Parlamentul de la Chișinău a instituit stare de urgență în energetică pentru 60 de zile, începând din 16 decembrie. Dorin Recean a ajuns la tribuna Parlamentului după ora 22:00, iar dezbaterile cu tot cu expunerile parlamentarilor au durat până după miezul nopții, în cadrul unei ședințe care a durat aproape 16 ore. Republica Moldova se confruntă cu o posibilă criză energetică începând cu 1 ianuarie 2025, când expiră contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Rusia a susținut crearea unui mecanism complex de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru aderarea Moldovei la UE, arată un raport al Serviciului de Informații și Securitate.

Rusia a desfășurat un atac major asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Conform autorităților ucrainene, atacul a avut loc vineri dimineață, iar rachetele și dronele au fost detectate în diverse regiuni ale țării, informează Mediafax. Totuși, atacurile rusești împotriva Ucrainei cu bombe aeriene dirijate au scăzut cu peste 50% de când partenerii occidentali au permis Kievului să lovească Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Concluzia vine de la agenția independentă rusă Agentstvo, care citează rapoarte de la Statul Major ucrainean. 

UPDATE Viktor Orban a sugerat că Rusia ar fi acceptat un armistițiu de Crăciun, dar nu și Ucraina. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, l-a contrazis pe premierul ungar. Kremlinul nu vrea un armistiţiu, ci mai degrabă o pace în condiţiile sale, a răspuns Dmitri Peskov la o întrebare legată de propunerea lui Viktor Orban, informează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres. După o nouă noapte de bombardamente masive asupra Ucrainei, Peskov a susținut că regimul de la Moscova își dorește să negocieze încheierea războiului, dar că „nu există premise” în acest sens, acuzând conducerea de la Kiev că „le evită”.

UPDATE În estul Ucrainei, ofițerul ucrainean „Goth” își aprinde pipa, indiferent la exploziile din jurul său, dar stresat din alt motiv: oamenii săi mor pe măsură ce cedează teren soldaților ruși, care înaintează val după val, în ciuda pierderilor grele, scrie agenția AFP, citată de boursorama.com. „Pierdem teren în fața cărnii de tun”, spune el cu amărăciune. În zona sa din regiunea Donețk, nu departe de Kurahove, inamicul continuă să avanseze, cucerind o suprafață estimată la 725 km2 numai în luna noiembrie, cele mai mari câștiguri teritoriale de la primele săptămâni ale invaziei ruse din Ucraina, lansată în februarie 2022. Cu toate acestea, aceste câștiguri au fost obținute cu prețul unor pierderi uriașe: 53 de oameni per kilometru pătrat de teritoriu cucerit, potrivit estimărilor Institutului american pentru studiul războiului (ISW). Potrivit ucrainenilor, una dintre tacticile rusești a fost aceea de a trimite mici grupuri de trei până la cinci soldați, acoperite de artilerie, pentru a săpa tranșee în apropierea pozițiilor ucrainene, scrie G4media.

UPDATE Drone neidentificate au fost observate deasupra unor obiective industriale sensibile şi a bazei aeriene americane Ramstein din Germania în ultimele săptămâni, a informat vineri, 13 decembrie, revista Spiegel, menţionând un raport confidenţial al autorităţilor de securitate germane, relatează Reuters.

UPDATE Avioane de luptă NATO au fost trimise în misiune vineri ca răspuns la un atac devastator al Rusiei asupra Ucrainei, alimentând temerile privind declanșarea celui de al treilea război Mondial, scrie Mirror.co.uk. Armata poloneză a anunţat vineri că au fost activate toate forţele şi mijloacele disponibile în urma ultimelor atacuri aeriene ruseşti împotriva Ucrainei. Rachetele au zburat deasupra regiunilor Kiev, Ternopil și Vinnița. Mai mulți nori de fum imenși puteau fi văzuți după lovituri în jurul Odesei și Ternopilului. Oamenii din Kiev s-au adăpostit în stațiile de metrou ale orașului.

UPDATE Ministerul rus al apărării a transmis vineri că atacul său masiv împotriva sistemului energetic ucrainean este un răspuns la lansarea de către inamic în această săptămână a rachetelor americane ATACMS cu rază lungă de acţiune împotriva unui aerodrom din sudul Rusiei, informează EFE.

UPDATE Belgia va trimite anul viitor mai multe trupe pentru Grupul de luptă al NATO din România, de la Cincu. Oficialii belgieni au reconfirmat angajamentul solid faţă de participarea la acest grup şi au declarat că numărul trupelor belgiene va creşte pentru a susţine exerciţiile la nivel de brigadă, scrie Rador.

UPDATE Rușii se laudă că soldații nord-coreeni sunt de neoprit și nu au luat prizonieri ucraineni atunci când au cucerit satul Plehovo, din Kursk. Informațiile au fost făcute publice de corespondentul militar rus Iuri Kotenok pe aplicația de mesagerie Telegram, relatează Gazeta.ru și publicația rusă Lenta.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat vineri noul atac aerian masiv efectuat de ruși împotriva țării sale, un atac care a vizat în principal infrastructura energetică, relatează Ukrainska Pravda. Potrivit șefului statului ucrainean, rușii au lansat 93 de rachete și aproximativ 200 de drone. Din cele 93 de rachete, 81 au fost doborâte; 11 - cu ajutorul avioanelor F-16. Cel puțin una dintre rachetele lansate de ruși este de proveniență nord-coreeană. Zelenski a cerut din nou sisteme de apărare antiaeriană Patriot și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru a-i limita capacitatea de a produce arme. „Acesta este planul de «pace» al (liderului rus Vladimir - n.r.) Putin - să distrugă totul. Acestea sunt «negocierile» lui - să terorizeze milioane de oameni. Și nu este limitat nici în raza de acțiune, nici în achiziționarea componentelor necesare pentru producția de rachete. Petrolul îi oferă lui Putin suficienți bani încât să se creadă de nepedepsit. Este nevoie de o reacție puternică din partea lumii: la o lovitură masivă, o reacție masivă. Acesta este singurul mod de a opri teroarea”, a declarat președintele ucrainean.

UPDATE Forțele ruse se află la doar 1,5 km de orașul ucrainean Pokrovsk, după ce unitățile ruse au înaintat dinspre sud, iar unele grupuri de avansare ale forțelor speciale au intrat chiar și în centrul rutier și feroviar, au declarat vineri bloggeri de război pro-ruși. Rusia controlează o mare parte din Ucraina și avansează în cel mai rapid ritm din primele zile ale invaziei sale din 2022, potrivit hărților din surse deschise, transmite Reuters.

UPDATE Kremlinul a salutat vineri cea mai recentă declaraţie a preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care se opune folosirii de către Ucraina a rachetelor americane ATACMS pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, relatează AFP şi Reuters.

UPDATE Miniştrii de externe din șase state europene, reuniți joi la Berlin, şi-au reafirmat susținerea pentru Ucraina pe calea sa „ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanții de securitate post-conflict, potrivit agențiilor AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

UPDATE Președintele ales al SUA, Donald Trump, a asigurat că nu va abandona Ucraina în încercările sale de a rezolva războiul ruso-ucrainean, relatează Time într-un amplu articol dedicat desemnării lui Trump drept „Persoana Anului”. Întrebat dacă va abandona Ucraina, Trump a spus că va folosi sprijinul SUA pentru Ucraina ca pârghie asupra Rusiei pentru a negocia încheierea războiului. „Vreau să ajung la un acord”, a spus el, „și singura modalitate de a ajunge la un acord este să nu părăsim Ucraina”, a asigurat președintele ales al SUA. Publicația amintește că în timpul campaniei electorale lui Trump îi plăcea să se laude cu promisiunea că va putea încheia un acord de pace între Rusia și Ucraina în 24 de ore. Acum a recunoscut că va fi mai dificil decât a arătat, notează Digi24.

UPDATE „Viteazul Assad a fugit la Putin. Unde va fugi Putin?, a întrebat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după ce dictatorul sirian a scăpat din Damasc și s-a refugiat la Moscova. Assad a primit azil în capitala Rusiei pe „motive umanitare” pe care le-a refuzat propriilor supuși atât de mult timp, scrie istoricul Mark Galeotti în publicația The Spectator, potrivit Digi24.

UPDATE Statele Unite au anunțat joi un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de dolari, într-un moment în care administrația Biden își intensifică sprijinul pentru Kiev înainte ca republicanul Donald Trump să preia funcția de președinte în ianuarie, notează AFP.

UPDATE Rusia se pregătește să se deconecteze de la rețeaua globală de internet. Autoritățile de la Moscova vor să implementeze un „internet suveran”. Recent, Rusia a întrerupt accesul la internetul global în anumite regiuni ale țării timp de 24 de ore. Regiunile afectate, printre care Daghestan, Cecenia și Ingușetia, situate în sudul țării, la granița cu Georgia și Azerbaidjan, nu au putut accesa platforme populare precum Google, YouTube, Telegram sau WhatsApp, nici măcar cu ajutorul VPN-urilor, potrivit PCMag, notează Ziare.com.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut joi statelor membre ale Alianţei să treacă la o „mentalitate de război” şi să-şi crească bugetele Apărării către 3% din PIB şi, de asemenea, producţia militară pentru a fi pregătite în faţa amenințărilor Rusiei, a căreia agresiune lansată împotriva Ucrainei în februarie 2022 a provocat până în prezent, potrivit lui, peste un milion de victime, morţi şi răniţi însumați în ambele tabere.

UPDATE Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a sugerat că susţine ca Europa să îşi desfășoare trupele în Ucraina în vederea supravegherii unei încetări a focului, scrie The Wall Street Journal. Principala sa concluzie este aceea că Europa ar trebui să îşi asume cea mai mare parte a sarcinii de a sprijini Kievul cu trupe care să supravegheze o încetare a focului şi cu arme care să descurajeze Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Forţele Aeriene ale Ucrainei raportează că vineri dimineaţă, Rusia a atacat masiv teritoriul ucrainean, lovind infrastructura energetică a ţării. Apărarea aeriană a Ucrainei a reuşit să doboare peste 160 de drone și rachete. Potrivit armatei ucrainene, Rusia a efectuat un atac aerian combinat, lansând rachete și drone de diferite tipuri. Ruşii au folosit 287 de mijloace de atac aerian – 94 de rachete și 193 de drone. Patru rachete aerobalistice Kh-47M2 „Kinjal” au fost trase de avioane ruseşti MiG-31K din regiunea Tambov; două rachete balistice „Iskander-M” au fost lansate din regiunea rusă Briansk şi din Crimeea ocupată; o rachetă balistică de tip KN-23 a fost trasă din regiunea Briansk; 55 de rachete de croazieră Kh-101 şi Kh-55SM au fost trase de bombardiere strategice Tu-95MS din regiunea Volgograd; 24 de rachete de croazieră Kalibr au fost lansate dinspre Marea Neagră; şapte rachete de croazieră „Iskander-K” au fost lansate din regiunile Vorone şi Rostov; o rachetă Kh-59/Kh-69 a fost trasă din teritoriul ocupat al regiunii Luhansk; 193 de drone de tip „Shahed” și vehicule aeriene fără pilot de tip necunoscut din au fost lansate de ruşi regiunile Kursk, Primorsko-Ahtarsk, Oriol, Briansk şi Millerovo. Potrivit datelor disponibile la ora 11:30, armata ucraineană a doborât 80 de rachete de croazieră Kh-101/Kh-55SM/Kalibr/Iskander-K, o rachetă balistică „Iskander-M”, 80 de drone „Shahed” și vehicule aeriene fără pilot de tip nespecificat. În plus, 105 drone ruseşti nu și-au atins ţintele vizate, dispărând de pe radare din cauza contramăsurilor active întreprinse de Forțele de Apărare ale Ucrainei, cinci drone s-au întors în Rusia, iar o alta a zburat spre Belarus, scrie Rador.

UPDATE Atacurile raportate în regiunile vestice Liov și Ivano-Frankivsk au vizat obiective de infrastructură energetică, relatează Ukrainska Pravda. Guvernatoarea regiunii Ivano-Frankivsk, Svetlana Onișciuk, a catalogat acest atac „drept cel mai masiv din cursul invaziei la scară largă” care s-a produs în zona Transcarpatia. Guvernatorii regiunilor Kirovohrad (centru) și Ternopil (vest) au anunțat la rândul lor că au loc acțiuni pentru dejucarea unor atacuri aeriene. „O noapte grea, urmată de o dimineață grea”, a declarat șeful regiunii Kirovohrad, Andrii Raikovici, scrie Libertatea.

UPDATE Explozii au avut loc și în regiunea Harkov, vizată atât de drone, cât și de rachete balistice. Conform Ukrainska Pravda, o dronă a căzut pe acoperișul unui bloc de locuințe din cartierul industrial al orașului cu același nume. „Inamicul a lovit regiunea Harkov. Strângem toate informațiile. Serviciile de urgență se află la fața locului”, a raportat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sinehubov, notează Libertatea.

UPDATE Ucrainei îi lipsesc armele, o invitație de a adera la NATO și garanții clare de securitate pentru a fi pregătită pentru negocieri cu Rusia. O astfel de declarație a făcut Andrii Yermak, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, într-un interviu acordat Audiovizualului public ucrainean, scrie Libertatea Cuvântului.

UPDATE O explozie a fost raportată la Odesa la ora locală 7.52, după ce autoritățile avertizaseră în privința unei amenințări cu rachete de croazieră. O altă explozie s-a produs opt minute mai târziu, câteva cartiere din orașul de pe țărmul Mării Negre rămânând fără electricitate. Exploziile continuă, scrie publicația Zerkalo Nedeli, notează Libertatea.

UPDATE Racheta Iskander a distrus, în noaptea de luni spre marți, 10 decembrie, „punctul de desfășurare al forțelor armate ucrainene din Zaporojie, care se afla într-un complex medical local”, a relatat publicația rusă Life, care a sugerat că au fost vizați mercenarii români care luptă pentru Ucraina. Într-o amplă postare pe pagina de Facebook, Grupul de Luptă Getica a descris „scenele groaznice”, notează Libertatea.

UPDATE În timp ce sancțiunile SUA au făcut ca moneda rusă să scadă brusc în luna noiembrie a acestui an, schimbarea structurii fluxurilor comerciale înseamnă că rubla este sortită să slăbească și mai mult, iar o eventuală prăbușire, cu consecințe devastatoare pentru Moscova și pentru „mașina de război” a Kremlinului, nu poate fi exclusă din scenariu, notează unii experți, potrivit Gândul.

UPDATE Revoluția din Siria constituie un regres pentru Rusia, însă Vladimir Putin presează în continuare, nedescurajat, pentru a-și impune dominația politică regională. În vreme ce lumea privea evoluțiile de la Damasc, Kremlinul era ocupat cu interferențe politice în România și în țara de la Marea Neagră Georgia, potrivit Rador.

UPDATE Sistemele antirachetă funcționează în regiunea Kiev, unde au căzut mai multe resturi de drone. „Locuitorilor din regiunea Kiev! Raidul aerian continuă. Atac cu rachete. Le cerem tuturor să rămână în adăposturi. Forțele de apărare aeriană operează în regiune”, se arată într-o alertă transmisă la ora locală 8.00. În plus, conform Novoe Vremea, Polonia a ridicat în aer avioane militare din cauza deplasării unor rachete către regiunea Liov (vest), potrivit Libertatea.

UPDATE "România rămâne un partener de încredere pentru Republica Moldova. În fața acestor provocări, colaborarea strânsă dintre guvernele și companiile noastre energetice este cheia pentru a asigura securitatea energetică și confortul cetățenilor în această iarnă. Astfel, inclusiv prin sprijinul nostru și al Uniunii Europene, frații noștri de peste Prut nu trebuie să fie lăsați să ajungă iar la mâna Rusiei pentru a putea trece această iarnă cu bine”, a declarat ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja.

UPDATE „Dezinformarea este foarte răspândită în întreaga Europă. Dar, bineînțeles, și aici, în Bulgaria. Aceasta este o țară din prima linie în ceea ce privește eforturile rusești de dezinformare. Știți că Regatul Unit lucrează în strânsă cooperare cu Bulgaria pentru a sprijini lupta împotriva dezinformării, pentru că în acest sens parteneriatul dintre Regatul Unit și Bulgaria este foarte puternic. Rusia va încerca în continuare să influențeze discursul în Bulgaria, acest lucru este sigur. În pofida acestui fapt, sprijinul pentru NATO în Bulgaria crește. Sprijinul pentru Ucraina în Bulgaria rămâne stabil”, a comentat diplomatul britanic Jack Hands într-un interviu acordat Mediapool în timpul unei vizite în Bulgaria, potrivit Rador.

UPDATE INS Tushil este cea mai nouă navă militară a Indiei. Este o fregată multirol avansată, construită în Rusia, cu caracteristici stealth și capabilă să lanseze rachete de croazieră. Ministrul indian al Apărării a mers personal la Kaliningrad, în Rusia, ca să preia nava. Doar că vasul nu trebuia să fie indian. Trebuia să fie Admiral Butakov, parte a flotei Rusiei de la Marea Neagră. Dar regimul lui Putin nu a putut termina nava fără motoarele produse în Ucraina, la Nikolaev, așa că a fost vândută Indiei, scrie Ziare.com.