05 februarie 2024, ora 16:11

Directorul suspendat al Inspectoratului Național de Probațiune (INP), Andrei Iavorschi, scapă de acuzațiile de abuz în serviciu. Procuratura Anticorupție anunță că a clasat cauza penală și l-a scos de sub urmărire penală. Iavorschi a reacționat la decizie, afirmând că denunțul care a dus la suspendarea sa din funcție a fost utilizat pentru denigrarea instituției.

Andrei Iavorschi a fost învinuit că a încheiat mai multe contracte de achiziții de bunuri și servicii care nu erau planificate în valoare de peste 650 de mii de lei. 

Urmărirea penală a fost inițiată pe 13 mai 2022 de către Centrul Național Anticorupție, sub acuzația de abuz de serviciu, săvârșit de către persoanele responsabile din cadrul INP. Motivul inițierii anchetei a fost denunțul Inspecției Financiare, care a semnalat cheltuieli neîntemeiate și nerecuperate în cadrul INP.

În cadrul urmăririi penale, s-a constatat că hotărârile judecătorești care au stat la baza retribuirii cheltuielilor salariale nu au constituit abuz de serviciu, întrucât au devenit irevocabile în urma contestării cu apel și recurs. De asemenea, expertiza contabilă comandată de Ministerul Justiției nu a identificat încălcări sau prejudicii în legătură cu încheierea contractelor de mică valoare.

Inspectoratul Național de Probațiune a contestat prescripția nr. 25-04-10/558 din 13 aprilie 2022, iar prin hotărârea judecătorească din 5 iunie 2023, aceasta a fost anulată. Expertiza contabilă ulterioară nu a confirmat niciun prejudiciu adus instituției.

Ca rezultat al investigațiilor, procurorii au concluzionat că nu au fost identificate încălcări de ordin penal sau prejudicii cauzate Inspectoratului Național de Probațiune. Astfel, Procuratura Anticorupție a acceptat propunerea organului de urmărire penală al CNA și a emis ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a directorului INP, clasând cauza penală.

Într-o reacție pe Facebook, Iavorschi a menționat că: „La 30 ianuarie, PA a clasat cauza penală care a stat la baza suspendării mele din funcție și a fost utilizată inclusiv pentru denigrarea instituției”. 

Șeful INP mai spune că va solicita plata salariului pe perioada suspendării sale din funcție. 

Andrei Iavorschi este șef al Inspectoratului Național de Probațiune din decembrie 2018. A fost promovat în funcție în perioada când la cârma Ministerului Justiției se afla Victoria Iftodi, după ce timp de mai bine de un an, Inspectoratul a fost condus de un director interimar. 

Predecesorul lui Iavorschi, Vladimir Popa, a fost înlăturat de la conducerea instituției în condiții similare, fiind acuzat de procurori că ar fi comis încălcări în procesul de achiziții publice. Mai exact, Popa a fost învinuit de favorizarea unor agenţi economici care s-au ocupat de achiziţionarea brăţărilor pentru persoane aflate sub supraveghere.

În 2022, în timp ce Iavorschi era învinuit de abuz în serviciu, Cutia Neagră PLUS a depistat alte nereguli legate de proprietățile și bunurile pe care le folosește funcționarul. Vezi detalii în investigație.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?