Legea care prevede introducerea sintagmei limba română în toate documentele oficiale, în locul limbii moldovenești, a fost declarată constituțională. Decizia a fost luată pe 11 martie, de judecătorii Curții Constituționale (CC). Curtea subliniază că înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” în Constituție este o modificare tehnică, motiv pentru care a respins sesizarea în acest sens a deputaților BCS, Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea și Vladimir Voronin.
„Inițiativa de modificare a articolului 13 din Constituție nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a legii supreme, ea este o inițiativă tehnică, care rezultă din obligativitatea executării hotărârii Curții din 2013. Hotărârea este executorie pentru toate autoritățile publice și toate persoanele juridice și fizice. În hotărârea sa, Curtea a reținut prevalența denumirii limba română din Declarația de Independență față de denumirea limba moldovenească din articolul 13 din Constituție.
Curtea a notat că prin dispozițiile legale contestate s-au operat modificări tehnice ale textului constituțional, în acord cu o jurisprudență îndelungată și bine consolidată a Curții. Având în vedere că actele CC nu pot fi contestate, sunt definitive și indiferent de natura lor, își produc efectele pe care Constituția le conferă, Curtea a considerat vădit inadmisibilă sesizarea în partea referitoare la modificarea limbii de stat ca limbă română în actele normative adoptate de Parlament”, a declarat președinta CC, Domnica Manole.
De cealaltă parte, articolul care declară desuet, adică învechit textul „funcționând pe baza grafiei latine” este neconstituțional, a menționat Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă.
Menționăm că autorii plângerii au absentat la ședință.
TV8.md reamintește că Legea care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” a intrat în vigoare pe 24 martie 2023. Proiectul de lege a fost votat la ședința Legislativului din 16 martie. Vor fi înlocuite, de asemenea, și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.
Printre prevederile proiectului mai figura considerarea desuetudinii textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție. Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum era denumită în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, va fi numită „Limba română”.
Legea a fost promulgată pe 22 martie de președinta țării, Maia Sandu, și salutată ulterior de oficialii de la București, dar și de Academia Română. În schimb, a fost criticată extrem de dur de Moscova.
