23 februarie 2024, ora 12:05

Consiliul Uniunii Europene a impus, joi 22 februarie 2024, sancțiuni împotriva a încă șase persoane și o organizație, toate responsabile de acțiuni îndreptate spre destabilizarea, subminarea și amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova. Este vorba de Chiril Guzun, fondatorul și președintele organizației „Scutul Poporului”, inclusă și ea pe lista de sancțiuni. Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă, Maria Albot, Dimitri Miliutin și Victor Petrov sunt, de asemenea, printre persoanele care s-au ales cu sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, acestea fiind și printre apropiații oligarhului fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiția de la Chișinău în Israel.

„Scutul Poporului” este o organizație paramilitară care a făcut încercări repetate de a submina Guvernul Republicii Moldova, inclusiv prin incitarea la revolte și demonstrații violente, liderul acesteia fiind Chiril Guzun. 

Colegii de la Cutia Neagră Plus, au realizat o investigație în care au demonstrat că grupurile de protestatari, care veneau organizat în centrul Capitalei la manifestări, afiliate partidului „ȘOR”, care a fost ulterior interzis, și partidului „Acasă Construim Europa„ (PACE) au fost sprijinite și înconjurate de membri ai „Scutului Poporului”, care au fost implicați în revolte și demonstrații violente.

Chiril Guzun este o veche cunoștință a lui Gheorghe Cavcaliuc. În plus, Natalia Guzun, soția lui Chiril Guzun, este vicepreședintă a partidului „PACE”. Mai detaliat, despre cum erau organizate manifestările violente și de către cine, puteți citi în investigație. 

Dimitri Miliutin este șeful adjunct al Departamentului de Informații Operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, responsabil pentru operațiunile secrete ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând cu 2016. În plus, grupul lui Miliutin este implicat în organizarea protestelor violente și a altor acte de violență care au loc în Republica Moldova. De asemenea, el este asociat cu Igor Ceaika, inclus și el pe lista sancțiunilor.

Dumitru Chitoroagă este administratorul trustului Media Resurse SRL, care deține mai multe canale de comunicare media din țară, fiind în același timp și director al acestor canale, printre care TV6 și Orhei TV. Respectivele canale de comunicare media promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic prin afirmații vădit false. În plus, acestea își exprimă sprijinul fățiș pentru persoana inclusă pe listă Ilan Șor. Unele dintre aceste canale au fost deținute sau înființate de Ilan Șor prin intermediari. Republica Moldova a suspendat legal licențele de emisie ale unor canale media, inclusiv licențele TV6 și Orhei TV, aflate sub administrarea lui Dumitru Chitoroagă, pentru difuzarea de informații incorecte cu privire la evenimente politice actuale din Republica Moldova.

Arina Corșicova conduce mai multe trusturi de comunicare media în Republica Moldova, dintre care unul deține două canale de televiziune, Accent TV și Primul în Moldova, ale căror licențe de emisie au fost suspendate de Republica Moldova pentru difuzarea de informații incorecte privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și privind evenimente politice actuale din Republica Moldova. Deși și-a pierdut licența de emisie TV, Primul în Moldova continuă difuzarea de declarații false menite să destabilizeze ordinea constituțională din Republica Moldova.

Schema de funcționare ale acestor trusturi media, dar și legăturile din triunghiul Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă și Ilan Șor au fost subiect de investigație pentru jurnaliștii de la Cutia Neagră.

O altă investigație a colegilor de la Cutia Neagră, îl vizează pe Victor Petrov, care a fost candidat pentru fotoliul de bașcan al Găgăuziei. Victor Petrov este adjunctul bașcanei Găgăuziei și lider al Uniunii Populare din Găgăuzia, o mișcare social-politică pro-rusă. El este implicat activ în diseminarea dezinformării și în incitarea la violență și frică în rândul populației găgăuze din Republica Moldova cu privire la o potențială pierdere a autonomiei provocată de autoritățile de la Chișinău. Ca urmare, autoritățile din Republica Moldova au blocat unul dintre site-urile sale, „gagauznews.md”. Cu toate acestea, diseminarea este continuată prin intermediul unui nou domeniu, „gagauznews.com” și prin declarațiile lui Petrov. 

O persoană dubioasă din anturajul lui Petrov este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane. În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov. Victor Petrov este unul dintre cei mai bogați politicieni din Găgăuzia. 

Maria Albot este o veche asociată de încredere a persoanei incluse pe listă Ilan Șor. Ea deține în prezent un rol de conducere într-una dintre fundațiile acestuia, Fundația „Miron Șor”, și este implicată în dosarul „Frauda bancară”, care a afectat stabilitatea financiară a Republicii Moldova.

Potrivit unei alte investigații a colegilor de la Cutia Neagră, Maria Albot ar fi bănuită de coordonarea activității Partidului Șansa și acțiunilor bașcanului din Găgăuzia Evghenia Guțul susținută de Ilan Șor și ar fi implicată în schema de finanțare ilegală a partidelor fondate de fugarul Șor. 

Maria Albot este căsătorită în prezent cu Sergiu Albot, care a fost șef la Banca Socială și vicepreședinte al Unibank, două instituții implicate în furtul miliardului. Numele Mariei Albot a figurat și în raportul Kroll în calitate de persoană care a cumpărat un pachet 4,98% din acțiunile Băncii Sociale. Anterior, Veaceslav Platon a declarat în cadrul unei emisiuni la TV8 că de partea tehnică a schemei ce a dus la frauda bancară s-ar fi ocupat Sergiu Albot. La scurt timp după lansarea acestor acuzații, Maria Albot și-a depus mandatul de deputat.

Măsurile restrictive anunțate de UE prevăd că persoanele vizate au interdicție de intrare în UE, iar activele din țările europene vor fi înghețate.

TV8 reamintește că, Uniunea Europeană a impus primele sancțiuni în mai 2023. Printre persoanele vizate atunci se regăsesc: Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Igor Ceaika, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc, Aleksand Kalinin și Grigore Caramalac.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.