01 iunie 2024, ora 19:08

Ion Munteanu nu mai e interimar, ci șef cu acte în regulă al Procuraturii Generale. Acesta a depus jurământul într-o ceremonie fulger, în această dimineață. Procurorul general a declarat pentru presă că tehnic nu s-a schimbat nimic pentru el și a promis să-și concentreze toată atenția pe dosarele de rezonanță.

„De fapt nu încep, îmi continui activitatea, tehnic vorbind, ziua de ieri cu nimic nu diferă de ziua de azi, am prioritățile, conceptul, trebuie să le urmez foarte clar. Procurorul general e responsabil direct de cel două procuraturi specializate - PA și PCCOCS, cele mai complicate cauze și de rezonanță sunt concentrate acolo. Clar că urmează să prioritizăm anumite cauze penale, să vedem rezultatele vettingului, ce se întâmplă la expirarea termenului de 20 de zile în raport cu procurorii deja notificați de la Procuratura Anticorupție, plus suntem în plin proces de reformare a PA. 

Vom asigura în continuare eficiență maximă în investigații... Începând cu Frauda bancară, cauze ce țin de criminalitatea organizată, care au și tendință de atentare la securitatea statului”, a declarat Ion Munteanu.

Întrebat despre declarațiile Maiei Sandu, potrivit căreia în justiție se face mai puțin decât se vorbește, Munteanu a arătat cu degetul spre judecători:

„Conștientizăm că procuratura nu livrează suficient, astfel încât societatea să simtă că se și face justiție. Dar trebuie să înțelegem cu toții că nu doar procuratura este responsabilă de imaginea sau de livrabile justiții. Activitatea procurorului este transpusă în hotărârile instanțelor de judecată. Atât timp cât nu vom avea viteză în cercetarea cauzelor penale în instanța de judecată, percepția va rămâne în continuare că procuratura nu-și face eficient lucrul. Asta nu înseamnă că pretind că procuratura își face, la moment, lucrul excelent, însă eforturi se depun”.

Totodată, procurorul general a evidențiat importanța curățării sistemului de justiție și s-a arătat optimist față de procesul de evaluare a procurorilor. Potrivit lui, la o săptămână de la notificarea procurorilor anticorupție pentru vetting, niciunul nu și-a dat demisia.

„Suntem într-un an cu proces de vetting. Cel mai important este ca acest exercițiu să se desfășoare în termini proximi, astfel încât să putem construi sistemul procuraturii din acei care au reușit să parcurgă cu succes acest exercițiu și să ne putem axa în continuare pe investigațiile de amploare și complexe. Sunt destul de optimist, nu am cereri de demisie în legătură cu trecerea procesului de evaluare externă, ceea ce mă face să cred că procurorii au înțeles esența acestui exercițiu, sunt fermi pe poziții și cred că-și vor putea argumenta pe măsură integritatea financiară și etică”.

După ceremonie, Munteanu a dezvăluit și ce salariu încasează lunar. 

„Eu am un salariu majorat în legătură cu promovarea exercițiului de vetting, fiind candidat la CSJ, este aproximativ 47.000 de lei”. 

Ion Munteanu a fost învestit oficial în funcția de procuror general, în dimineața de astăzi. Acesta a depus jurământul în fața șefei statului și a președintelui Consiliului Superior al Procurorilor. Munteanu a fost desemnat câștigător în urma unui concurs lansat de Consiliul Superior al Procurorilor. La proba interviu el a acumulat cele mai multe puncte - 9,21. Octavian Iachimovschi a acumulat 8,8 puncte, iar Alexandru Cernei - 7,92. Candidatura acestuia a fost înaintată președintei Maia Sandu, iar ieri, Președinția a anunțat că șefa statului va semna decretul de numire în funcție, deși avea la dispoziție până la 15 zile.

Munteanu a fost procuror general interimar din octombrie 2022. Acesta și-a început activitatea de procuror în anul 2006, lucrând inițial în Procuratura sectorului Centru din Chișinău. În iulie 2010, a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), unde a muncit opt ani. Ulterior, a activat în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, iar în perioadele 2019-2020 și 2021-2022 a ocupat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA.

Precizăm că lipsa unui șef la Procuratura Generală era restanța care ne mai despărțea de startul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?