Ion Munteanu e oficial procuror general al Republicii Moldova, după ce a depus jurământul azi-dimineața. Astfel, țara noastră a lichidat restanța care o mai despărțea de începerea negocierilor de aderare la UE.
Anterior, Ion Munteanu a fost procuror general interimar, funcție pe care o deținut-o din octombrie 2022, când șefa statului a semnat un decret în acest sens.
Munteanu și-a început activitatea de procuror în anul 2006, lucrând inițial în Procuratura sectorului Centru din Chișinău. În iulie 2010, a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), unde a muncit opt ani. Ulterior, a activat în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, iar în perioadele 2019-2020 și 2021-2022 a ocupat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA.
De-a lungul carierei sale, Munteanu a primit mai multe distincții pentru îndeplinirea exemplară a obligațiilor de serviciu. Potrivit magistrat.md, în anul 2015 s-a învrednicit cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II. Un an mai târziu a primit Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2018 a fost decorat cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.
Cu toate acestea, Ion Munteanu a fost și subiectul unei proceduri disciplinare, intentată după reținerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009. În 2010, actualul procuror general interimar a fost sancționat cu „avertisment”.
Avere și casă de milioane
În declarația de avere pentru anul 2023, Munteanu indică că a ridicat aproape 485 de mii de lei salariul de la Procuratură, adică puțin peste 40 de mii de lei lunar. Șeful interimar al PG a declarat și aproape 75 de mii de lei diurne pentru deplasările de serviciu, o bursă de 5 mii de lei și 6.092 de lei românești - indemnizație din România.
Ion Munteanu a mai inclus în declarația de avere trei terenuri extravilane și unul intravilan, casa familiei - cumpărată în 2017, două mașini Mercedes cumpărate în același an și o achiziție nouă, o Dacia Duster cu anul fabricației 2019, cumpărată anul acesta și care ar valora 215 mii de lei.
În 2017, procurorul a fost subiectul unei investigații realizate de Ziarul de Gardă, care a scris despre averea și casa de milioane în care locuiește și care a fost donată de socrii săi.
Potrivit investigației, Munteanu stă într-o casă donată de Valentin şi Elena Braşovschi. Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de fostul deputat Iurie Dârda.
Imobilul cu o suprafață de 105,8 metri pătrați este ridicat în Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu, soţia procurorului.
Cu poșta și Telegramul spart
În noiembrie 2022, Ion Munteanu a fost ținta valului spargerilor de conturi ale mai multor persoane publice din Moldova. Atunci au fost făcute publice conversații de pe poșta electronică și Telegram, atribuite procurorului general interimar. Presupusele corespondențe au fost plasate pe o pagină web, dar nu se cunoaște veridicitatea conversațiilor expuse și nici cine stă în spatele acestor scurgeri de informații.
TV8.md a solicitat atunci reacția procurorului, care declara: „Mă așteptam că ar putea fi sparte și conturile mele. Este regretabil că aceasta se întâmplă. Nu știu cât din ceea ce a apărut este real. Cândva am deținut și eu un cont pe Telegram, nu neg. În principiu nu mă deranjează. Mereu mi-am efectuat lucrul cu sinceritate. Tot ce apare acolo nu ar trebui în mod normal să mă afecteze, doar dacă nu au fost făcute retușări sau trucări”.
„Am să încerc să fiu un exemplu pentru toți procurorii”
Ion Munteanu a fost ultimul candidat interviat pe 30 mai, în cadrul concursului pentru șefia Procuraturii Generale. În timpul probei interviu, acesta a spus:
„Prin propriul comportament, am să încerc să fiu un exemplu pentru toți procurorii, astfel în cât să nu existe loc de discuții, despre încălcarea principiilor de etică. Asigur procurorii că nu o să rămân indiferent în ceea ce privește încălcările codului de etică și încălcările disciplinare sau de natură penală în raport cu oricare procuror din sistem”.
Totodată, Munteanu a subliniat că cea mai stringentă problemă în sistemul procuraturii rămâne a fi politica de personal și insuficiența de cadre.
„Aici mă refer la problema ocupării funcțiilor de conducere, cred că anul viitor, întregul corp de conducători a sistemului procuraturii va fi cu statut de interimat, ocuparea acestor funcții este direct dependentă de exercițiul de evaluare externă. Chiar și în cazul desfășurării cu succes a unui concurs, conștientizăm că aceste funcții nu vor putea fi ocupate până nu va fi finalizată procedura de evaluare a acestora. Și insuficiența de buget pentru asigurarea eficientă a funcționalității procuraturii”.
Procurorul a stabilit și cinci obiective principale pentru managementul și dezvoltarea instituțională a procuraturii pentru perioada 2024-2031, printre care:
- implementarea reformelor din Planul Național de Acțiuni pentru aderarea la UE (2024-2027);
- combaterea eficientă a criminalității;
- consolidarea cooperării cu instituțiile internaționale și naționale din domeniul justiției și organele de forță;
- optimizarea structurii instituționale, inclusiv dezvoltarea politicii de resurse umane și managementului eficient;
- îmbunătățirea imaginii Procuraturii prin creșterea transparenței și îmbunătățirea relațiilor cu mass-media, societatea civilă și ONG-urile.
În urma probei interviu pentru funcția de procuror general, Ion Munteanu a obținut cel mai mare punctaj - 9,21. Octavian Iachimovschi a acumulat 8,8 puncte, iar Alexandru Cernei - 7,92.
Precizăm că lipsa unui șef la Procuratura Generală era restanța care ne mai despărțea de startul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Concursul anterior, lansat de CSP în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviu susținută de candidați. S-a întâmplat după ce membra CSP, Olesea Vîrlan, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre candidați. Pentru că actualul regulament nu prevedea nimic despre ce se poate întreprinde în acest sens, CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului. Cinci zile mai târziu, Olesea Vîrlan a demisionat.
