12 noiembrie 2024, ora 08:03

După plecarea lui Andrei Spînu din Guvern, alte 5 fotolii ar urma să fie eliberate. Potrivit surselor TV8, este vorba despre șefii de la: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Justiției.

Dumitru Alaiba a ajuns ministru al Economiei în 18 noiembrie 2022, atunci când premier era Natalia Gavrilița. Iar din 16 februarie 2023, odată cu învestirea Guvernului Recean, a preluat și portofoliul de Digitalizare. Alaiba a părăsit fotoliul de deputat pentru cel de la Guvern.

Adrian Efros a devenit ministrul Afacerilor Interne pe 17 iulie 2023, înlocuind-o astfel pe Ana Revenco. Anterior, Efros a fost șef al Centrului Unic de Gestionare a Crizei, a activat în misiuni de pacificare în Irak și Kosovo, inclusiv drept comandant al Serviciului de Geniu al Armatei Naționale.

Ala Nemerenco este membră a Guvernului încă de când PAS a preluat guvernarea, odată cu învestirea Guvernului Gavrilița pe 6 august 2021. A depus încă o dată jurământul de ministră pe 16 februarie 2023, deja pentru Executivul condus de Dorin Recean. Nemerenco a mai fost ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în 2019, când Maia Sandu era în fruntea Guvernului. Totodată, a activat o perioadă în calitate de consilier în domeniul sănătății al președintei Maia Sandu. Până să ajungă ministră, Ala Nemerenco a fost expert internațional în sisteme de sănătate al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și în cadrul unor companii de consultanță de top.

Vladimir Bolea a schimbat fotoliul de deputat pe cel de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare pe 8 iulie 2022, înlocuindu-l pe Viorel Gherciu. Pe atunci, acesta avea o experiență de peste 20 de ani în domeniul agro-alimentar. Între anii 2013-2019 a făcut afaceri în România, conducând compania SC GFC Holboca SRL, pe care a fondat-o în Iași, România, și la care a fost director mai bine de 5 ani. Între timp a fost instructor în economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova.

Veronica Mihailov-Moraru a venit în fruntea Ministerului Justiției pe 16 februarie 2023, atunci când Dorin Recean a ajuns prim-ministru. Anterior, aceasta activa în funcția de secretar de stat al aceluiași minister. De profesie, aceasta este avocat, magistru în drept, formator și consultant în mai multe proiecte ce ține de justiție și drepturile omului. De asemenea, a deținut funcția de președinte Amnesty International Moldova, membru și președinte a Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților.

Veronica Mihailov-Moraru și Ala Nemerenco au negat că ar exista discuții despre demisia lor. Adrian Efros și Vladimir Bolea nu ne-au răspuns la apeluri și mesaje, iar Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze informația. 

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.