31 decembrie 2024, ora 10:00

Un șir zgomotos de proteste au ținut în alertă autoritățile și opinia publică. Au protestat, constant, simpatizanții lui Ilan Șor, dar nu despre ei este următorul reportaj. Protestele fermierilor au cunoscut câteva valuri. Cel din luna februarie a dus la blocarea accesului către vămi. Au urmat runde de discuții cu premierul și cu ministrul Agriculturii. S-au liniștit apele în primăvară. Vara a fost cu o secetă aprigă, ceea ce a agitat din nou spiritele. S-a ajuns la elaborarea unei legi speciale, însă nu a dat roadele dorite. Respectiv, au urmat noi proteste, inclusiv acum o lună. Acum două zile, la ultima ședință a Legislativului, Parlamentul a instituit moratoriu temporar la plata datoriilor pentru fermierii afectați de secetă.

Ministrul de atunci al Agriculturii a fost chemat în Parlament să dea explicații despre situația creată. Vladimir Bolea a recunoscut că sumele acordate în prezent de către stat sunt insuficiente, dar a precizat că e plafonul maxim din ce se poate oferi.

După un șir de proteste, agricultorii s-au așezat la discuții cu premierul Dorin Recean. Guvernul s-a angajat să-i crediteze cu împrumuturi de până la jumătate de milion de lei din fondurile Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, pentru a începe lucrările de primăvară. 

Nu s-a mai ajuns la un consens total și, nemulțumiți că nu li se acceptă revendicările, aceștia au blocat din nou vama Leușeni. 

În principal, agricultorii au cerut ca Guvernul să ofere credite nu de 500 de mii de lei, ci dublu, cel puțin. Mizează și pe alte ajutoare financiare. Nu sunt bani în buget, le-au transmis autoritățile centrale. Așa că noua întâlnire cu premierul s-a lăsat cu scandal. După zile întregi de zarvă și supărări, în cele din urmă, fermierii și autoritățile au îngropat securea războiului. 

Problemele agricultorilor au răbufnit în atenția opiniei publice în august, atunci când o bună parte dintre ei au fost devastați de arșiță. 

Zeci de fermieri din sud au semnat o petiție prin care au cerut instituirea stării excepționale în agricultură și votarea legii care prevede acordarea creditelor agricole de urgență. Aceștia au solicitat o întrevedere cu șefa statului și președintele Parlamentului, în caz contrar, amenință cu proteste. De rând cu cei din sud și agricultorii de la nord s-au plâns pe seceta devastatoare. 

În toamnă, Parlamentul a dat undă verde legii care îi scutește de plata dobânzilor și penalităților la credite pe fermierii afectați de secetă. Proiectul a fost votat în două lecturi, după ce a fost prezentat în fața deputaților de Vladimir Bolea. Potrivit documentului, va fi suspendată obligația de plată a datoriilor restante acumulate, precum și a ratelor scadente aferente împrumuturilor și creditelor, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane și penalități, datorate de fermieri pe o perioadă de 6 luni. 

Legea i-a nemulțumit pe agricultori, care au ieșit din nou în stradă. După ce au protestat cu tractoarele prin raioane, mai mulți dintre fermieri au venit la Președinție, cerând șefei statului să întoarcă proiectul la reexaminare.

Vladimir Bolea a precizat că, pe lângă ajutorul de 100 de milioane de lei pentru pierderile cauzate de secetă, dar și legea specială votată de Parlament, autoritățile vor solicita ajutor direct de la fiecare țară europeană. Totodată, Moldova se va adresa pentru ajutor și la Guvernul Japoniei, cel al SUA și chiar la Organizația pentru Alimentație și Agricultură FAO. 

Recent, pe scările Guvernului, au fost din nou situații tensionate. Fermierii au cerut o întrevedere cu premierul Dorin Recean. A ieșit, în schimb, noua ministră a Agriculturii, care le-a propus o discuție, ofertă respinsă însă. 

A mai urmat un protest, de această dată în fața Parlamentului. Nemulțumirea fermierilor este legată de faptul că nu a fost aprobată, până în prezent, versiunea îmbunătățită a Legii Secetei. La ultima ședință a Parlamentului, din acest an, deputații au votat instituirea unui moratoriu la plata datoriilor pentru fermierii afectați de seceta din vară.

În această lună, și profesorii au ieșit la proteste stradale. Nemulțumiți de majorarea cu 9 la sută a salariilor, în noul an, sute de pedagogi s-au adunat în fața Parlamentului pentru a cere lefuri mai mari, măcar cu 15 la sută. Președintele Parlamentului a ieșit în fața protestatarilor și le-a promis că va căuta soluții. În cele din urmă, Guvernul a decis să majoreze salariile cu 15 la sută doar pentru angajații care dețin grad didactic. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 
Imagini: arhiva TV8, montaj de Vlad Glinjan  

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan