01 iunie 2024, ora 19:08

Ion Munteanu nu mai e interimar, ci șef cu acte în regulă al Procuraturii Generale. Acesta a depus jurământul într-o ceremonie fulger, în această dimineață. Procurorul general a declarat pentru presă că tehnic nu s-a schimbat nimic pentru el și a promis să-și concentreze toată atenția pe dosarele de rezonanță.

„De fapt nu încep, îmi continui activitatea, tehnic vorbind, ziua de ieri cu nimic nu diferă de ziua de azi, am prioritățile, conceptul, trebuie să le urmez foarte clar. Procurorul general e responsabil direct de cel două procuraturi specializate - PA și PCCOCS, cele mai complicate cauze și de rezonanță sunt concentrate acolo. Clar că urmează să prioritizăm anumite cauze penale, să vedem rezultatele vettingului, ce se întâmplă la expirarea termenului de 20 de zile în raport cu procurorii deja notificați de la Procuratura Anticorupție, plus suntem în plin proces de reformare a PA. 

Vom asigura în continuare eficiență maximă în investigații... Începând cu Frauda bancară, cauze ce țin de criminalitatea organizată, care au și tendință de atentare la securitatea statului”, a declarat Ion Munteanu.

Întrebat despre declarațiile Maiei Sandu, potrivit căreia în justiție se face mai puțin decât se vorbește, Munteanu a arătat cu degetul spre judecători:

„Conștientizăm că procuratura nu livrează suficient, astfel încât societatea să simtă că se și face justiție. Dar trebuie să înțelegem cu toții că nu doar procuratura este responsabilă de imaginea sau de livrabile justiții. Activitatea procurorului este transpusă în hotărârile instanțelor de judecată. Atât timp cât nu vom avea viteză în cercetarea cauzelor penale în instanța de judecată, percepția va rămâne în continuare că procuratura nu-și face eficient lucrul. Asta nu înseamnă că pretind că procuratura își face, la moment, lucrul excelent, însă eforturi se depun”.

Totodată, procurorul general a evidențiat importanța curățării sistemului de justiție și s-a arătat optimist față de procesul de evaluare a procurorilor. Potrivit lui, la o săptămână de la notificarea procurorilor anticorupție pentru vetting, niciunul nu și-a dat demisia.

„Suntem într-un an cu proces de vetting. Cel mai important este ca acest exercițiu să se desfășoare în termini proximi, astfel încât să putem construi sistemul procuraturii din acei care au reușit să parcurgă cu succes acest exercițiu și să ne putem axa în continuare pe investigațiile de amploare și complexe. Sunt destul de optimist, nu am cereri de demisie în legătură cu trecerea procesului de evaluare externă, ceea ce mă face să cred că procurorii au înțeles esența acestui exercițiu, sunt fermi pe poziții și cred că-și vor putea argumenta pe măsură integritatea financiară și etică”.

După ceremonie, Munteanu a dezvăluit și ce salariu încasează lunar. 

„Eu am un salariu majorat în legătură cu promovarea exercițiului de vetting, fiind candidat la CSJ, este aproximativ 47.000 de lei”. 

Ion Munteanu a fost învestit oficial în funcția de procuror general, în dimineața de astăzi. Acesta a depus jurământul în fața șefei statului și a președintelui Consiliului Superior al Procurorilor. Munteanu a fost desemnat câștigător în urma unui concurs lansat de Consiliul Superior al Procurorilor. La proba interviu el a acumulat cele mai multe puncte - 9,21. Octavian Iachimovschi a acumulat 8,8 puncte, iar Alexandru Cernei - 7,92. Candidatura acestuia a fost înaintată președintei Maia Sandu, iar ieri, Președinția a anunțat că șefa statului va semna decretul de numire în funcție, deși avea la dispoziție până la 15 zile.

Munteanu a fost procuror general interimar din octombrie 2022. Acesta și-a început activitatea de procuror în anul 2006, lucrând inițial în Procuratura sectorului Centru din Chișinău. În iulie 2010, a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), unde a muncit opt ani. Ulterior, a activat în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, iar în perioadele 2019-2020 și 2021-2022 a ocupat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA.

Precizăm că lipsa unui șef la Procuratura Generală era restanța care ne mai despărțea de startul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

27 septembrie 2024, ora 18:55

Un candidat la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea CSP, nu a promovat evaluarea. Este vorba despre procurorul Alexandru Nichita. 

„Comisia a decis în unanimitate că Alexandru Nichita nu întrunește criteriile de integritate etică și financiară prevăzute de Legea nr. 26/2022, prin urmare, nu promovează evaluarea”, anunță Comisia de Vetting într-un comunicat de presă. 

Nichita este din martie 2022 adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana. Alexandru Nichita a fost şeful interimar al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii de la Procuratura Generală. A mai condus Secţia investigaţii financiar-economice şi Direcţia investigaţii generale, perioadă în care, potrivit ZDG, a reuşit să-şi ridice un imobil de lux care nu figura însă în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate. „Casa e nefinisată. De asta nu am declarat-o”, explica procurorul.

În februarie 2013, pe numele lui Alexandru Nichita şi a altor doi procurori din cadrul Secţiei investigaţii financiar-economice pe care acesta o conducea, a fost intentată o procedură disciplinară pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea unei cauze penale pornite pentru „exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu” pe faptul introducerii de către persoane cu înaltă funcţie de răspundere a mai multor modificări şi completări la Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, fapt care a prejudiciat grav interesele statului. În iunie 2013, s-a dispus însă încheierea procedurii disciplinare din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară.

În declarația de avere pentru anul 2023, Alexandru Nichita a trecut peste 404 mii de lei din salariul de la Procuratură, un teren intravilan și unul agricol, dar și o casă cu o suprafață de 163 de metri pătrați.

Familia Nichita a mai indicat în declarație un automobil și cinci conturi curente la bancă în care era depozitate câteva zeci de mii de lei.