29 februarie 2024, ora 10:51

Majoritatea parlamentară de la Chișinău a ținut joi, 29 februarie, un minut de reculegere în memoria lui Alexei Navalnîi, principalul opozant al liderului rus. Momentul a fost ignorat însă de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Tot astăzi, legislatorii au ținut un minut de reculegere și în memoria victimelor cauzate de invazia rusă în Ucraina, care a început pe 24 februarie 2022.

„La 16 februarie o lume întreagă a fost zguduită de asasinarea lui Alexei Navalnîi într-o închisoare din nordul îndepărtat al Rusiei. Este tot ce trebuie să știm despre imperiul criminal al Putin, care omoară oamenii ce au o altă opinie. 

E un regim care se teme de poporul său. Se teme de democrație și libera exprimare. Mâine la Moscova o să aibă loc înmormântarea lui Navalnîi. Autoritățile ruse continuă să-și bată joc de în continuare de acesta și de familia lui chiar și după moartea sa. Regimul lui Putin se teme de Navalnîi chiar și mort. (...) Alexei Navalnîi a fost un om curajos și un politician cinstit”, a menționat deputata PAS, Natalia Davidovici.

Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai cunoscuți activiști anticorupție din Rusia, politician de opoziție, laureat al Premiului Saharov 2021 și un critic frecvent al președintelui Vladimir Putin, a murit în circumstanțe misterioase într-o colonie penală izolată din Arctica vineri, 16 februarie, în timp ce își ispășea o lungă pedeapsă.

Într-un comunicat de presă, Serviciul Federal Rus de Penitenciare a precizat că Navalnîi s-a simțit rău după o plimbare și aproape imediat și-a pierdut cunoștința. Paramedicii veniți la fața locului au încercat să-l resusciteze, dar fără succes. Deținutul a fost declarat mort.

Acesta va fi înmormântat pe 1 martie, la două săptămâni după ce murit. Slujba de înmormântare va avea loc în Biserica Icoanei Maicii Domnului „Alină-mi durerea” din Marino, de la ora 14:00. Serviciul funerar va avea loc la cimitirul Borisov.

Vestea despre moarta lui Navalnîii a stârnit indignare la nivel înalt. Liderii mondiali s-au declarat revoltați de cele întâmplate și au declarat că au foarte multe întrebări în adresa Moscovei. Iulia Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi, a cerut comunității internaționale să se unească pentru a învinge „regimul terifiant din Rusia”. Declarațiile au fost făcute de către aceasta în marja Conferinței de Securitate de la Munchen.

Mai mult, pe 19 februarie, soția lui Navalnîi a anunțat că intenționează să continue munca în absența acestuia. De asemenea, ea a declarat că știe de ce soțul ei a fost omorât și în viitorul apropiat va dezvălui numele și fețele celor care i-au luat viața lui Alexei Navalnîi.

Alexei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, era unul dintre cei mai vocali lideri ai opoziției din Rusia. Politicianul era condamnat la aproape 30 de ani de închisoare, în baza unor acuzaţii despre care se spune că au fost inventate pentru a-l ţine departe de politică. Navalnîi a contribuit la provocarea protestelor din 2011-2012 în Rusia. Opozantul a luptat împotriva fraudelor electorale și a corupției guvernamentale de la Moscova, investigând cercul interior al lui Putin și publicând ulterior dovezi în presa rusească. A fost arestat în Rusia, în ianuarie 2021, la întoarcerea sa în ţară după ce fusese otrăvit şi internat pentru tratament în Germania. 

Fiind cel mai vehement critic al președintelui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi acuza Kremlinul de otrăvirea sa. Înainte să fie arestat, Alexei Navalnîi a fost întrebat în cadrul unui interviu ce mesaj ar avea pentru poporul rus dacă va fi arestat, condamnat sau chiar ucis. Răspunsul a fost răspicat:„Nu trebuie să cedați. Dacă s-a ajuns la asta, înseamnă că noi suntem foarte puternici în acest moment, dacă ei au decis să mă ucidă. Singurul lucru de care e nevoie ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic. Trebuie să folosim acest moment, nu cedați”.

25 noiembrie 2024, ora 18:00

Alegerile prezidențiale din România au adus un rezultat surprinzător: Călin Georgescu, candidat cu orientări pro-Putin și discurs naționalist-extremist, a obținut peste 22% din voturi în primul tur, devansând așteptările. Profesorul român, Radu Vancu, a analizat cauzele acestui rezultat, identificând mai multe probleme: răspândirea globală a extremismului, lipsa de reacție a instituțiilor românești față de propaganda rusă și rolul rețelelor sociale, precum TikTok, în mobilizarea alegătorilor.

Vancu subliniază că acest rezultat evidențiază o criză profundă în educație, politici publice și în încrederea oamenilor în proiectul european. Pe de altă parte, el avertizează că aceste alegeri reprezintă un punct critic pentru direcția țării: un drum spre Rusia sau spre Europa.

„Convingerea mea, atât cât se poate intui acum, este că nu putem vorbi despre o cauză unică, ci de un cumul de cauze care s-au aliniat cumva pentru furtuna perfectă care l-a avantajat într-adevăr pe acest candidat venit aparent din neant, Călin Georgescu”, a declarat Vancu, pentru edupedu.ro.

1. Resurgența globală a extremismelor

Vancu subliniază că tendința de creștere a fascismului și a extremismului la nivel global a influențat și România. Fenomene similare sunt observate în alte țări, iar această radicalizare generalizată a favorizat apariția unor candidați ca Georgescu.

2. Vulnerabilitatea României în fața războiului hibrid

Profesorul atrage atenția asupra efectelor războiului informațional purtat de Rusia împotriva Occidentului. România, spune el, „nu a înțeles că se află în prima linie a acestui conflict” și a fost „penetrată ușor” de propaganda rusă.

„Republica Moldova s-a dovedit mai stăpână, mai în control pe aceste mijloace ale războiului hibrid, decât România. Ar trebui să învățăm de la ei cum se face asta și să învățăm cât mai rapid. Serviciile noastre de informații au eșuat lamentabil”, a explicat Vancu.

3. Eșecul serviciilor de informații și al liderilor politici

Serviciile de informații românești au eșuat în prevenirea răspândirii discursurilor extremiste, iar cinismul clasei politice a alimentat neîncrederea publicului. Vancu critică dur politica internă și implicarea lui Klaus Iohannis, menționând că alianțele anti-democratice dintre PSD și PNL au alimentat votul anti-sistem.

De aceeași părere este și sociologul Gelu Duminică care critică liderii politici pentru îndepărtarea de nevoile cetățenilor:

„Nu poporul „e de vină”, ci liderii care și-au bătut joc de el. De mult prea mulți ani, „partidele democratice” s-au îndepărtat de agenda cetățeanului simplu care s-a simțit din ce în ce mai abandonat. Zilele trecute atrăgeam atenția asupra discursului strident pe care susținătorii îl foloseau pentru a-i pune în cea mai bună imagine (chipurile) pe ai lor candidați. Am atras atenția că acest ton, dublat de imaginea de 2 lei a politicianului român, nu ajută cu nimic, ba chiar din contra. Și că îndepărtează parte din electorat. 

Ascensiunea domnului Georgescu nu e întâmplătoare: În lipsa unor „politicieni” care se poartă ca niște lideri (unificatori), oamenii vor caută „salvatori”. Lehamitea față de clasa politică actuală e foarte mare și modul ăsta agresiv de a face politică nu (mai) ajută pe nimeni. Și nici marota „X e singura soluție”, pentru că oamenii vor găsi o alta. Care nu e X”, explică sociologul.

4. Influența nocivă a TikTok-ului

Radu Vancu atrage atenția asupra modului în care TikTok, pe care îl numește „o armă, nu o rețea socială”, a fost utilizat pentru propagandă. Algoritmii platformei au permis răspândirea mesajelor extremiste fără a fi reglementați adecvat. Profesorul consideră că România trebuie să urmeze exemplul altor țări europene în reglementarea acestei platforme.

„Nu am încă date suficient de clare despre felul în care s-a votat de către utilizatorii TikTok. Dar intuitiv, atât cât pot să-mi dau seama, cred că mai vulnerabili decât tinerii au fost adulții, părinții, bunicii. O parte dintre noi, adulții, suntem mult mai responsabili decât tinerii pentru felul în care arată acest vot”.

5. Implicarea Bisericii Ortodoxe Române

Potrivit lui Vancu, preoții ar fi făcut propagandă directă pentru Călin Georgescu, fapt care, în opinia lui, reprezintă o problemă majoră. Acesta consideră că politizarea serviciului religios trebuie să fie combătută atât de Biserică, cât și de stat.

6. Lipsa sancționării discursurilor extremiste

Instituțiile abilitate să combată discursurile antisemite, legionare sau pro-Putin nu și-au făcut datoria, crede profesorul român. Astfel, retorica extremistă a lui Georgescu a rămas nesancționată, contribuind la succesul său electoral.

Radu Vancu subliniază rolul eșecului educației în aceste alegeri. „România needucată” este o realitate care se întinde pe decenii, afirmă el, iar lipsa predării gândirii critice și a istoriei reale a contribuit la vulnerabilitatea electoratului. „Oamenii votează antisemiți, legionali, anti-europeni, fără să știe ce au votat”, explică profesorul.

De asemenea, el consideră că deceniul în care Klaus Iohannis a condus sub sloganul „România Educată” a fost marcat de dispreț pentru educație. Subfinanțarea sistemului, tolerarea plagiatorilor și atacurile la adresa profesorilor au avut un impact negativ major. Lipsa unei educații solide a permis manipularea electoratului prin platforme ca TikTok și a alimentat ascensiunea discursurilor extremiste.

Rezultatul alegerilor prezidențiale reprezintă, în opinia lui Vancu, o alegere între două direcții: continuarea drumului european sau apropierea de Rusia. 

„De 35 de ani încoace nu am avut un vot mai important”, avertizează profesorul, subliniind riscul unei deplasări a României în sfera de influență a Moscovei.

Pericolul pentru Chișinău, dacă Georgescu va câștiga în România

Scenarii sumbre și pentru viitorul Moldovei dacă Călin Georgescu ajunge la putere în România. De această părere este președintele „WatchDog”, Valeriu Pașa, care avertizează că „Republica Moldova va pierde cel mai important susținător al său”.

Expertul a subliniat faptul că pentru a treia oară în decurs de o lună, „moldovenii care dețin și cetățenia României, i-au stricat sărbătoarea lui Vladimir Putin”. În viziunea lui Pașa, anume creșterea participării la vot în Republica Moldova a cetățenilor români a asigurat accederea candidatei USR, Elena Lasconi, în turul II al alegerilor prezidențiale din România.

Președintele „WatchDog” consideră că victoria lui Georgescu în turul II ar fi fost mult mai facilă dacă contracandidatul său era liderul PSD, Marcel Ciolacu. În situația actuală însă, candidata USR are „șanse bune să devină prima femeie președinte a României”, fiind un politician moderat, neasociat cu corupția.

Ascensiunea lui Călin Georgescu la funcția de președinte a României ar avea implicații grave și pentru Republica Moldova. În viziunea expertului, candidatul independent este un putinist asumat, „gata să meargă la compromisuri cu Vladimir Putin, iar asta este un risc de securitate pentru Moldova”. Din această cauză, Georgescu nu doar că nu va ajuta Chișinăul în parcursul său european, ci de asemenea „va deturna România de pe calea europeană”.

TV8.md amintește că independentul Călin Georgescu, candidatul surpriză, după cum scrie presa română, are viziuni pro-ruse și se declară împotriva NATO. Chiar și Ria Novosti, când a reflectat alegerile din România, l-a numit pe Călin Georgescu susținător al unei alianțe cu Rusia. Potrivit datelor preliminare, în turul II al alegerilor prezidențiale, Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi. Candidata USR, actual primar în Câmpulung Muscel, județul Argeș, are viziuni pro- europene și pro NATO, iar în Republica Moldova s-a clasat pe primul loc.