Peste 400 de mii de oameni reprezentanți ai peste 150 de minorități naționale trăiesc acum în Lituania. Aceștia se bucură de aceleași drepturi ca și băștinașii, au primit pașaport și au dreptul să aleagă și să fie aleși. Pe lângă asta aceștia primesc anual bani de la stat pentru a-și promova tradițiile și cultura proprie și nu se simt străini într-o țară care le-a devenit casă. De când Lituania a aderat la Uniunea Europeană nivelul de viață s-a îmbunătățit constant, iar finanțările pentru integrarea lor în spațiul comunitar au crescut.
Am mers la Asociația de Limbă și Cultură Română „Dacia” de la Vilnius, fondată în anul 1989 să vedem cum trăiesc moldovenii în Lituania și cum se simt în această țară. Au un oficiu al lor amplasat în Casa Minorităților Naționale, oferit gratis de statul lituanian. Spun că se întâlnesc aici ori de câte ori lucrează la un proiect sau au vreo sărbătoare. În plus, participă la numeroase evenimente culturale și chiar la mitinguri de susținere a Moldovei.
„În 2013 am susținut integrarea europeană a Republicii Moldova și este o poză foarte frumoasă care a participat și la un concurs aici. Nu numai moldoveni, dar vedem aici și lituanieni și armeni și de la Departament ne-au susținut”.
Președinta Asociației de Limbă și Cultură Română „Dacia” este Lucia Andrievschi Bartkiene, o moldoveancă care s-a căsătorit în 1979 cu un cetățean lituanian. Aceasta este jurnalistă, iar timp de 12 ani, până în anul 2009 a lucrat la televiziunea națională a Lituaniei, unde i s-a oferit posibilitatea să prezinte o emisiune despre minoritățile naționale de acolo.
„Ideea a fost să arătăm cum se dezvoltă aceste comunități aici, în Lituania, cum se integrează fără a se asimila, se integrează, dar își păstrează și identitatea lor”, a declarat președinta Asociației „Dacia” din Lituania, Lucia Andrievschi Bartkiene.
Moldovenii din Lituania spun că desfășoară multe activități culturale și sociale, iar pentru asta primesc fonduri de la Departamentul Minorităților Naționale. Banii îi utilizează pentru transport, telefon, realizarea materialelor de promovare, sau achiziția unor bunuri necesare pentru oficiu. Iar despre Moldova și tradițiile noastre încearcă să vorbească de câte ori au ocazia.
„În 2004, când am marcat 500 de ani de la trecerea în neființă a lui Ștefan cel Mare, am făcut o emisiune și o conferință aici, am arătat 15 minute un film la televiziunea națională lituaniană. Lituanienii atunci au zis „Vai de noi! Nici nu am știut că Moldova a avut așa personaje și o istorie atât de frumoas. Știam numai că sunt fete frumoase și vinul e bun”, a declarat președinta Asociației „Dacia” din Lituania, Lucia Andrievschi Bartkiene.
Olga Sandu este arhicunoscută printre lituanieni prin faptul că promovează bucatele tradiționale ale Moldovei. În fiecare an se pregătește minuțios de „Festivalul Pâinii”, organizat în ziua sărbătorii catolice „Sfânta Agatha”. A primit invitația din partea Parlamentului lituanian.
„Eu fac plăcinte. Toți anii- de când sunt aici- eu fac plăcinte, sarmale. Le plac și plăcintele și sarmalele, ardeii umpluți. Eu mă străduiesc să arăt măcar puțin din tradiția noastră națională”, a declarat moldoveanca stabilită în Lituania, Olga Sandu Sveridova.
Printre concetățenii noștri de la Vilnius am întâlnit-o și pe Lica Melnic. A ajuns acolo în 1980, îndrăgostită de un lituanian. În 1989 a fost aleasă prima președintă a Asociației „Dacia” de la Vilnius, dar acum este pensionară. Femeia spune că, după aderarea Lituaniei la Uniunea Europeană, viața în această țară s-a schimbat radical pentru toți.
„ Să nu creadă cineva că facem propagandă sau altceva. Vă dau un exemplu foarte concret, simplu de care eu singură am beneficiat. Pensionarii au voie o dată în trei ani, primesc 3000 de euro să-și facă dantura. Vedeți un lucru foarte concret de care pot beneficia toți pensionarii”, a declarat moldoveanca stabilită în Lituania, Lica Melnic.
Acum patru ani, o stradă dintr-un cartier nou și modern din Vilnius a fost numită strada Moldovei. Decizia a fost luată de Primăria municipiului, în semn de recunoștință pentru faptul că Republica Moldova a fost prima țară care a recunoscut independența Lituaniei, după ieșirea din componența URSS.
„ Plăcuța este în limba lituaniană special pentru lituanieni ca toată lumea să știe de ce se numește strada Moldovei. Scrie că la 31 mai 1990 Consiliul Suprem al Republicii Moldova a fost primul care a recunoscut restabilirea independenței Lituaniei. Tot ce facem noi este ca ei să știe că noi suntem mândri, dar și ei să fie mândri de ce a făcut Moldova pentru Lituania”.
Potrivit datelor, în Lituania sunt peste 430 de mii de reprezentanți ai minorităților naționale. Cei mai mulți sunt polonezi, ruși, ucraineni și beloruși. Spre deosebire de alte țări Baltice, cei de aici dețin pașaport lituanian și au dreptul să voteze, dar și să fie aleși. Statul are un departament special care se ocupă de susținerea acestora și oferă anual aproape două milioane de euro asociațiilor create de minorități pentru activități culturale.
„ Orice minoritate dacă are o idee sau o inițiativă de a crea ceva sau a construi ceva pot aplica la departament și primi fonduri. Asta nu e singura posibilitate pentru ei, mai pot beneficia de fonduri care aparțin municipalității sau de la alte ministere, dar chiar pot avea acces și la programele lansate de Uniunea Europeană”, a declarat directorul Departamentului Minorităților Naționale din Lituania, Dainius Babilas.
Până în 2030, Lituania își propune să investească aproape cinci milioane de euro în susținerea minorităților naționale. Este vorba despre activități de promovare a istoriei și artei, conservarea moștenirii culturale, dar și programe pentru tineri. Mai mult, copiii care provin din familiile minorităților naționale învață în școlile de stat și pot învăța limba minorității din care provin. Pentru asta ei pot aplica pentru obținerea unor fonduri speciale.
