16 aprilie 2024, ora 16:38

„În sfârșit a venit timpul ca noi, cetăţenii, să spunem întregii lumi că suntem europeni”. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ce Curtea Constituțională (CC) a dat astăzi aviz pozitiv organizării referendumului republican constituțional, dar și inițiativei de completare a Constituției cu un nou articol: „Integrarea în UE”. 

„După mai bine de 30 de ani, în sfârșit a venit timpul ca noi, cetăţenii, să spunem întregii lumi că suntem europeni și că vrem să facem parte din această familie europeană. Referendumul despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va defini prezentul și viitorul nostru pentru următoarele decenii, este proiectul generaţiei noastre.

Mulțumesc colegilor mei din Parlament care au inițiat această procedură legislativă și au mers la Curtea Constituțională. Haideți ca anul 2024 să fie unul istoric pentru Republica Moldova!”, a afirmat Grosu.

Decizia a fost comentată și de președinta R. Moldova, Maia Sandu. Șefa statului a ndemnat la unitate și implicare.

Pe 20 octombrie vom răspunde prin vot la întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. CC a dat astăzi aviz pozitiv în acest sens.

Decizia a fost anunțată de președinta CC, Domnica Manole. Potrivit acesteia, inițiativa de revizuire a Constituției nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituției și poate fi prezentată Parlamentului spre examinare. Avizul este definitiv, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Într-un briefing de presă, Manole a subliniat că rezultatele referendumului constituțional vor avea putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului. De asemenea, inițiativa legislativă de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran și independent al Republicii Moldova, nici statutul de neutralitate permanentă.

Prin modificarea legii supreme a țării se dorește confirmarea identității europene a poporului Republicii Moldova și declararea integrării în UE drept obiectiv strategic al Republicii Moldova.

La sfârșitul anului trecut, președinta Maia Sandu a solicitat organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Parlamentul a modificat și Codul Electoral, astfel încât acesta să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. 

Modificarea a stârnit numeroase critici din partea opoziției, dar și a comentatorilor politici care au spus că președinta vrea să-și asigure în acest fel un nou mandat. Iar analistul politic, Anatol Țăranu, a declarat la TV8 că referendumul ar putea fi răsturnat doar dacă exercițiul electoral va fi boicotat de către alegători. O astfel de situație nu pare tocmai imposibilă, sugerează Țăranu, iar asta deoarece șefa statului și PAS ar fi comis o eroare majoră atunci când a lansat ideea organizării referendumului, fără a consulta inițial și alte formațiuni politice care eventual să o sprijine. 

Pe 14 decembrie, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Țara noastră a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statut de candidat în luna iunie a aceluiași an. 

21 decembrie 2024, ora 14:40

Președinta Maia Sandu a stabilit direcțiile prioritare ale politicii externe pentru anul 2025, în cadrul unei videoconferințe cu ambasadorii Republicii Moldova. Discuțiile s-au axat pe importanța promovării intereselor cetățenilor și sprijinirea dezvoltării economice a țării.

Politica externă, a punctat șefa statului, trebuie să răspundă direct nevoilor oamenilor, fie că locuiesc în țară sau peste hotare.

„Aderarea la Uniunea Europeană este prioritatea primordială a politicii externe, reconfirmată și de cetățeni prin vot la referendumul constituțional. Progresul în negocierile de aderare este esențial pentru viitorul Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.

Președinta a mai subliniat că: „Pe acest drum, este important să livrăm rezultate imediate pentru oameni și mediul de afaceri, precum eliminarea permanentă a cotelor pentru exporturile agricole în Uniunea Europeană, aderarea la Zona unică de plăți în euro (SEPA) și reducerea tarifelor la roaming”.

Prioritățile includ și accelerarea debursării fondurilor europene din planul de investiții de 1,8 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană. Acest Plan de Creștere pentru Moldova va contribui la dezvoltarea economiei prin investiții în infrastructură și sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, și la crearea locurilor de muncă. 

Șefa statului a cerut ambasadorilor să se implice activ în promovarea diplomației economice: să contribuie la atragerea investițiilor strategice în sectoare de producere, agricultură modernă, energie verde și tehnologiile informaționale și să negocieze noi acorduri de liber schimb, care să extindă accesul produselor moldovenești pe piețele externe.

Relațiile cu diaspora

În relațiile cu diaspora, Președinta Maia Sandu a solicitat accelerarea negocierilor pentru semnarea acordurilor bilaterale privind recunoașterea permiselor de conducere cu România, Italia, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite, precum și finalizarea acordurilor de protecție socială cu Franța, Canada, Israel și Elveția. Totodată, extinderea rețelei consulare, prin deschiderea unei ambasade la Astana și a două consulate în Statele Unite ale Americii, la Chicago și Sacramento, va face ca serviciile consulare să fie mai accesibile pentru moldovenii din afara țării.

Domeniul securității

În domeniul securității și rezilienței, prioritățile includ consolidarea cooperării cu partenerii europeni și internaționali pentru a crește capacitatea Republicii Moldova de apărare și gestionare a provocărilor de tip hibrid, inclusiv cele din domeniul energetic. Totodată, participarea Moldovei în misiuni de menținere a păcii și sprijinirea altor state în situații de urgență reflectă angajamentul țării noastre pentru stabilitate și securitate regională.