Situația politică din Ucraina este explozivă, asta pentru că președintele Volodimir Zelenski s-ar fi ”săturat” de atitudinea premierului ucrainean Denis Shmyhal și ar urmări demiterea acestuia, informează surse citate de Ukrainska Pravda. Moscova a afirmat că forțele sale au preluat controlul asupra unui district din importantul oraș ucrainean Ceasiv Iar, iar Ucraina a spus că în zonă au loc lupte grele. Valuri de soldați ruși care vin spre pozițiile defensive ale ucrainenilor, uneori de peste zece ori pe zi, sunt numite de militarii Kievului „asalturi cu carne”. Între timp, președintele belarus Alexandr Lukașenko amenință că este pregătit să răspundă cu arme nucleare dacă Belarusul este atacat.

Bombardamente ruse au făcut doi morţi în regiunea Zaporojie din Ucraina, a anunţat joi dimineaţa guvernatorul regional Ivan Fedorov, informează AFP, potrivit Agerpres. Autoritățile de la Kiev spun că cel puțin 110 prizonieri ucraineni au fost executați în captivitate, în Rusia. Totodată, este investigată moartea altor 62 de soldați, executați de ruși în timp ce încercau să se predea. Între timp, e doliu la Dnipro. Autoritățile ucrainene au anunțat că numărul victimelor în urma atacului rusesc asupra orașului a crescut. Potrivit ultimelor informații, sunt cel puțin 5 civili morți și alți 47 de răniți.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin ar putea fi invitat la următorul summit de pace pentru Ucraina, a declarat liderul ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Bloomberg, relatează publicația independentă The Moscow Times.

UPDATE Rusia este gata să ia în considerare propunerile ţărilor membre ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS) în vederea soluţionării conflictului în Ucraina, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin într-o intervenţie la summitul acestei organizaţii desfăşurat la Astana (capitala Kazahstanului), insistând în acelaşi timp asupra propunerilor sale de pace pe care le-a prezentat la 14 iunie, despre care Kievul a afirmat că i s-a cerut din nou „capituleze”, iar Occidentul le-a respins din start, catalogându-le drept un „ultimatum”, potrivit EFE şi RBC.ru. Propunerile făcute de Rusia ar permite încetarea imediată a ostilităţilor dacă Kievul şi ţările occidentale le-ar accepta, a afirmat Putin, explicându-le omologilor săi din ţările membre OCS că „astfel s-ar pune capăt vărsării de sânge”. Propunerile făcute de Rusia ar permite încetarea imediată a ostilităţilor dacă Kievul şi ţările occidentale le-ar accepta, a afirmat Putin, explicându-le omologilor săi din ţările membre OCS că „astfel s-ar pune capăt vărsării de sânge”. 

UPDATE Armata ucraineană a confirmat astăzi retragerea trupelor sale dintr-unul dintre cartierele oraşului Chasiv Yar, din provincia Doneţk, scena unor lupte grele de câteva luni, fiind considerat important din punct de vedere strategic de Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Într-un interviu acordat miercuri Bloomberg, preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat convingerea că Putin va lupta până la capăt în Ucraina, informează joi agenţia de presă Unian. Potrivit lui Zelenski, dacă nu reuşeşte să cucerească Ucraina şi Belarus, Rusia îşi va pierde statutul de „imperiu”. Pentru a confirma „statutul de imperiu” al Rusiei, Putin are nevoi să cucerească cele două ţări vecine slave, a opinat liderul de la Kiev. „Sunt sigur 100%: Rusia fără Ucraina este zero. Rusia fără Ucraina şi Belarus va fi o ţară mică… normală, nu un imperiu. Nu va fi niciodată un imperiu. De aceea Putin va lupta până la capăt pentru orice fel de posibilitate pentru a ocupa Ucraina”, a spus Zelenski, citat de Unian.

UPDATE Acțiunile Rusiei continuă să creeze tensiune în Europa. Un submarin tip „Gaura Neagră" al Federației Ruse a fost depistat în Marea Baltică, de un avion portughez de patrulare antisubmarin P-3C „Orion".

UPDATE Preşedintele ucrainean crede că deja anul acesta este posibil ca Rusia să fie forţată să oprească războiul împotriva Ucrainei. „Cu toţii putem forţa Rusia să pună capăt războiului anul acesta. Cu toţii suntem capabili de asta când suntem împreună şi demonstrând că fiecare dintre noi este un lider puternic”, a afirmat Zelenski în contextul alegerilor prezidenţiale din SUA, preconizate să se desfăşoare în noiembrie.

UPDATE Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, a declarat că misiunea sa se apropie de sfârşit, ceea ce ar deschide calea pentru ca Moscova să trimită un nou şef de misiune la Washington într-un moment în care relaţiile dintre cele două ţări sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelensi a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, că reprezentanții Rusiei trebuie să fie prezenți la cel de-al doilea Summit pentru Pace, dar este puțin probabil să fie prezent și Vladimir Putin, deoarece „îi este frică să părăsească Rusia”. De partea cealaltă, din Kazahstan, Putin a vorbit din nou despre „soluţionarea conflictului în Ucraina” insistând asupra propunerilor sale de pace pe care le-a prezentat la 14 iunie, despre care Kievul a spus că ar înseamna „o capitulare”, iar Occidentul le-a respins din start.

UPDATE O dronă rusească Shahed a lovit noaptea trecută infrastructura energetică din regiunea Cernigău, iar aproape 6.000 de oameni au rămas fără energie electrică. „O alertă de raid aerian a fost activă timp de cinci ore, iar în prezent 5.963 de consumatori nu au curent”, a scris Viaceslav Chaus, șeful administrației militare regionale, pe Telegram. Acesta a menționat că echipele de intervenție lucrează pentru remedierea avariilor.

UPDATE Şeful armatei germane a sugerat ca femeile să fie obligate şi ele să efectueze serviciul militar obligatoriu, dacă acesta va fi reintrodus, pentru a „asigura egalitatea”. Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu în 2011, deşi legea continuă să permită acest tip de recrutare în eventualitatea unui război sau a altor tensiuni, relatează dpa. Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a scos din nou în evidenţă deficienţele armatei germane şi a provocat o dezbatere privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, scrie Spotmedia.

UPDATE Miercuri, preşedintele Putin a discutat cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan. În timpul întrevederii, Erdogan i-a transmis omologului său rus Vladimir Putin că Ankara ar putea contribui la stabilirea unei baze pentru a se pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia şi că este posibilă o pace echitabilă care să convină ambelor părţi. Kremlinul a exclus însă joi această posibilitate.

UPDATE Statele Unite ale Americii au anunțat încă un pachet militar pentru Ucraina, în valoare de 150 de milioane de dolari. Este cel de-al șaptelea ajutor militar oferit de Administrația Biden Kievului, după ce Congresul a aprobat, în luna aprilie, legea privind ajutorul pentru Ucraina. Totodată, Washingtonul va cheltui alte 2,2 miliarde de dolari din fondurile Inițiativei pentru Asistența în Securitate pentru a cumpăra ucrainenilor interceptoare pentru sistemele PATRIOT și sistemele antiaeriene NASAMS. Între timp, ieri, orașul Dnipro s-a aflat în mijlocul unui val de atacuri cu drone și rachete rusești. Cel puțin șase persoane au murit și alte 53 au fost rănite, scrie Aleph News.

UPDATE Premierul Dorin Recean a dezmințit falsurile răspândite ,,tot mai mult și mai mult”, precum faptul că Guvernul va opri indexarea pensiilor, subvențiile pentru lapte și medicamentatele compensate, precizări făcute în contextul războiului hibrid purtat de Kremlin contra Chișinăului.

UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus, în Kazahstan, construirea unei noi arhitecturi de securitate în Europa și Asia, prin dezvoltarea alianței cu Administrația Chinei în scopul contestării ordinii instaurate în Europa după Războiul Rece, aflată sub dominația Statelor Unite și a aliaților occidentali, scrie Gândul.

UPDATE Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat joi, într-un mesaj adresat președintelui american Joe Biden cu ocazia Zilei Independenței SUA, că Armenia este pregătită să ridice relațiile cu Statele Unite „la nivelul unui parteneriat strategic”.

UPDATE Jurnalistul american Tucker Carlson sugerează că va realiza în curând un interviu cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. „Se pare că avem interviul cu Zelenski”, a scris el pe rețeaua X. Încearcă de doi ani să obțină acest interviu, în special după interviul său cu Putin, din februarie. „Ideea este să le oferim americanilor informații atât de necesare despre conflictul care modifică complet poziția țării lor în lume. În curând, sperăm”, a scris Carlson.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută din regiunea Kursk 22 de drone de atac Shahed-131/136, iar Ucraina a reușit să doboare 21 dintre acestea, relatează Forțele aeriene ale Ucrainei. Dronele au fost doborâte în regiunile Kiev, Cernihiv, Jîtomîr, Sumî, Dnipro și Poltava, notează Ukrainska Pravda.

UPDATE Liderul belarus Alexander Lukașenko a emis o amenințare nucleară, avertizând că nu are "linii roșii" și că ar fi pregătit să folosească orice arme pentru a-și proteja țara.Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că a desfășurat sistemele de rachete cu rază lungă de acțiune Polonez și Iskander ca răspuns la ceea ce armata sa a descris drept tensiuni crescânde la granița cu Ucraina, potrivit newsweek.com.

UPDATE Rusia a afirmat joi că a distrus un avion de luptă MiG-29 într-un atac asupra unei baze aeriene ucrainene din regiunea Dnipro, în zona central-estică a Ucrainei, informează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Rusia a pierdut 547.470 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a transmis joi Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Numărul include 1.200 de pierderi suferite de forțele ruse în ultima zi.

UPDATE Explozii s-au auzit în timpul nopţii la periferia Kievului, în timpul alertei aeriene, din cauza unui atac cu dronă rusească, a anunţat Administraţia Militară a capitalei Ucrainei, adăugând că apărarea antiaeriană a fost activată. Ukrainska Pravda scrie că atacul a venit din nord.

UPDATE În timpul nopţii, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât toate dronele ruseşti care se îndreptau spre Kiev, a anunţat de şeful Administraţiei Militare a capitalei, Serhi Popka, potrivit Rbc-Ucraina. Dronele au fost lansate din regiunea Kursk a Rusiei. „Datorită muncii eficiente a apărării antiaeriene, nici măcar o dronă nu a ajuns la Kiev. Dronele inamicului au fost distruse la apropierea capitalei”, a spus oficialul, adăugând că nu au fost răniţi, victime sau pagube, scrie Mediafax.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a anunţat că o femeie rănită, miercuri, în atacul rusesc de la Dnipro a decedat la spital. În plus, noaptea trecută, la locul atacului, echipele de intervenţie au găsit încă o femeie decedată. Astfel, numărul persoanelor decedate în urma atacului respectiv a crescut la şase. Alte peste 50 de persoane au fost rănite. Joi este zi de doliu în Dnipro, în memoria celor care au murit în atacul lansat de ruşi.

UPDATE „Trebuie să cerem ca autorităţile bieloruse să fie trase la răspundere pentru încălcările drepturilor omului şi pentru complicitatea lor în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Unele dintre încălcările comise în Belarus pot fi echivalate cu crime împotriva umanităţii. Impunitatea ne încurajează să continuăm acţiunile ilegale”. Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a spus asta într-un mesaj citit în numele ţărilor baltice şi nordice la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, notează Mediafax.

UPDATE Franța a transferat 41 de generatoare de electricitate la Harkov și Cernihiv, a căror infrastructură energetică a fost grav afectată de loviturile rusești, a anunțat Ministerul francez al Afacerilor Externe pe X, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Valuri de soldați ruși care vin spre pozițiile defensive ale ucrainenilor, uneori de peste zece ori pe zi, sunt numite de militarii Kievului „asalturi cu carne”. Această tactică a dus la pierderi rusești foarte mari de când Moscova și-a lansat cea mai recentă ofensivă, în urmă cu două luni. Aproximativ 1.200 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în fiecare zi, în mai și iunie, cea mai mare rată de la începutul războiului, potrivit oficialilor occidentali, relatează BBC. Locotenent-colonelul Anton Bayev din Brigada Khartia a Gărzii Naționale a Ucrainei spune că val după val, soldații ruși pot ajunge în doar câteva ore la pozițiile de pe linia frontului la nord de Harkov.

UPDATE Forţele ruseşti au cucerit ieri încă două sate din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, a relatat grupul independent Deepstate, citat de presa ucraineană. Acestea sunt satele Sokil şi Voskhod. Potrivit aceleiaşi surse, trupele Moscovei au câştigat teren în Sotniţky Kozaka, în regiunea Harkov, în Severnoi, în regiunea Doneţk, şi în apropierea satelor Drujba, Evgenivka şi Novopokrovskoe, tot în Doneţk, potrivit Mediafax.

UPDATE Ucraina ar dori să vadă ceva similar cu o invitație la NATO în timpul summit-ului NATO care va avea loc la Washington în perioada 9-11 iulie. Potrivit RBK-Ucraina, Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenski, a declarat acest lucru într-un interviu acordat Bloomberg, potrivit Libertatea Cuvântului. Zelenski a subliniat că Ucraina dorește, de asemenea, o invitație de a adera la Alianță, dar „știe că nu o va primi”. „Am dori să vedem ceva asemănător cu o invitație. Ar fi un semn că nimeni nu se teme de Putin și că toată lumea are încredere în conducerea SUA”, a subliniat președintele.

UPDATE Ucraina abordează problemele sale de forță de luptă și formează mai multe brigăzi noi, dar întârzierea și furnizarea insuficientă de arme occidentale vor împiedica Ucraina să echipeze aceste noi brigăzi, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

UPDATE Rusia este pregătită să continue aprovizionarea cu gaze naturale a Europei prin Ucraina după expirarea actualului acord de tranzit la sfârșitul anului 2024, a declarat viceprim-ministrul Alexander Novak, citat de agențiile de presă de stat ruse, scrie NewsWeek.

UPDATE Donald Trump a avertizat de multe ori că va părăsi NATO dacă va fi reales, iar pentru mulți dintre criticii săi întrebarea este „când”, nu „dacă”, scrie POLITICO într-o analiză complexă. De fapt, e improbabil ca Trump să părăsească NATO imediat ce se reinstalează la Casa Albă – potrivit interviurilor cu foștii oficiali de securitate națională și experți în apărare, care au șanse mari să revină în Administrația lui Trump, în al doilea mandat. Cu toate acestea, chiar dacă Trump nu ar părăsi oficial Alianța, nu înseamnă că NATO ar rămâne intactă cu Trump revenit la putere, notează AlephNews.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Zaporojie, Ivan Fedorov, a raportat că, în ultimele 24 de ore, două persoane au murit în urma atacurilor lansate de ruşi în regiune. Potrivit unui comunicat remis joi dimineaţă, este vorba despre decese înregistrate în raioanele Vasilivka și Polohiv. De asemenea, o persoană a fost rănită în urma unor atacuri lansate de ruşi în raionul Zaporojie, notează Rador. Potrivit guvernatorului, în ultimele 24 de ore 391 de atacuri ruse au vizat zece comune din regiunea Zaporojie.

UPDATE În ciuda sancțiunilor impuse de UE, vânzările de petrol şi gaze ale Rusiei au crescut în prima jumătate a anului. Încasările au crescut cu aproximativ 41% față de 2023, iar Rusia a asigurat Europa că este în continuare dispusă să vândă gaz prin Ucraina.

UPDATE Iuri Belousov, reprezentant al Parchetului General al Ucrainei a avansat un număr de peste 100 de prizonieri ucraineni omorâți în captivitate. Foștii militari au fost uciși după ce au fost capturați, în centrele de detenție. El a dat exemplu centrul de la Olenivka unde au fost executați cel puțin 53 de prizonieri, în mai multe explozii. Incidentul s-a petrecut în vara anului 2022. Oficialul de la Kiev a precizat că informațiile nu sunt complete.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vrea să-l audă pe Donald Trump prezentându-și planul de pace pentru Ucraina, explicând cum intenţionează să pună capăt războiului în doar 24 de ore. În acest context, Zelenski a declarat că este dispus să se întâlnească cu Trump şi echipa sa ca să le asculte propunerile. „Vrem să înțelegem dacă în noiembrie vom avea sprijinul puternic al SUA sau vom rămâne singuri”, a afirmat liderul ucrainean.

UPDATE Rusia ar dori să continue livrările de gaze spre Europa prin Ucraina, după 31 decembrie 2024. La această dată expiră acordul de tranzit, însă o decizie finală depinde de Ucraina. Afirmația îi aparține vicepremierului rus Alexander Novak, transmite Tass. Rusia exportă gaze naturale spre Europa prin Ucraina și plătește, pentru utilizarea rețelei sale de gazoducte. Acordul va expira la finele lui 2024.

UPDATE Atacurile cu drone ce au ca ţintă centrala nuclearo-electrică Zaporojie (ZNPP), din estul Ucrainei şi ocupată de Rusia, trebuie să înceteze, a declarat, miercuri, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, după ce administraţia rusă a raportat astfel de lovituri în apropierea centralei, transmite Reuters.

UPDATE Germania nu va deveni parte în războiul din Ucraina, prin continuarea ajutorului în lupta contra Rusiei, a declarat cancelarul german Olaf Scholz. El a încercat să-şi liniștească conaţionalii, informează DPA. Pe de altă parte, Comisia pentru Buget a coaliției de guvernare a aprobat achiziționarea de tancuri, muniţie şi sisteme de apărare aeriană de peste 6 miliarde de euro, conform unor surse citate de Reuters. Comisia pentru Buget a Germaniei a aprobat achiziționarea de tancuri, muniţie şi sisteme de apărare aeriană în valoare de peste 6 miliarde de euro. La începutul războiului, în 2022, Olaf Scholz a anunțat „Zeitenwende”, un fond special de 100 de miliarde de euro pentru reînarmare.

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone. Planul UE de a utiliza activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, susține Kaja Kallas. Pe de altă parte, Moscova amenință cu un coșmar juridic.

UPDATE Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.„Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, este mulțumit de rezultatul discuțiilor dintre delegațiile din SUA și Ucraina. Informația este oferită pe surse de un oficial, conform Sky News, relatează Mediafax.

UPDATE Un armistițiu în războiul declanșat de Rusia în Ucraina este ”iminent”, a anunțat luni cancelarul Friedrich Merz. Asigurările vin concomitent cu afirmațiile lui Donald Trump, potrivit căruia un acord privind Ucraina nu a fost „niciodată” atât de aproape.

UPDATE Negociatorii americani au afirmat luni, 15 decembrie, că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate 'foarte puternice', dar totuși, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia, relatează AFP și Reuters.

UPDATE Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a declarat luni, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), că aderarea Ucrainei la UE este, în sine, o garanţie de securitate şi a făcut apel la avansarea urgentă a negocierilor pentru această ţară şi Republica Moldova.

UPDATE Liderii europeni au declarat luni că orice decizie privind eventuale concesii teritoriale ale Ucrainei către Rusia poate fi luată doar după instituirea unor garanții de securitate solide, care ar trebui să includă o forță multinațională condusă de Europa. Declarația, semnată de zece lideri europeni și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost emisă după întâlnirea de la Berlin menită să sprijine negocierile de pace dintre reprezentanții SUA și ai Ucrainei, care caută să pună capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. În conturarea garanțiilor de securitate considerate necesare, declarația precizează că Ucraina ar trebui să își mențină forțele armate la aproximativ 800.000 de militari pentru a putea descuraja un nou conflict. În plus, Europa ar trebui să coordoneze o „forță multinațională”, formată din contribuții ale statelor dispuse și sprijinită de Statele Unite. „Aceasta va ajuta la regenerarea forțelor Ucrainei, la securizarea spațiului aerian și la sprijinirea siguranței maritime, inclusiv prin operarea pe teritoriul Ucrainei”, se arată în declarație. Garanțiile de securitate ar include și un mecanism de monitorizare a încetării focului condus de SUA, menit să ofere avertizare timpurie în cazul unui atac viitor și să răspundă oricăror încălcări. „Deciziile privind teritoriul aparțin poporului ucrainean, odată ce garanțiile de securitate solide sunt efectiv puse în aplicare”, se mai precizează. Negociatorii americani au transmis separat Ucrainei luni că aceasta trebuie să accepte retragerea forțelor din regiunea estică Donețk în cadrul oricărui acord de încheiere a războiului cu Rusia, aflat în al patrulea an, a declarat un oficial familiarizat cu situația, scrie Rador.

UPDATE Liderii UE – Ursula von der Leyen și Antonio Costa, precum și șefii de stat din zece state membre ale Uniunii Europene (România nu apare la semnatari) au semnat luni seară un comunicat care anunță un posibil acord cu SUA și Ucraina care ar oferi garanții de securitate: o forță multinațională condusă de Europa și un mecanism de monitorizare condus de SUA. Declarația nu e semnată de nici un reprezentant al SUA, dar citează negocierile dintre liderii americani și europeni. Pe declarație apar numele liderilor din Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit (Cancelarul Merz, Prim-ministrul Frederiksen, Președintele Stubb, Președintele Macron, Prim-ministrul Meloni, Prim-ministrul Schoof, Prim-ministrul Støre, Prim-ministrul Tusk, Prim-ministrul Kristersson, Prim-ministrul Starmer, precum și Președintele Costa și Președinta von der Leyen). Declarația salută ”progresele semnificative în eforturile Președintelui Trump de a asigura o pace justă și durabilă în Ucraina” și dă detalii despre ”garanțiile de securitate solide” ce ar fi fost agreate de liderii americani și cei europeni. Declarația vine la capătul unei zile de negocieri la Berlin între președintele Zelenski, cancelarul Merz și negociatori din SUA și UE.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, luni, în urma summitului de la Berlin, că SUA sunt pregătite să ofere Ucrainei garanții de securitate echivalente cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO – ce stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor – în cadrul unui posibil acord de pace cu Rusia. Ucraina nu este membră NATO, iar garanțiile discutate ar urma să ofere un nivel similar de protecție.

UPDATE La rândul său, Friedrich Merz a spus că discuțiile purtate duminică seara și luni dimineața între Volodimir Zelenski și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, oferă o „șansă reală pentru un proces de pace”. În opinia cancelarului german, emisarii americani au prezentat un set „remarcabil” de garanții de securitate pentru Ucraina.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit luni despre „progrese” în negocierile de pace, după două zile de discuții la Berlin cu emisarii lui Donald Trump, relatează AFP. „Am făcut progrese în acest domeniu”, a declarat Volodimir Zelenski într-o conferință de presă cu cancelarul german Friedrich Merz, referindu-se la garanțiile de securitate pentru Ucraina. „Am văzut detaliile” și „arată destul de bine, chiar dacă este doar o primă schiță”, a adăugat președintele ucrainean.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski evocă luni negocieri ”deloc uşoare” dar ”productive” cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, la Berlin, relatează AFP.

UPDATE „În ultimele două zile, negocierile dintre Ucraina și Statele Unite au fost constructive și productive, s-au înregistrat progrese reale. Sperăm ca până la sfârșitul zilei să ajungem la un acord care ne va apropia de pace. În acest moment, în presă este mult zgomot și speculații anonime. Vă rugăm să nu cădeți în plasa zvonurilor și a provocărilor. Echipa americană, condusă de Steve Witkoff și Jared Kushner, lucrează într-un mod extrem de constructiv pentru a ajuta Ucraina să găsească o cale către un acord de pace durabil. Echipa ucraineană îi este profund recunoscătoare președintelui Trump și echipei sale pentru toate eforturile pe care le depun”, a scris pe X șeful delegației ucrainene la negocieri, Rustam Umerov.

UPDATE Oficiali americani au indicat că 90% din aspectele acordului au fost agreate, cu excepția disputelor teritoriale majore, pe care Ucraina refuză să le cedeze. Grupuri de lucru se vor reuni în weekend în SUA, posibil la Miami, pentru a continua discuțiile, părțile fiind „considerabil mai aproape” de un final.​ Președintele Trump s-a arătat „foarte mulțumit” de avansări, subliniind rolul garanțiilor în descurajarea Rusiei.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA sunt dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare Articolului 5 al NATO, în contextul unui posibil acord de pace cu Rusia.​După discuțiile de la summitul de la Berlin, Zelenski a declarat că partea americană, reprezentată de trimișii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, a confirmat disponibilitatea pentru garanții echivalente cu cele NATO, care consideră un atac asupra unui membru ca fiind asupra tuturor. „Partea americană ne-a transmis, acum, că este gata să ne ofere garanții de securitate care corespund Articolului 5”, a afirmat Zelenski. Cancelarul german Friedrich Merz a salutat progresul, numind acordul „amplu și substanțial”, cu angajamente politice și legale viitoare din partea SUA și Europei, conform Reuters.​ „Este un acord cu adevărat amplu și substanțial, pe care nu l-am mai avut până acum. Atât Europa, cât și SUA, sunt dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare Articolului 5”, a declarat Merz. 

UPDATE Turcia a doborât luni o dronă „scăpată de sub control” și care se apropia de spațiul său aerian pe deasupra Mării Negre, a anunțat Ministerul Apărării, transmite AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Contactele recente cu Statele Unite ale Americii privind Ucraina dau speranța că americanii au început să înțeleagă mai bine poziția Rusiei, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat Radio-Televiziunii de Stat din Iran.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin prelungeşte negocierile cu privire la Ucraina, în timp ce Rusia încearcă să-i intimideze pe critici cu tactici de la acte de sabotaj la perturbarea aeroporturilor cu drone, a declarat luni şefa agenţiei de spionaj britanice MI6, relatează Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei a desfășurat o altă operațiune specială unică și a organizat o „operațiune de de scufundare” în portul Novorossiysk. Pentru prima dată în istorie, dronele subacvatice „Sub Sea Baby” au aruncat în aer un submarin rus din clasa 636.3 „Varșavianka” (conform clasificării NATO - Kilo). În urma exploziei, submarinul a suferit avarii critice și a fost practic scos din funcțiune, scrie Digi24.

UPDATE Șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, Richard Knighton, a avertizat că "există un risc tot mai mare ca Rusia să atace Marea Britanie", subliniind faptul că "fiii şi fiicele națiunii trebuie să fie gata de luptă". Într-o intervenție extraordinar de directă, Knighton a avertizat că puterea militară a Rusiei este în creștere și este un lucru de temut, trupele rusești fiind acum călite pentru luptă, după ce au petrecut ultimii aproape patru ani purtând un război la scară largă în Ucraina, scrie Sky News.

UPDATE Întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu emisarii Statelor Unite s-ar fi încheiat fără a se ajunge la un acord privind cedările teritoriale pe care Ucraina ar trebui să le accepte în favoarea Rusiei, au indicat surse citate de AFP. Faptul că astăzi nu vor mai avea loc alte discuții cu partea americană sugerează că impasul nu va fi depășit prea curând.

UPDATE Progresele armatei ruse există, dar sunt sângeroase și lente. Problemele economice se acumulează. Starea de spirit a societății față de război s-a deteriorat, un factor surprinzător de important în dictatura lui Putin, care se bazează pe convingerea unui sprijin masiv, potrivit Onet.pl.

UPDATE Majoritatea ucrainenilor au declarat că sunt pregătiți să îndure războiul atât timp cât este necesar, se arată într-un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie (IIS) din Kiev (IIS) în perioada 26 noiembrie - 13 decembrie, scrie publicația ucraineană Pravda.

UPDATE Negociatorii președintelui american Donald Trump insistă ca Ucraina să-și retragă armata și să cedeze Rusiei întreaga regiune economică și carboniferă Donbas, relatează AFP, care citează un oficial de rang înalt familiarizat cu discuțiile purtate duminică și luni la Berlin, capitala Germaniei.

UPDATE Friedrich Merz pare să încerce ceea ce niciun cancelar german nu a realizat serios de la sfârșitul Războiului Rece: să transforme Germania dintr-o țară obsedată de reguli într-un principal producător de securitate pentru Europa. Berlinul își propune să recruteze anual 40.000 de adolescenți pentru a deveni cea mai puternică armată din Europa, scrie TVP World. Merz implementează această strategie printr-un fond de război de 500 de miliarde de euro, creat în baza constituției, o fabrică de muniție Rheinmetall construită la Baisogala, în Lituania, și un scut de 4 miliarde de euro format din interceptori israelieni Arrow 3, capabili să distrugă arme nucleare în spațiu. De asemenea, politica sa include staționarea permanentă a 4.800 de soldați și a familiilor lor în Suwałki Gap, o zonă strategică situată la granița dintre Polonia și Lituania, precum și finanțarea mecanismului PURL, care menține angajamentul lui Donald Trump prin plata echipamentului american de către Germania.

UPDATE Ucraina a respins o propunere susținută de Statele Unite privind crearea unei zone economice speciale în regiunea Donețk, ca parte a unui posibil acord de pace, relatează publicația Politico, citând un oficial francez sub protecția anonimatului.

UPDATE Rusia susţine Venezuela în faţa "presiunilor politice şi şantajului militar" din partea SUA, a declarat luni Aleksandr Şcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfăşurat la Moscova, informează EFE, citat de Agerpres.

UPDATE Trupa punk rusă anti-Kremlin „Pussy Riot” a fost desemnată luni organizație extremistă de o instanță de la Moscova, ceea ce înseamnă că toate activitățile sale sunt interzise acum pe teritoriul Rusiei, transmite Reuters. Decizia, anunțată de serviciul instanțelor din Moscova, a fost luată în cadrul unei ședințe de judecată cu ușile închise, la solicitarea Parchetului General. Membrele trupei feministe, aflate în exil, s-au pronunțat împotriva războiului purtat de Moscova în Ucraina, iar în septembrie o instanță le-a condamnat în lipsă la pedepse cu închisoarea de până la 13 ani pentru fiecare. Ele au fost inculpate pentru răspândirea de „informații false” despre armata rusă, în baza articolului introdus de Rusia în Codul său Penal la scurt timp după declanșarea războiului din Ucraina.

UPDATE Președintele rus respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține că Moscova își dorește doar o „pace adevărată”, a transmis luni Kremlinul. "Preşedintele Putin este deschis păcii, păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câştiga timp şi de a crea armistiţii artificiale", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică, potrivit Agerpres. Totodată, el a refuzat să facă speculaţii dacă va fi posibil să se ajungă la un acord privind planul de pace al SUA înainte de sfârşitul acestui an, aşa cum, potrivit presei, cere preşedintele american Donald Trump.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE Polonia ar putea furniza Ucrainei între șase și opt avioane de vânătoare MiG-29 care urmează să fie retrase din serviciu în această lună, a declarat ministrul adjunct al Apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, într-un interviu acordat canalului de știri TVN24, preluat de Kyiv Independent.

UPDATE Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Părinții recruților ar trebui să se bucure că își trimit copiii într-un „război sfânt” împotriva Ucrainei, susține dictatorul cecen Ramzan Kadîrov. El a făcut această declarație în timpul unei transmisiuni în direct, când a fost întrebat dacă recruții din republică sunt forțați să participe la „operațiunea militară specială”. „Este o absurditate absolută”, a spus Kadîrov în rusă, adăugând în cecenă: „De fapt, ei (părinții recruților) ar trebui să fie fericiți că fiii lor sunt înrolați în SVO, pentru că nu există nimic mai important decât să aibă oportunitatea de a-și apăra patria”, scrie Digi24.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca centrală a Rusiei a intentat un proces la Moscova prin care solicită daune în valoare de 230 de miliarde de dolari de la Euroclear, marcând primul pas în ceea ce Kremlinul a avertizat că va fi un coșmar juridic pentru UE din cauza planurilor de a utiliza active rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina, transmite Reuters.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.