Armata israeliană a efectuat în noaptea de joi spre vineri o nouă serie de lovituri asupra sudului Beirutului, bastionul mișcării șiite Hezbollah, într-unul dintre cele mai violente raiduri de când Israelul și-a intensificat campania de bombardamente în această țară, în 23 septembrie, potrivit AFP. Hachem Safieddine, presupusul succesor al lui Nasrallah ca lider al Hezbollah, a fost ținta atacurilor aeriene israeliene asupra Dahiyeh, suburbiile de sud ale Beirutului, de la miezul nopții. Armata israeliană a declarat că va continua să lovească țintele Hezbollah din Beirut, valea Bekaa și sudul Libanului, conform CNN.

Armata israeliană afirmă că l-a ucis joi, cu o lovitură aeriană, pe șeful rețelei Hamas din orașul palestinian Tulkarem, conform Sky News. În același timp, președintele american Joe Biden a declarat că nu crede că va avea loc un „război total” în Orientul Mijlociu, în timp ce Israelul analizează răspunsul pe care îl va da  la atacurile cu rachete efectuate marți de Iran. Hamas a cerut locuitorilor din Cisiordania să manifesteze vineri pentru a "escalada conflictul" cu Israelul. Totodată, o șosea folosită de mii de persoane pentru a fugi din Liban în Siria a fost distrusă de un bombardament israelian. Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, urmează să conducă rugăciunile de vineri și să țină o predică publică care ar putea face lumină asupra planurilor republicii islamice.

UPDATE Un atac aerian israelian lansat vineri dimineaţă lângă punctul de trecere a frontierei Masnaa din Liban către Siria a tăiat principala arteră rutieră dintre cele două ţări, folosită de sute de mii de persoane pentru a fugi de bombardamentele israeliene în ultimele zile, a declarat ministrul libanez al transporturilor, Ali Hamieh, pentru Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE SUA discutau, din octombrie anul trecut, de riscul unor crime de război ale Israelului în Gaza. În timp ce Israelul bombarda nordul Gazei, în luna octombrie a anului trecut, și ordona evacuarea a peste un milion de palestinieni din zonă, un oficial de rang înalt al Pentagonului a transmis un avertisment direct Casei Albe, scrie Reuters.

UPDATE Imediat după invazia rusă în Ucraina, prețul petrolului a urcat la circa 140 de dolari pe baril. Acum, după invazia israeliană în Liban și tirul Iranului cu rachete balistice asupra Israelului, piața petrolului este surprinzător de calmă. Însă probabilitatea unei creșteri bruște a prețului petrolului există, avertizează economiștii. Prețul petrolului a crescut cu circa 2%, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului. A crescut cu 5%, joi, după ce președintele SUA a declarat că ar susține Israelul, în cazul unei riposte cu rachete asupra Iranului – prețul a crescut la 73,5 dolari pe baril. Însă asta este departe de maximul atins în toamna anului trecut, de circa 90 de dolari pe baril, scrie Cotidianul.

UPDATE Un „tsunami de antisemitism” s-a abătut asupra Germaniei după atacul sângeros al grupării islamiste palestiniene Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie 2023, a declarat vineri comisarul guvernului german pentru combaterea antisemitismului, Felix Klein, într-un interviu acordat AFP.

UPDATE Locuitorii din peste 30 de sate din sudul Libanului au primit ordin de evacuare imediată din partea armatei israeliene, scrie BBC.

UPDATE Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, declară că grupurile armate aliniate Teheranului „nu vor da înapoi”, nici măcar după seria de asasinate israeliene ale liderilor militanți. „Rezistența din regiune nu va da înapoi și va învinge”, a declarat Khamenei într-o rară predică de vineri la Teheran, care a fost în mare parte rostită în arabă, conform AFP.

UPDATE Şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, a sosit vineri la Beirut într-un moment în care Israelul şi-a intensificat bombardamentele împotriva poziţiilor grupării şiite proiraniene Hezbollah în Liban, a anunţat agenţia naţională de presă libaneză, citată de AFP şi EFE.

UPDATE Liderii ţărilor din G7, a cărui președinție este deținută de Italia, şi-au exprimat joi seara "îngrijorarea profundă" faţă de "deteriorarea situaţiei" în Orientul Mijlociu şi au avertizat împotriva "unei escaladări incontrolabile" în regiune.

UPDATE Premierul Benjamin Netanyahu este posibil să fi amplasat un dispozitiv de ascultare în baia fostului premier britanic Boris Johnson atunci când a vizitat biroul ministrului de externe de atunci în 2017, potrivit unui extras din viitoarele memorii ale lui Johnson, obținut de mass-media britanică, relatează Times of Israel.

UPDATE Iranul a transmis Statelor Unite, prin intermediul unui intermediar, că orice atac israelian împotriva Iranului se va confrunta cu un „răspuns neconvențional” care include țintirea infrastructurii israeliene, notează AlephNews.

UPDATE Departamentul american de Stat a comunicat că Administraţia Biden consideră că este adecvat ca Israelul să îşi continue atacurile aeriene şi terestre împotriva Hezbollah momentan, dar că aceasta recunoaşte şi riscul ca ofensiva din Liban să se extindă, scrie G4media.

UPDATE NATO nu va intercepta rachete şi drone deasupra Ucrainei aşa cum o face deasupra Israelului, deoarece sunt „două peisaje şi câmpuri de luptă foarte diferite”, dar un atac asupra României sau Poloniei ar schimba natura implicării SUA, declară Sabrina Singh, scrie Mediafax.

UPDATE Gruparea islamistă palestiniană Hamas a cerut locuitorilor din Cisiordania să manifesteze vineri pentru a „escalada conflictul” cu Israelul, după ce armata israeliană a susţinut că l-a ucis pe unul dintre liderii Hamas într-un bombardament împotriva unei tabere de refugiați, atac soldat cu cel puţin 18 morţi, informează EFE, preluată de Agerpres.

UPDATE O sursă apropiată Hezbollah a declarat pentru AFP că șeful ucis al grupării libaneze, Hassan Nasrallah, a fost înmormântat temporar într-un loc secret, temându-se că Israelul ar viza o ceremonie de înmormântare mare, notează Times of Israel.

UPDATE Bombardamentele grele efectuate de Israel în cursul nopții în sudul Beirutului au vizat sediul de informații al Hezbollah, a declarat armata israeliană, citată de The Telegraph. Armata nu a dezvăluit cine se afla la fața locului în timpul atacului, însă presa din SUA au scris că atacul îl viza pe Hashem Safieddine, presupusul succesor al lui Hassan Nasrallah.

UPDATE Mii de oameni s-au adunat la Marea Moschee din Teheran înainte de un serviciu de rugăciune de vineri care urmează să fie condus de liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, potrivit imaginilor difuzate de mass-media de stat IRIB, citată de CNN.

UPDATE Cel puţin 18 palestinieni au fost ucişi într-un atac israelian asupra taberei de refugiaţi Tulkarem din Cisiordania ocupată, a declarat joi Ministerul Sănătăţii palestinian, în timp ce armata israeliană a anunţat că a ucis un comandant Hamas, relatează Reuters.

UPDATE Consiliul de Securitate al ONU şi-a exprimat joi „sprijinul deplin” pentru secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, pe care Israelul l-a declarat „persona non grata” pentru că nu a condamnat imediat atacul cu rachete iranian, relatează AFP.

UPDATE Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat, joi, că nu crede că va fi un război „total” în Orientul Mijlociu, regiune tensionată în contextul atacurilor Israelului în Gaza şi Liban şi al escaladării tensiunilor aliatului SUA cu Iranul, scrie Reuters, preluat de News.ro.

UPDATE Gruparea islamistă palestiniană Hamas le-a cerut locuitorilor din Cisiordania să manifesteze, vineri, într-o intensificare a războiului cu Israelul. Reacția vine după ce armata israeliană a anunțat că l-a ucis pe unul dintre liderii Hamas într-un bombardament împotriva taberei de refugiați de la Tulkarem, atac soldat cu cel puțin 18 morți, informează Agerpres, care citează EFE.

UPDATE Un atac aerian israelian lansat vineri lângă punctul de trecere a frontierei Masnaa din Liban către Siria a tăiat principala arteră rutieră dintre cele două ţări, folosită de sute de mii de persoane pentru a fugi de bombardamente.

UPDATE Forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite din sudul Libanului rămân pe poziții - în ciuda faptului că Israelul le-a cerut să se mute - și asigură singura legătură de comunicații între armatele celor două țări, a declarat joi șeful operațiunilor de menținere a păcii ale ONU, citat de Reuters, scrie Mediafax.

UPDATE Armata israeliană afirmă că l-a ucis joi, cu o lovitură aeriană, pe șeful rețelei Hamas din orașul palestinian Tulkarem, conform Sky News. IDF a declarat că Zahi Yaser Abd al-Razeq Oufi a furnizat arme teroriștilor din zona Cisiordaniei și plănuia să execute un atac terorist în viitorul „imediat”, scrie Mediafax.

Generalul Alexandru Grumaz avertizează asupra riscurilor care exista pentru Republica Moldova și pentru România în următoarea perioadă. Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul arată că ocuparea Ucrainei de către Rusia ar pune într-o situație complicată România. Între timp, a fost RO-alert în țara vecină, autoritățile de la București avertizând populația din județul Constanța despre pericol, după ce o dronă a Rusiei a întrat în spațiul aerian al României.

Volodimir Zelenski a declarat că o invitaţie oficială de a adera la NATO este „singura modalitate” prin care Ucraina poate supravieţui invaziei Rusiei și a menționat la Bruxelles că „ori ne alăturăm NATO, ori vom avea arme nucleare”. Totodată, Donald Trump l-a învinuit pe Zelenski pentru că a ajutat la declanşarea războiului cu Rusia.

UPDATE „Un scenariu de amenințare pentru NATO, implicit pentru România, este că Rusia ar putea să ocupe rapid teritorii importante din țările baltice, în caz că va ocupa mai întâi Ucraina. Și teama cea mare ar fi că rușii ar ocupa atât de rapid aceste teritorii încât occidentul nu ar avea timp să reacționeze. Înfrângerea Ucrainei ar fi clar cel mai mare pericol pentru România și Republica Moldova. În schimb, nu cred că Republica Moldova va fi invadată. Mai degrabă, rușii vor căuta prin metodele cunoscute să pună mâna pe Moldova, fără a recurge la invadarea ei”, a declarat generalul român Alexandru Grumaz.

UPDATE Statele Unite au anunţat sancţiuni care vizează două companii chineze legate de producţia de drone folosite de Rusia în războiul său din Ucraina, relatează Agerpres, care citează AFP. Acestea sunt primele sancţiuni americane împotriva unor entităţi chineze „care dezvoltă şi produc direct sisteme complete de arme în parteneriat cu companii ruseşti”, a declarat Departamentul Trezoreriei într-un comunicat. Aceste decizii privesc în total trei companii – două în China şi una în Rusia – şi un cetăţean rus, pentru implicarea lor în dezvoltarea şi fabricarea unei drone de atac cu rază lungă de acţiune. Drona în cauză este proiectată de experţi cu sediul în China şi fabricată în uzine chineze, în colaborare cu companii ruseşti de apărare, a precizat Departamentul Trezoreriei.

UPDATE Preşedintele României, Klaus Iohannis, a pledat, în cadrul Consiliului European, pentru un mesaj ferm din partea UE de susţinere a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, relatează Agerpres.  

UPDATE Volodimir Zelenski a declarat că o invitaţie oficială de a adera la NATO este „singura modalitate” prin care Ucraina poate supravieţui invaziei Rusiei, în timp ce preşedintele ucrainean a îndemnat aliaţii occidentali să sprijine planul său de a pune capăt războiului. Zelenski a declarat că aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică - prima dintre cele cinci etape ale „planului său de victorie” - este esenţială pentru a-l aduce pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la masa negocierilor. „Nu putem fi foarte puternici fără a avea o invitaţie care ne întăreşte căile diplomatice de a pune capăt războiului”, a declarat el pentru Financial Times. „Acest război se va termina atunci când Putin va fi izolat şi împins de alţi parteneri spre diplomaţie”, notează Mediafax. 

UPDATE Generalul Valeri Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei ucrainene și actualul ambasador al Ucrainei la Londra, a declarat este aproape imposibil să se găsească o cale prin care Kievul poate ieși din starea de război „prelungit” cu Rusia, scrie HotNews.

UPDATE Rusia susține că a distrus patru din cele 67 de obuziere autopropulsate Caesar livrate Ucrainei, potrivit unui raport al publicației spaniole de apărare Infodefensa. Aceste obuziere, produse în Franța, sunt considerate bijuteria coroanei artileriei franceze. Ucraina a primit doar 67 de obuziere Caesar, cu o promisiune de 154 în total. Aceste unități de artilerie autopropulsate au fost printre primele sisteme majore furnizate de Occident pe care Ucraina le-a primit după invazia Rusiei în februarie 2022. La doar trei luni de la începerea războiului, Ministerul ucrainean al Apărării a publicat un videoclip în care își arată recunoștința, arătând una dintre unitățile Caesar primite în mișcare și trăgând obuze, evidențiind capacitățile avansate ale acestui obuzier de 155 mm.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi seară că va discuta vineri la Berlin cu președintele american Joe Biden, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Olaf Scholz despre garanțiile de securitate pentru Ucraina. „Chestiunea-cheie este natura garanțiilor de securitate și despre asta vom discuta mâine”, a declarat el presei, notează HotNews.

UPDATE Joe Biden a sosit joi noapte la Berlin pentru ultima sa vizită oficială în Germania, care care va avea ca obiective principale sprijinul occidental pentru Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, transmite AFP. În timpul vizitei sale de 24 de ore, el se va întâlni cu cancelarul Olaf Scholz și cu liderii Franței și Regatului Unit. Principalele subiecte de pe agendă vor fi Ucraina și Orientul Mijlociu.

UPDATE Marea Britanie a anunțat joi că a impus sancțiuni împotriva a 18 petroliere rusești și a patru nave care transportă gaz natural lichefiat (GNL), fiind cea mai mare serie de sancțiuni aplicate așa-numitei ”flote din umbră”. O analiză Politico și SourceMaterial arată că navele lasă în urmă scurgeri de petrol, traversând coridoare de transport maritim aglomerate.

UPDATE Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat la întâlnirea cu secretarul general al NATO Mark Rutte că Ucraina merită să devină al 33-lea membru al NATO, argumentând că ar fi greşit din punct de vedere politic ca ţara sa să fie lăsată în afara Alianţei.

UPDATE NATO lucrează pentru a aduce Ucraina tot mai aproape de alianță, a declarat joi secretarul general al acesteia, Mark Rutte, adăugând că este esențial ca NATO să continue să ofere țării ajutor militar, potrivit HotNews.

UPDATE Norvegia şi-a majorat sprijinul total pentru sectorul energetic al Ucrainei la 3 miliarde de coroane (aproximativ 274,2 milioane de dolari), ca parte a planului său mai amplu de ajutor, potrivit Ministerului norvegian al Afacerilor Externe. Aceasta include 1,5 miliarde de coroane (117 milioane de dolari) alocate recent pentru pregătirea infrastructurii energetice a Ucrainei pentru iarnă, notează Mediafax.

UPDATE Statele membre ale Alianței Nord Atlantice sunt dispuse să ajute Ucraina, dar nu și să accepte o aderare, în contextul riscului unui război cu Rusia, potrivit unui general român citat de Adevărul. De altfel, o aderare a țării la NATO nu aduce automat un succes al statului față de invadatorul său.

UPDATE Donald Trump l-a învinuit joi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că a ajutat la declanşarea războiului ţării sale cu Rusia. Acest comentariu sugerează în continuare că Trump este posibil să schimbe radical politica SUA faţă de Ucraina dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, notează Reuters.

UPDATE Comandanții forțelor nucleare strategice ale Rusiei vor testa pregătirea de luptă a unităților sale cu baza în orașul Bologoye, a transmis vineri Ministerul rus al Apărării, citat de agenția de presă RIA. Exercițiul va implica manevre și desfășurarea lansatoarelor mobile de rachete balistice intercontinentale Yars, a precizat aceasta.

UPDATE Rusia câștigă pe zi ce trece tot mai mult teren în Ucraina, iar frontul stă să cadă, în pofida eroismului apărătorilor ucraineni. Potrivit Reuters, ucrainenii vor evacua Kupiansk, un nord feroviar aflat pe râul Oskil, și oraşul Borova, aflat mai la sud, în apropierea oraşului Izium, un alt centru logistic important. Potrivit sursei citate, guvernatorul regional din Harkov, Oleg Sinegubov, a declarat deja la televiziunea națională ucraineană că evacuarea este obligatorie pentru toți cetățenii.

UPDATE Premierul român Marcel Ciolacu a declarat joi că nu a fost niciun pericol legat de alerta de drone din judeţul Constanţa. Întrebat dacă există sau nu o lege pentru a fi doborâte dronele, Ciolacu a răspuns: "Dacă o dronă se îndreaptă spre un obiectiv civil sau militar va fi doborâtă. Se vede traiectoria. Nu pot intra în toate detaliile, s-a ştiut şi în seara asta, din momentul în care a intrat în apele teritoriale române sau s-a presupus acest lucru a fost timp de alarmă şi de ridicare a avioanelor F-16 şi F-18. Lucrurile sunt sub control. Acele drone care cad foarte aproape de malul Dunării de obicei sunt lovite de antiaeriana ucraineană".

UPDATE Ministerul Apărării NNaţionale din România a informat că joi, în jurul orei 17,00, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o ţintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. "Conform procedurilor, au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior Poliţia Aeriană sub comandă naţională. Ca urmare a evoluţiei ţintei aeriene pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, pentru monitorizarea situaţiei au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 19,00, în zona localităţii Eforie Nord, evoluând ulterior în direcţia Topraisar", a precizat MApN, într-un comunicat transmis Agerpres.