02 aprilie 2024, ora 09:22

Veronica Dragalin insistă că Procuratura Anticorupție are nevoie de un sediu mai spațios, odată cu mărirea numărului de angajați. Șefa PA a scris, într-o postare pe Facebook, că lipsa spațiului suficient pentru angajați compromite capacitatea Procuraturii Anticorupție de a efectua investigații eficiente în cazurile de corupție la cel mai înalt nivel.

„Conform modificărilor legislative, începând cu 1 aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a rămas total descoperită cu privire la asigurarea operativă pe dosarele de competența Procuraturii Anticorupție. 

Impedimentul principal la acest moment este lipsa de suficient spațiu pentru angajații Procuraturii Anticorupție, cei aproximativ 100 de persoane (ofițeri, specialiști, contabili, funcționari publici care asigură administrația unei instituției) care urmează să fie transferate sau angajate. La moment, aproximativ 100 persoane ocupă 950 m2 în clădirea CNA. Este imposibil să ajungem la 198 angajați prevăzut de lege fără spațiu adițional”, a spus Dragalin.

Șefa Procuraturii Anticorupție subliniază că instituția pe care o conduce trebuie fortificată urgent:

„Dacă conducătorii instituțiilor de stat vor refuza să permită folosirea spațiilor publice în interesul public (în loc să rămână clădiri goale dar în gestiunea lor de principiu), degrabă nu vom avea nici studenți, nici profesori, nici academicieni în țara noastră ca rezultat al corupției. Fără fortificarea urgentă a instituției responsabilă de combaterea corupției la nivel înalt transmitem un mesaj greșit că lupta cu corupția, justiția și statul de drept nu este o prioritate pentru țara noastră. Cetățenii noștri merită mai mult”.

Necesitatea de a se muta „la casă nouă” a apărut după ce Procuratura Anticorupție și-a mărit numărul de angajați până la 198. Inițial, PA a luat în calcul ideea de a ocupa o aripă a sediului Procuraturii Generale, ulterior - câteva etaje sau birouri ale Academiei de Științe a Moldovei, intenție care a stârnit nemulțumirea din partea mediului academic. Recent, administrația Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a acuzat PA că încearcă să preia în mod abuziv o clădire de pe strada Iablocikin 5, care îi aparține și în care sunt pregătiți zeci de specialiști în pedagogie. În replică, PA susținea că are nevoie urgentă de un sediu pentru a nu-i fi blocată activitatea și că UPS „Ion Creangă” se poate muta într-o clădire situată vis-a-vis, care este dotată cu tot necesarul pentru desfășurarea studiilor universitare. Ministrul Educației declara atunci că Procuratura trebuie să caute alte alternative. 

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?