19 ianuarie 2024, ora 19:19

Consiliul Audiovizualului a respins sesizarea președintelui Partidului MAN, primarul Capitalei, Ion Ceban în privința postului de televiziune TV8. În petiția sa către CA, Ceban s-a plâns că SponȘorMANii alegerilor locale - investigația realizată de „Cutia Neagră PLUS” ar fi lipsită de imparțialitate, iar jurnaliștii i-ar fi intimidat pe intervievați cu camerele și întrebările lor.

Membrii CA au refuzat să sancționeze însă TV8 pentru investigația jurnalistică care a dezvăluit cum au adunat bani pentru campania electorală partidele afiliate lui Șor și MAN-ul lui Ceban, descoperind numeroși donatori fictivi, între care pensionari, paznici, educatori, dar și o groază de studenți.  

Astfel, CA a constatat că reporterii de investigații de la TV8 au insistat să obțină de la liderul MAN informații privind donațiile suspecte, „fapt ce denotă intenția jurnaliștilor de a asigura o reprezentativitate echilibrată a surselor în cadrul programului”. Mai mult, potrivit CA, în investigație nu s-au atestat relatări cu privire la fapte și nici judecăți de valoare fără substrat factologic suficient.

În timp ce Ion Ceban s-a plâns că oamenii contactați de jurnaliști ar fi fost stresați și intimidați, CA a remarcat că tehnicile de intervievare presupun „acordarea unor întrebări incomode, de insistență, pentru a afla o informație de interes public”.

În 18 decembrie 2023, Ion Ceban a început ședința Primăriei Chișinău din 18 decembrie cu atacuri la adresa TV8. Edilul Capitalei s-a simțit lezat de investigația Cutia Neagră PLUS - SponȘorMANii alegerilor locale și a calificat unii jurnaliști drept killeri politici, pe care i-a acuzat că ar intimida și teroriza oamenii cu camere ascunse și întrebări provocatoare.

„Încetați să intimidați oamenii cu camere ascunse și să puneți întrebări tendențioase. O bună parte dintre voi nu mai sunteți mass-media, cum vă place să vă autoîntitulați, liberă și independentă. Sunteți niște killeri politici, angajați pe bani foarte mari, de proveniență dubioasă. 

Și cred că e timpul să prezentăm și să facem amendamentele de rigoare în instituțiile abilitate, iar cei care au fost intimidați, îi invit să anunțe la procuratură aceste acțiuni ale acestor pseudo jurnaliști. Este absolut inacceptabilă o asemenea abordare”, a spus Ion Ceban.

Totodată, primarul de Chișinău a subliniat că am împrăștia știri false și am manipula.

„Doar la cerințele MAN și ale mele personal au fost amendați cu peste 300 mii de lei aceste posturi de televiziune care au împrăștiat fake news, manipulări și minciuni. Constat că s-a îngropat Codul Deontologic al jurnalistului. Și există doar jurnaliști, la unele instituții media, executori docili a comenzilor politice și fac tot ce trebuie să facă ca să intimideze oamenii. Terminați să terorizați oamenii. Nu am cuvinte în ce țară am ajuns să trăim”, a declarat Ceban.

Jurnaliștii TV8 au scos la iveală că partidele Șansă și Renaștere, afiliate politicianului fugar Ilan Șor, și Mișcarea Alternativă Națională, condusă de Ion Ceban au strâns cei mai mulți bani din donații la alegerile locale din această toamnă. Printre donatori am găsit sute de pensionari, paznici, educatori, și studenți. Reporterii Cutia Neagră i-au găsit pe o parte dintre acești donatori și au descoperit că unii dintre ei fie habar nu aveau că au donat, fie nu știau unde și ce sume au donat.

Președintele MAN, primarul Ion Ceban, a refuzat să ofere un interviu pentru Cutia Neagră PLUS la tema finanțării campaniei electorale a partidului pe care l-a fondat. Ne-a trimis un răspuns în scris în care ne-a acuzat de manipulare și a dat asigurări că MAN a desfășurat o campanie electorală corectă.

„Considerăm că TV8 a ales să verifice donațiile în favoarea partidului  MAN cu scopul de a descuraja implicarea activă a membrilor și susținătorilor noștri (…) Declarăm că Partidul Politic MAN a avut campania electorală corectă și transparentă, inclusiv pe domeniul financiar, fapt confirmat de rapoartele CEC și ale misiunilor de observație atât naționale, cât și cele internaționale”, susține Ceban.

Am mers și la sediul partidului în speranța de a obține totuși răspunsuri la întrebările ce vizează donațiile suspecte din listele MAN. Nici aici nu au vrut să ofere explicații. 

Mai multe detalii despre cum au adunat bani pentru campania electorală partidele afiliate lui Șor și MAN-ul lui Ceban, aflați în investigația Cutia Neagră PLUS.

30 octombrie 2024, ora 18:05

„Republica Moldova se scufundă în datorii, iar copiii noștri vor trebuie să lucreze toată viața pentru a întoarce împrumuturile pe care astăzi le iau autoritățile”. Este unul dintre mai vehiculate narative de dezinformare din ultima perioadă. Ce presupune de fapt datoria de stat și cum ajutorul extern contribuie la dezvoltarea țării au tălmăcit realizatorii emisiunii „Alo, TV8. Avem un fals de raportat”. 

„Trăind pe seama altora! Un obicei dăunător și deja incurabil, de care Maia Sandu a devenit dependentă. În cei patru ani de Președinție, ea a făcut ca Moldova să devină dependentă de „acul creditelor” și acum întreaga țară suferă din cauza dependenței de datorii! Datoria publică a republicii a depășit deja 105 miliarde de lei! Principalul rezultat al guvernării lui Sandu!”, se spune într-un video distribuit în spațiul online în special de susținătorii fugarului Ilan Șor. 

„Statul este în datorii, noi suntem în credite, iar copiii noștri vor fi nevoiți să ramburseze creditele structurilor occidentale. Despre ce oportunități vorbim? Acestea pur și simplu nu există”, declară și deputatul neafiliat, Alexandr Suhodolski, în același video. 

De fapt, datoria de stat este formată din 2 componente: datoria internă, împrumuturile pe care le ia statul de la creditorii din interiorul țării și datoria externă, care constituie împrumuturile luate din afara țării. Astfel, datoria de stat echivalează cu datoria internă + cea externă. 

Totuși, profitând de breșa emoțională din rândul populației, mai mulți politicieni susțin că țara noastră se scufundă în datorii fără precedent și exploatează acest mijloc pentru a câștiga capital politic:

„Ce a făcut Maia Sandu împreună cu guvernarea sa? Timp de trei ani jumătate, patru, ei au mărit datoria țării, dacă nu mă greșesc, cineva zicea că de 2,7 ori. 105 miliarde lei! Convertiți în euro, dolari - mai mult de 5 miliarde! Aceasta este datoria țării noastre”, a menționat și deputatul neafiliat, Vasile Bolea într-un interviu.  

Într-adevăr, în ultimii ani, Republica Moldova s-a împrumutat mai accelerat. La finalul anului 2023, datoria publică a țării a urcat la 104 miliarde lei, față de finalul anului 2020 când era 67,8 miliarde lei. 

Or, creșterea nominală a datoriei nu este un indicator direct al prosperității economice, însă poate fi un punct de reper privind sănătatea financiară a statului. Deși datoria publică poate genera riscuri majore, în același timp, aceasta poate contribui la susținerea și dezvoltarea economică. Totul depinde de condițiile de creditare. 

Reprezentanta delegației UE în Republica Moldova a oferit o scurtă precizare referitoare la ultimul ajutor financiar de 1,8 miliarde de euro, în cadrul emisiunii „Moldova gândește LIVE”.

„Este un credit pe o perioadă care va fi debursat în Republica Moldova de 3 ani, însă Republica Moldova va avea o perioadă de grație de 10 ani. Și va începe rambursarea, perioada de rambursare va fi de 40 de ani. Deci, rata, dobânda este mai mica de 3%. 10:45-11:00 Noi îl numit un credit care defapt, sperăm foarte mult să dublăm economia în acești 3-4 ani. De fapt, dublând economia, acest credit, pe jumătate va putea fi considerat grant”, a declarat managera de proiecte, în cadrul Delegației UE în Republica Moldova, Aurica Butnari.

Pentru a evalua dacă o țară are dificultăți cu împrumuturile contractate, trebuie să analizăm indicatorul principal, respectiv ponderea datoriei în PIB. Conform datelor FMI, un stat care are venituri reduse, ar trebui să privească mai îndeaproape gradul de îndatorare. Există trei praguri de îndatorare: nivel scăzut cu până la 35% din PIB, mediu - cu 55% și ridicat - cu 70%.

Unde s-a încadrat și mai important, unde se încadrează în prezent Republica Moldova?

Potrivit rapoartelor Băncii Naționale a Moldovei, putem observa că ponderea datoriei publice a rămas aproape la același nivel din 2020, fără să fie înregistrate creșteri sau scăderi abrupte. 

La 1 februarie 2024, datoria publică reprezenta aproximativ 31% din PIB. Prin urmare, Republica Moldova are un grad scăzut de îndatorare, mult mai scăzut decât majoritatea țărilor din regiune. 

De exemplu, dacă țara noastră ar fi membru UE, am fi în top 5 țări cu cea mai joasă datorie, depășind cu mult țări precum Grecia cu un grad ridicat de îndatorare de 160% din PIB, Portugalia cu 100% din PIB sau Ungaria cu peste 70%. Situația variază și în afara UE, de exemplu acest raport în Belarus este de 33%, în Turcia 31,7%, Armenia 48,8%, iar Serbia 52%.

Aceeași tendință o putem observa și la datoria externă, care anul trecut a fost de 21,4% din PIB, mai puțin chiar decât Armenia (27%) și Belarus (26%). Aceste țări se încadrează la categoria țărilor cu un nivel scăzut de îndatorare (până în 30%).

Un alt punct important de reper în toată ecuația o reprezintă rezervele valutare ale Băncii Naționale. În iulie, subiectul a fost intens discutat din cauza acestor scăderi. 

„Rezervele valutare ale Băncii Naționale scad în mod rapid. Timp de 5 luni, acestea s-au redus cu 99 milioane de dolari. În iunie, au încumetat să le reducă cu încă 66 milioane de dolari. Acesta este un nou anti-record al Băncii Naționale ale Moldovei în acest an”, se spune într-un video viral pe TikTok.

Dar pentru a vedea situația reală, trebuie să facem o analiză pe termen lung, nu doar o lună sau două. La 30 septembrie 2024, rezervele valutare totalizau 5,7 miliarde de dolari, în aceeași perioadă a anului 2019, rezervele erau puțin sub 3 miliarde de dolari, iar în 2013 doar  2,65 miliarde de dolari. Drept rezultat, putem observa că rezervele valutare continuă să crească, iar fluctuația lor pe termen scurt nu ne poate reda o imagine de ansamblu.

Gradul scăzut de îndatorare al Republicii Moldova și creșterea rezervelor naționale consolidează credibilitatea economică a țării. În timp ce împrumuturile pot deveni o povară la niveluri ridicate de datorie, în cazul Moldovei, acestea sunt sub control. Aceste împrumuturi permit Guvernului să investească în proiecte de infrastructură și în alte domenii esențiale fără a suprasolicita bugetul național, accelerând dezvoltarea și aducând beneficii directe economiei și populației.