Mai caută autoritățile municipale și centrale soluții pentru ca cei 2 mii de asistenți personali din Chișinău să-și primească salariile depline și în continuare? Este întrebarea la care am vrut să aflăm răspuns și pe care am adresat-o primarului general, șefului Direcției generale de protecție socială și secretarului de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Ion Ceban susține că achitarea salariilor pentru această categorie de angajați este responsabilitatea Guvernului. Subalternul său, Vladimir Bolocan, ne-a strecurat un răspuns scurt de tot în care a menționat că se caută caută soluții. Iar reprezentantul ministerului a declarat că, potrivit legislației, Primăria Chișinău trebuie să achite aceste lefuri și a angajat avocați care să apere interesele asistenților personali care riscă să rămână fără lucru. În tot acest ping-pong de acuzații, la mijloc, sunt prinși oameni și așa greu încercați de soartă.
„Ne imaginăm o situație, că într-un oraș din Republica Moldova, iese primarul și zice că nu mai poate și nu mai vrea să achite pentru iluminatul stradal - o competență destul de clară a APL-ului. Să ia Guvernul să achite pentru asta, pentru că el nu are resurse. Nu trebuie să setăm astfel de exemple ca să arătăm că aceasta este o atribuție a primăriei. În cazul de față, primarul Capitalei șantajează asistenții personali și Guvernul. Legislația este foarte clară. Municipiul Chișinău are competență deplină pe salarizarea serviciului de asistență socială. Până acum, Primăria Chișinău achita acest serviciu, nu s-a schimbat nimic. Și în continuare trebuie să finanțeze acest serviciu”, spunea pe 24 ianuarie ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.
De la această declarație a ministrului Muncii și Protecției Sociale s-a scurs exact o lună. Însă, în toată această perioadă de timp, lucrurile au rămas practic neschimbate. Riscul ca sute de asistenți personali din Capitală să fie demiși încă persistă, iar unii deja au primit notificări de reziliere a contractelor. Cum s-a ajuns la această situație?
Începând cu 1 ianuarie 2024, serviciul social din țară a fost reformat, iar programul se numește „Restart”. Aceasta constă în faptul că Ministerul Muncii și Protecției Sociale a creat 10 agenții teritoriale de asistență socială, din contul direcțiilor ce existau în cadrul consiliilor raionale. De pildă, o agenție poate deservi populația din 3-4 raioane. Aceste agenții sunt subordonate ministerului, iar sursele de finanțare sunt din bugetul de stat. În schimb, în municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia asemenea agenții nu au fost create, aici domeniul de asistență socială, în care intră și serviciul de asistență personală, este gestionat de direcția generală.
„De ce nu au fost implicate în reformă Chișinăul și UTA Găgăuzia? Pentru că aceste două unități teritoriale au un statut special, au lege cu statutul lor special, cu atribuții, competențe. Plus că au și alte posibilități financiare, din venituri proprii, de a finanța serviciul de asistență socială”, a spus secretarul de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca.
Respectiv, salarizarea asistenților personali atât în Chișinău, cât și în Găgăuzia, trebuie să fie asigurată din bugetele celor două unități administrative.
„Autoritățile publice locale, având acest serviciu, acest număr de angajați, în fiecare an să planifice bugetul pentru organizarea și funcționarea serviciului și pentru salarizarea angajaților din servicii”.
Din spusele secretarului de stat, funcționarii din Găgăuzia nu au semnalat că ar avea dificultăți financiare. De partea cealaltă, șefa adjunctă a direcției asistență socială din Găgăuzia afirmă că nu sunt bani pentru a achita salariile la jumătate din cei 260 de asistenți personali.
„Ne-am adresat în scris de două ori la domnul Buzu pentru a ne explica situația și dacă va primi Găgăuzia o parte din finanțare, la fel cum are loc în întreaga republică, dar nu am primit răspuns, din păcate. Sperăm că vom primi răspuns, iar poporul din Găgăuzia va fi tratat la egalitate cu populația din celelalte raioane ale țării, pentru că suntem un tot întreg”, a menționat șefa adjunctă a Direcției principală Sănătate și protecție socială, UTA Găgăuzia, Aliona Cozari.
Revenim la situația din municipiul Chișinău. Aici sunt concentrați circa o treime din toți asistenții personali care există în țară. Sunt circa 2000 de angajați, iar o parte dintre ei au fost plătiți, până anul trecut, din Fondul de susținere a populației. Odată cu implementarea reformei „Restart”, serviciile sociale nu vor mai fi acoperite financiar din banii acumulați în acest fond.
„Din fond, în Chișinău, din cei circa 2 mii de asistenți personali, din fond, erau salariați, așa cum ne-au spus ei, circa 400 de asistenți. Dar, din ceea ce știm, sunt afectați toți cei 2 mii. Deci e problema nu doar cu acești 400, dar cu toți oamenii din acest serviciu. Asta înseamnă că sunt alte probleme”, a spus secretarul de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca.
„Toate serviciile sociale din municipiul Chișinău erau finanțate din bugetul municipal. Mai mult. Noi am expediat o scrisoare, pe 7 decembrie, către municipiul Chișinău la o solicitare a lor, pentru a clarifica anumite aspecte legate de compensații, de finanțarea serviciilor, despre reforma Restart și, în acea scrisoare, noi am explicat ce s-a schimbat, ce nu s-a schimbat. Le-am spus foarte clar că pentru municipiul Chișinău, reforma nu a avut niciun impact, cu excepția acelui fond, care nu oferea încasările suficiente pentru a finanța serviciile sociale. Nu există premise clare, toate argumentele aruncate în spațiul public de către municipalitate sunt minciuni, falsuri”, spunea pe 24 ianuarie ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.
Pe de altă parte, primarul Capitalei a acuzat Guvernul de duble standarde, prin faptul că în reformă nu se regăsește municipiul Chișinău și Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia.
„Programul Restart, aprobat de Guvern, nu prevede bani pentru municipalitate. Nu prevede nici pentru Găgăuzia. Noi considerăm asta drept o ingerință în activitatea municipiului, o rea voință pentru a crea găuri bugetare semnificative”, a declarat primarul Chișinăului, Ion Ceban.
Și, în timp ce ministerul susține că finanțarea serviciilor sociale este exclusiv responsabilitatea autorităților de nivelul 2, așa cum este și municipiul Chișinău, edilul Capitalei insistă că salariile trebuie achitate de autoritățile publice centrale.
„Nu încurcați coada vacii cu ștampila primăriei și nu duceți oamenii în eroare pentru că arătați cât de incompetenți sunteți în această privință. Nu este competența municipalității acest lucru. Da, municipalitatea trebuie, în continuare, să construiască grădinițe, școli, drumuri, spitale, spații publice. Nu ne puneți în cârcă responsabilitățile Guvernului, dar dacă vreți așa, să ne întoarceți banii și noi nu avem nevoie de suportul dvs”.
Chiar și așa, în bugetul municipal provizoriu, pentru acest an, autoritățile municipale au planificat circa 177 de milioane de lei pentru serviciul asistență personală oferită adulților și copiilor cu dizabilități severe.
„- Cu asistenții personali, anul acesta au fost planificate 177 de milioane de lei, cu 14 milioane mai mult decât anul trecut. De ce atunci aceste tăieri masive? - Pentru că nu este competența municipiului. Este competența autorităților centrale. Nu au decât să-și execute competențele. - De ce ați planificat atunci acești bani? - Sunt din bugetul de anul trecut. - Adică pur și simplu ați pus pentru că anul trecut au fost prevăzuți acești bani? - Nu, Copia bugetului de anul trecut se transpune pentru acest an. Dar noi nu putem să achităm ceea ce este competența autorităților centrale”.
În lipsa unui consens între cele două entități, sute de asistenți stau ca pe ace în așteptarea unei decizii. Am vrut să aflăm cum vede ministerul și Primăria Chișinău ieșirea din această situație și ce soluții pot exista astfel încât cei circa 2 mii de asistenți să activeze ca și până acum.
„- Avem bani pentru tot. - Păi urmează să fie demiși, parcă am... - Urmează să fie preluați de către stat, domnule! Nu poate exista o situație la Chișinău, alta la Briceni și alta la UTAG. Mai ales că noi dăm bani în bugetul de stat încât îi întreținem și pe cei din afara Chișinăului. - Deci s-au găsit soluții? Primăria a găsit sau pune această misiune pe spatele Guvernului? - Nu pune nicio misiune pe spatele Guvernului. Guvernul să își asume atribuțiile, nu misiunile”, a spus Ion Ceban.
„Noi am avut mai multe discuții cu reprezentanții grupului de inițiativă a asistenții personali, cu asistenți personali care vin la noi, fac petiții. Am făcut grupuri de lucru, ca să înțelegem problemele invocate. Am făcut și diferite verificări, dacă se respectă cadrul normativ în vigoare, am făcut demersuri pentru a anula aceste dispoziții. La nivel de Guvern, prin Comisia Excepțională, s-au anulat acele dispoziții ale primăriei Chișinău de a-i reduce pe asistenții personali. Chiar am angajat și un grup de avocați ca să le apare interesele”, a menționat secretarul de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca.
Între timp, deputatul Gaik Vartanean a cerut Executivului să transfere 270 de milioane de lei Primăriei Chișinău pentru finanțarea sistemului de asistență socială. La ședința din această săptămână, Guvernul însă a dat aviz negativ solicitării, explicând că autoritățile publice locale, care au rămas cu aceste competențe, urmează să identifice resursele necesare.
Ordinul prin care asistenții personali, care sunt la pensie și cei care erau plătiți din fondul special, să fie demiși a fost semnat pe 3 ianuarie, de către șeful direcției generale de asistență socială, Vladimir Bolocan. Documentul a fost publicat de mass-media. Acesta mai prevede reducerea salariilor în jumătate pentru ceilalți asistenți personali și moratoriu pe noi angajări timp de un an. După un șir de insistențe, șeful direcției ne-a oferit un comentariu la acest subiect. Și el a insistat că finanțarea este obligațiunea Guvernului.
„Nu separăm în ai noștri sau ai voștri. Noi, ca minister, avem grijă de toți asistenții, pentru că și cei din Chișinău, și cei din UTA Găgăuzia sunt angajații sistemul social. Noi nu putem însă să-i finanțăm pentru că nu suntem angajatorii lor, a spus secretarul de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca.
Serviciul de asistență personală a fost activat în anul 2013, la început fiind câteva sute de persoane angajate. Acum, numărul lor, în toată țara, este de peste 7.200. Cererea pentru acest serviciu însă este mult mai mare, iar din această cauză, doritorii de a deveni asistenți personali sunt nevoiți să stea pe listele de așteptare. Acest serviciu este destinat persoanelor cu dizabilitate severă și este considerat unul dintre cele mai costisitoare servicii, pentru că raportul angajat - beneficiar este unul la unul.
Vara trecută, echipa Moldova gândește a relatat despre situația în care s-au pomenit circa 2 mii de asistenți personali din diferite raioane ale țării, care nu-și primiseră salariile de circa 3 luni. Atunci motivul a fost că nu se acumulaseră suficienți bani în Fondul de susținere a populației. Problema a fost soluționată după ce Ministerul Finanțelor a identificat 86 de milioane de lei pentru acoperirea restanțelor salariale. În medie, salariul pe care-l primesc se apropie de 4 mii de lei pe lună.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
