12 februarie 2024, ora 16:58

TV8 în topul celor mai buni jurnaliști de mediu. Constantin Niculae, Ștefan Bejan, Ilie Gulca și Veronica Gherbovețchii s-au ales cu locuri de frunte la Gala Premiilor pentru jurnalismul de mediu, la categoriile: jurnalism TV, jurnalism transfrontalier și „cea mai bună redacție”. Subiectele, abordate de colegii noștri, au fost investigate minuțios și au reflectat diverse probleme de mediu cu care se confruntă țara noastră.

La cea de-a VI-a ediție a concursului „Premii pentru Jurnalismul de Mediu”, au participat 26 de jurnaliști cu 62 de materiale, realizate pe tema naturii și mediului, la patru categorii: jurnalism TV, presă scrisă, jurnalism online și jurnalism transfrontalier.

Astfel, Constantin Niculae, realizator al emisiunii „Moldova Gândește” s-a clasat pe primul loc la categoria jurnalism TV cu reportajul „Împădurim țara, dar avem cu ce? Starea pepinierelor permanente: Din cele 31, doar una are irigare modernă.”

Ștefan Bejan, jurnalist de investigație la emisiunea „Cutia Neagră”, s-a învrednicit de locul III la aceeași categorie, cu investigația „Gropile de împrumut: Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din Republica Moldova”. 

Ilie Gulca a beneficiat de locul I, la o nouă categorie - jurnalism transfrontalier, pentru investigația, realizată împreună cu colegii din Ucraina, „Prizonierii MGRES”.

Iar echipa „Moldova gândește”, a fost desemnată drept cea mai bună redacție care abordează probleme de mediu. Premiul a fost ridicat de jurnalista Veronica Gherbovețchii, realizatoarea emisiunii, și Vlad Glinjan, cel care este responsabil de filmări și editarea video a reportajelor. 

Cele mai frecvente teme abordate în cadrul materialelor jurnalistice au fost gestionarea deșeurilor, poluarea aerului, biodiversitate, exploatarea resurselor naturale și energie regenerabilă.

Materialele jurnalistice au fost evaluate de un juriu în baza utilității și actualității conținutului pentru publicul larg (promovarea responsabilității/atitudinii sociale și de mediu). A fost apreciată originalitatea, impactul informațiilor asupra publicului și gradul de documentare, resursele utilizate, analiza și nivelul de acoperire a tuturor aspectelor subiectului abordat.

Cei mai buni jurnaliști de mediu au primit câte un trofeu „Penița Verde”, diplome, dar și cu vouchere în valoare de 100,150, și 200 euro – certificate bănești pentru produse, accesorii pentru munca jurnalistică.  

La eveniment au participat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ministra Mediului, ministrul Energiei, Victor Parlicov, reprezentanții Ambasadei Suediei precum și reprezentanți ai sectorului asociativ.

Concursul, „Premii pentru Jurnalism de Mediu”, a fost lansat în 2013 întru consolidarea jurnalismului de mediu în Republica Moldova și stimulării abordării subiectelor ecologice în mass-media. Prima ediție a avut loc în anul 2014 cu susținerea Programului SECTOR. Evenimentul a fost organizat cu suportul ajutorului acordat de Suedia.

24 februarie 2025, ora 21:40

Ucraina sângerează, dar nu cedează! După trei ani de teroare, vecinii noștri găsesc puteri să lupte mai departe, cu sau fără susținere americană. Oamenii nu cred că, în secolul XXI, agresorul mai poate fi transformat în victimă și sunt convinși că adevărul va dăinui. Este concluzia la care au ajuns colegii noștri Viorica Tataru și Andrei Captarenco, fiind într-o nouă deplasare în Ucraina, ca și acum trei ani când războiul i-a prins la Odesa.

Acum o săptămână, la Cernihov, în centrul orașului, zeci de oameni au îngenunchiat în fața a trei eroi, aduși acasă în sicrie. Astfel de scene pot fi văzute în fiecare zi pe străzile localităților din țara vecină. După trei ani de război, practic fiecare dintre ucraineni are o rudă sau un cunoscut decedat pe front. 

Deși este în scaun cu rotile, Mihai, un moldovean din Ismail, se crede norocos. Spune că a rămas în viață ca prin minune. Ba mai mult, a reușit să mai scoată din gheara morții opt camarazi de arme.

„Am luptat în Kursk. Am stat 21 de zile. O săptămână am evacuat morți și am salvat răniți. Și când pe mine să mă schimbe, iată că m-au rănit și m-au adus aici. Tare-i greu. E tare strașnic, dar am scăpat. Eu opt inși am salvat singur'', a menționat militarul ucrainean, Mihai.

Îl lăsăm pe Mihai pe mâna medicilor spitalului militar din Cernihov și pornim spre Harkov și Donețk, unde am ținut să vizităm localitățile eliberate de armata ucraineană în cadrul contraovensivei din 2022. 

„Acest sat este doar unul dintre zecile de localități fantomă din regiunea Donețk. Munca de o viață, dar și visele acestor oameni au fost distruse încă în septembrie 2022, atunci când armata ucraineană i-a forțat pe ruși să se retragă, lăsând în urmă doar ruine și pământ pârjolit”, a subliniat corespondenta TV8, Viorica Tătaru.

La Kamianka, o localitate de lângă orașul, Izium i-am cunoscut pe Larisa și Victor, care au fugit din calea războiului în martie 2022.

„Peste noi cădeau bombe din avioane. Încă eram acasă când au bombardat școala, întreprinderea noastră care producea pâine, benzinăria”.

Aceștia sunt printre puținii săteni care au revenit acasă după marea contraofensivă ucraineană din toamna anului 2022. Și-au găsit gospodăria în ruine și au apucat-o de la capăt. Doar că soarta i-a mai încercat odată. Victor a ajuns în scaunul cu rotile după un accident. Așa că totul practic a căzut pe umerii Larisei. Femeia povestește că una dintre liniile frontului a trecut chiar prin mahalaua lor, dovadă este faptul că și acum în curtea casei mai sunt cutii folosite la transportarea munițiilor, dar și un tun distrus.

„Ceea ce vedeți aici e un lucru bun făcut de Himers-urile noastre”.

Așa-numitele discuții privind pacea din Ucraina, dar fără Ucraina, dintre Statele Unite și Rusia i-a întristat pe cei care zi de zi trăiesc sub teroarea armatei lui Putin. Cel puțin asta ne-au spus oamenii întâlniți pe străzile din Harkov, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina. Oamenii sunt dispuși să lupte până la capăt pentru că:

„- Eu nu-mi imaginez viața mea cu Ucraina sub ocupație. - Vă mulțumim. Ne cerem scuze că v-am provocat emoții”.

„Cum poți să acuzi țara ce a a fost atacată? Asta întoarce toată lumea cu picioarele în sus și nu este clar ce gândesc ei în genere acolo. Trebuie să ne luăm în mâini și să rezistăm deja până la urmă”.