04 martie 2024, ora 09:19

Olesea Vîrlan a demisionat din funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Membrii CSP au luat act de cererea acesteia, în cadrul ședinței de astăzi. Se întâmplă după ce concursul pentru funcția de procuror general a eșuat.

„Este o dovadă de responsabilitate, de maturitate și de asumare. De asta este de apreciat curajul de a formula o asemenea cerere. Apreciez această decizie a doamnei Vîrlan. E o lecție pentru noi și pentru toți că doar prin consolidarea eforturilor și unitate putem livra rezultate și putem atinge obiectivele pe care ni le-am propus”, a declarat președintele CSP, Dumitru Obadă.

Anterior, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”, președintele CSP, Dumitru Obadă i-a sugerat Olesei Vîrlan să demisioneze după scandalul cu depunctarea lui Ion Munteanu, candidat la funcția de procuror general, fapt care a dus la anularea concursului. Obadă a subliniat că va renunța la șefia CSP dacă Vîrlan refuză să își părăsească fotoliul.

Președintele CSP a mai menționat că punctajul total oferit în urma probei de interviu de către membra CSP, Olesea Vîrlan, i-a trezit suspiciuni, așa că s-a decis ca fișele cu notele acordate să fie desigilate, iar felul în care a fost evaluat fiecare candidat a fost făcut public.

„Am pus fișele una lângă alta ca să vedem că există discrepanță, fapt care s-a stabilit în ședința din 28 mai. Eu nu am găsit motive plauzibile care justificau aplicarea acestui punctaj, eu nu am văzut argumente plauzibile pentru justificarea unei sau altei note, fapt care a trezit pentru mine șoc, că mi-am dorit extrem de mult să avem o finalitate și un concurs corect”, a explicat Dumitru Obadă. 

TV8.md reamintește că pe 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor a anulat concursul pentru șefia Procuraturii Generale, după ce un membru CSP nu a putut argumenta de ce i-a oferit un punctaj suspect de mic candidatului Ion Munteanu, actual procuror general interimar. 

Deși președintele CSP, nu a operat cu nume, din tabelul făcut public pe pagina Consiliului în care este indicat punctajul pentru fiecare candidat în parte, observam că membra consiliului, Olesea Vîrlan, a acordat candidatului Ion Munteanu un punctaj total de 3,5 la proba interviu, creând o discrepanță majoră față de evaluarea celorlalți membri.

Astăzi, 29 februarie, Olesea Vîrlan, a venit cu o reacție după ce i-a acordat cel mai mic punctaj candidatului la funcția de procuror general, Ion Munteanu, iar ca rezultat, concursul a fost încetat. Aceasta spune că „s-au strecurat anumite greșeli” în evaluarea ei și că trebuia să-i ofere lui Ion Munteanu 8,5 puncte, nu 3,5 așa cum s-a întâmplat.

„În orice calcule au loc toate greşelile posibile. Orice evaluare are o doză de subiectivism. Orice eroare în domeniul juridic poate fi corectată prin mijloace juridice.  Ca membru al Consiliului Superior al Procuraturii mă conduc de Lege și imparțialitate. Nu mă simt bucuroasă că s-au strecurat anumite greșeli în evaluarea efectuată de către mine. De data aceasta, itemii evaluării au arătat un conținut confuz”, a spus membra CSP.

Vîrlan mai menționează că nu are obiecții personale față de procurorul general interimar și nici față de ceilalți candidați. În aceste condiții, un calcul simplu arată că actualul procuror general interimar ar fi acumulat cele mai multe puncte, în urma probei de interviu cu membrii CSP și nicidecum Octavian Iachimovschi, șef-adjunct la Procuratura Anticorupție.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 10 zile. Într-un comentariu pentru TV8, procurorul Octavian Iachimovschi, candidatul care a obținut cel mai mare punctaj, ne-a spus că după ce va face cunoștință cu încheierea CSP, va decide dacă va ataca sau nu decizia la instanța superioară. 

Amintim că în luna octombrie anul trecut, CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Inițial, termenul limită pentru depunerea dosarelor a fost stabilită data de 22 noiembrie 2023. Ulterior, însă, CSP a decis prelungirea termenului de depunere a dosarelor până pe data de 29 decembrie 2023. În concurs au fost înregistrați șase candidați, doi dintre aceștia au fost excluși înaintea probei interviu.

Postul de procuror general a devenit vacant după ce șefa statului, Maia Sandu, a semnat decretul prin care procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție, iar concursul a fost anunțat pe 22 octombrie, fiind ulterior prelungit până pe 29 decembrie.

Pe 28 decembrie, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură simplificarea procedurii de alegere a procurorului general. Acesta ar urma să fie ales din cei care vor obține majoritatea voturilor din partea Consiliului Superior al Procurorilor. Până acum, acesta era ales după cel mai mare punctaj oferit de membrii CSP după etapa interviu. 

Proiectul privind procedura de selecție a procurorului general a fost criticat de mai multe ONG-uri. În declarația semnată de 17 organizații non-guvernamentale este menționat că proiectul votat la 28 decembrie 2023, în prima lectură de Legislativ, „reduce din transparența și meritocrația procesului de selectare a procurorului general și reprezintă un regres față de situația existentă”.

Ulterior, proiectul respectiv a fost exclus de pe ordinea de zi a ședinței din 18 ianuarie a Parlamentului. Solicitarea a fost făcută în plen de autorul proiectului, Igor Chiriac. Contactat de TV8, deputatul PAS a comunicat că proiectul urmează să fie reexaminat și completat și apoi va fi prezentat din nou în Parlament, după ce va fi avizat de Comisia juridică, numiri şi imunități.

23 decembrie 2024, ora 13:50

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propune președintei Maia Sandu să-l elibereze pe Alexei Paniș din funcția de judecător. Șase membri ai Consiliului au respins cererea acestuia de a fi propus din nou pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Membrii Ioana Chironeț, Maria Frunze și Alexandru Postica vor prezenta opinii separate.

În cadrul ședinței de astăzi, președintele CSM, Sergiu Caraman, l-a întrebat pe Paniș dacă este etic ca un judecător să se prezinte în fața unei comisii purtând un hanorac cu inscripții interpretabile. Caraman s-a referit la mesajul „CSM EXPIRAT=CSM CAPTURAT” afișat pe hanoracul lui Paniș în timpul audierilor organizate de Comisia Pre-Vetting.

„Interpretarea e foarte simplă. Este poziția mea vizavi de situația care a fost în precedentul CSM, a cărui mandat era expirat, este termenul prevăzut de Constituție. Aceasta a fost poziția mea și m-am folosit de libertatea mea de exprimare cu acele rețineri cuvenite din funcția deținută”, a răspuns judecătorul.

Decizia finală privind eliberarea lui Alexei Paniș din funcție revine președintei Maia Sandu.

TV8.md amintește că magistratul Alexei Paniș, candidat la un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii, a picat de două ori evaluarea Comisiei Pre-Vetting, care a stabilit că nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. 

În cadrul audierii repetate, Alexei Paniș a fost întrebat despre un împrumut de 300 de mii de lei primit de la tatăl său, dar și o sumă de bani folosită de pe cardul salarial al acestuia. Comisia a avut și întrebări legate de înstrăinarea unor imobile la prețuri mai mici decât valoarea acestora, iar magistratul Alexei Paniș a dat asigurări că toate informațiile indicate de către el inclusiv în declarația de avere sunt corecte.

La finalul audierii repetate, Alexei Paniș a menționat că a răspuns cu maximă diligență la toate întrebările membrilor Comisiei, deși, spune el, a pus la îndoială buna intenție a unora dintre ei. Judecătorul a criticat dur procesul de Pre-Vetting și a sugerat că membrii Comisiei nu l-au tratat egal în raport cu alți candidați supuși evaluării. 

„Modul în care a reacționat comisia la răspunsurile pe care le-am dat și modul cum a tratat situația mea ne arată că cum în politică, așa și în Pre-Vetting, 2 cu doi nu fac 4”, a spus atunci Alexei Paniș.

Alexei Paniș este judecătorul care în 31 decembrie 2021 a dispus ca Vladislav Clima să fie repus în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Asta după ce în 28 mai, președinta țării, Maia Sandu a anulat decretul prin care Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Clima a dat-o în judecată pe șefa statului și a fost repus în funcție, prin decizia lui Paniș. Președinția a contestat la rândul său decizia prin care a fost anulat decretul de demitere a lui Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, iar magistratul s-a întors la muncă. 

Paniș a fost inclusiv subiectul unei sesizări la Procuratură și CNA după ce a dispus restabilirea în funcție a lui Clima. Printr-o ordonanță emisă în 29 august 2022, PA a refuzat să pornească urmărirea penală. Procuratura a examinat nu doar conținutul sesizării SIS, dar și pretinse acțiuni de îmbogățire ilicită și a stabilit că veniturile obținute în perioada deținerii unei funcții publice 2015-2021 exced cheltuielile. Totodată, președinta Maia Sandu a refuzat să îl numească în funcție până la atingerea plafonului de vârstă din motiv că există incertitudini cu privire la integritatea și legalitatea unor decizii luate în activitatea sa de judecător. 

De altfel, și Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese dintre Alexei Paniș și Vladislav Clima. S-a întâmplat în urma unei sesizări SIS, potrivit căreia în perioada 20 aprilie 1999 – 9 aprilie 2019, Ștefan Paniș, tatăl magistratului Alexei Paniș, figura ca fondator la SRL Panclip, perioadă în care, Ion Clima – fratele lui Nicolae Clima, tatăl judecătorului Vladislav Clima, avea aceeași calitate de fondator.