synetar, un student în vârstă de 22 de ani la Universitatea Națională din Ujhorod, Ucraina. „Mulți oameni din estul și centrul Ucrainei s-au mutat la noi”, potrivit iNews.

UPDATE În timpul administrației Biden, cel mai eficient instrument pe care președintele rus Vladimir Putin l-a avut la dispoziție pentru a-și susține invazia din Ucraina s-a dovedit a fi avertismentele sale privind escaladarea nucleară. Această amenințare și-a pierdut puterea prin utilizarea excesivă, dar în era Trump, Kremlinului i s-a înmânat o armă și mai puternică: procesul de pace. Realitatea este că, deși inițiativa de pace a lui Trump poate părea ireproșabilă, aceasta a înclinat balanța războiului în favoarea Moscovei, oferind distragere a atenției și acoperire politică, deoarece SUA au oprit practic toate contribuțiile la apărarea Ucrainei, lăsând un deficit anual de 46 de miliarde de dolari în ajutorul total al Kievului, potrivit unei analize a lui Marc Champion din The Economic Times. 

UPDATE Odată cu expirarea ultimului acord ruso-american important din domeniul securității internaționale, Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), sistemul bazat pe dreptul internațional a început oficial să se prăbușească. Kremlinul pare mulțumit de direcția în care se îndreaptă lumea, în special după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, însă Rusia s-ar putea confrunta cu amenințări mult mai mari cu privire la poziția pe care o va ocupa în noua ordine mondială, unde dreptatea se face prin forță, decât în vremea vechiului sistem bazat pe reguli, potrivit unei analize The Insider.

UPDATE Noul START, ultimul tratat major de control al armelor dintre SUA și Rusia, a fost confirmat ca fiind inactiv. Deși s-a discutat în repetate rânduri despre extinderea acestuia sau despre negocierea unui fel de acord provizoriu, interesul pentru perpetuarea tratatului a scăzut considerabil. Acest lucru e parțial din cauza scepticismului crescând al Washingtonului cu privire la respectarea de către Rusia a regulilor și, poate mai important, a dorinței declarate a președintelui american Donald Trump de a urmări un nou cadru propriu de control al armelor - unul care să includă și China, potrivit unei analize Foreign Policy.

UPDATE Alexandru Bălan, fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, acuzat că ar fi transmis secrete de stat ale României către serviciile de informații din Belarus, vrea să fie eliberat. El a fost adus în această dimineață la Curtea Supremă, unde va începe procesul în care solicită o măsură mai blândă, notează Digi24.

UPDATE Însoțit de trei miniștri, premierul Alexandru Munteanu a plecat cu trenul într-o vizită oficială la Kiev. Ajuns în capitala Ucrainei, șeful Guvernului a vorbit în limba ucraineană și a oferit un lot de ajutor umanitar din partea Republicii Moldova. Cele două țări au semnat trei acorduri și au promis să îmbunătățească infrastructura de la frontieră pentru a stimula relațiile comerciale. Alexandru Munteanu și-a început vizita oficială la Kiev cu un omagiu adus apărătorilor Ucrainei care și-au dat viața pentru independență și libertate. Acesta a depus flori alături de omologul său ucrainean, Iulia Sviridenko, la Zidul Memoriei Apărătorilor Căzuți ai Ucrainei.