13 ianuarie 2024, ora 14:31

Părinții care au copii în clasele primare au ieșit să protesteze din nou în fața Primăriei Chișinău, indignați de suspendarea activității grupelor cu program prelungit pentru elevi. De această dată, unii și-au adus și copiii. De cealaltă parte, reprezentanții municipalității spun că nu au suspendat orele cu program prelungit, ci ar fi nevoiți din cauza lipsei din finanțare. Primăria Capitalei a pasat din nou vina asupra Guvernului, care anterior a subliniat că în bugetul municipal există bani suficienți.

„Primăria Chișinău nu a suspendat orele cu program prelungit, doar a revenit la situația de acum 3 ani, este vorba doar de finanțare, în contextul în care bugetul municipal este presat de acțiunile guvernării când sunt impuse anumite sarcini, fără acoperire financiară din partea statului. 

Vom solicita Parlamentului, printr-un proiect de lege ca acest serviciu atât pentru Chișinău, cât și pentru instituțiile din întreaga țară, să fie finanțate din bugetul de stat, ținând cont că acest serviciu era doar în municipiul Chișinău”, se arată într-un comunicat al Primăriei.

TV8.md reamintește că la începutul anului, municipalitatea a anunțat că suspendă activitatea grupelor cu program prelungit pentru elevii care studiază în clasele primare, din cauza lipsei de finanțe. În timp ce primarul Capitalei invocă cu tărie această problemă și pasează responsabilitatea pe umerii Guvernului, pe care îl acuză că repartizează prea puțini bani Chișinăului, există voci care îl contrazic. Consiliera municipală de la PAS, Zinaida Popa, susține că odată cu stoparea finanțării acestor grupe, părinții s-au văzut nevoiți să achite activitatea acestora din propriul buzunar. 

„Suntem bombardați cu mesaje din partea părinților disperați, care sunt impuși să achite taxe lunare pentru aceste grupe de 400-500 de lei. Acesta este un prilej de corupție, stimați chișinăuieni”, a spus Popa.

Decizia privind suspendarea activității grupelor cu program prelungit pentru elevii din clasele primare a fost luată prin Comisia municipală pentru Situații Excepționale, fără ca subiectul și eventual, distribuirea unor surse suplimentare de bani, să fie dezbătute și în Consiliul Municipal Chișinău. 

În timp ce primarul se plânge că nu îi ajung bani pentru a asigura activitatea grupelor cu program prelungit, ministrul Educației, Dan Perciun, îl acuză de gestionarea proastă a bugetului municipal și susține că orele de după program ale elevilor au fost dintotdeauna achitate din bugetul municipal. Mai mult, Dan Perciun acuză autoritățile municipale că politizează sistemul educațional. 

Potrivit ministrului Educației, bugetul planificat repartizat pentru școli și grădinițe pe anul 2024 s-a majorat cu 86 de milioane față de 2023, de la 13.007 miliarde la 13.093 miliarde. „Adițional încă un miliard stă în rezervă în buget pe linia Ministerului Finanțelor pentru acoperirea creșterilor salariale de 15% aplicabile de la 1 ianuarie. Deci avem un buget planificat cu peste 1 MILIARD DE LEI mai mare pentru educație în 2024 decât în 2023 și acesta ca de obicei va mai fi și majorat la rectificare”, a punctat Dan Perciun. 

Pe 3 ianuarie, Ministerul Finanțelor a venit cu o reacție, menționând că de fapt bugetul municipal Chișinău pentru 2024 s-a majorat, față de cel din 2023.

„Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2024, volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău constituie 3.859,1 mii lei, iar volumul transferurilor aprobat în Legea bugetului de stat pentru anul 2023 este de 3.777,1 mii lei, înregistrându-se o majorare de 81,5 milioane de lei față de anul trecut”, a precizat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al premierului Dorin Recean, pentru TV8.

După ce municipalitatea a anunțat că suspendă activitatea grupelor cu program prelungit, pentru elevii din clasele primare, la Chișinău au avut loc proteste. A fost lansată chiar și o petiție prin care se solicită restabilirea acestora. 

Recent, invitați la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, deputatul PAS, Vasile Grădinaru, și consilierul municipal, Victor Chironda, au declarat că primarul Ion Ceban trebuia să aloce în primul rând bani pentru categoriile vulnerabile și abia apoi pentru concerte și ghirlande. Potrivit acestora, există bani pentru activitatea grupelor cu program prelungit în școli, dar și pentru asistenții sociali, dar Ceban i-ar economisi pentru o eventuală campanie electorală în ajunul alegerilor prezidențiale.

Natalia Ixari, consiliera primarului Ion Ceban. Aceasta a menționat: „Nu comentăm acțiunile și declarațiile electorale ale PAS privind situația gravă care au creat-o tot ei prin reformele absurde. Nu au ieșit dintr-o campanie electorală că au intrat în campania prezidențială pentru care muncesc zilnic. De fapt, ceea ce fac ei, în fiecare zi, este de a distrage atenția de la problemele și ilegalitățile pe care le comit. Printre care: închiderea de școli, universități, spitale și demiterea funcționarilor din sistemul social și educațional. Tot ei pentru anul 2024, au tăiat din bugetul pentru domeniul educație 350 milioane de lei și cer de la Chișinău. Datoria de stat a fost crescută în ultimii 3 ani cu 26 de miliarde de lei și poporul nu cunoaște pe ce s-au cheltuit acești bani”.

05 noiembrie 2024, ora 18:43

Cei șaisprezece judecători, care au demisionat la începutul anului trecut de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), s-au retras din sistem cu indemnizații de concediere substanțiale. Aceștia au ridicat sume cuprinse între 300 și 600 de mii de lei. În total, CSJ a achitat magistraților demisionari peste 6 milioane 618 mii de lei. 

Tamara Chișca-Doneva a plecat cu cea mai mare indemnizație

Cu cea mai mare indemnizație unică de concediere s-a ales Tamara Chișca-Doneva, fostă președintă interimară a CSJ.  Doneva, cercetată anterior pentru îmbogățire ilicită, iar ulterior scoasă de sub urmărire penală, a ridicat 616 mii  de lei.

Judecătoarea a depus cerere de concediere încă în august 2023, solicitând să fie eliberată din iunie 2024. Magistrata CSJ a invocat în cerere faptul că buna funcționare a CSJ este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, menționând că consideră inoportun să participe la evaluare în cadrul Comisiei Vetting din motiv că mandatul său expiră curând, pe 14 iunie 2024. Cererea i-a fost însă respinsă, iar CSM a dispus eliberarea ei din funcție din momentul aprobării cererii, adică pe 25 august 2023.   

Chișca-Doneva a fost cercetată penal pentru îmbogățire ilicită. Aceasta a fost suspectată că, între anii 2014-2021, și-ar fi mărit substanțial patrimoniul, dar și pe cel al membrilor familiei sale, iar bunurile dobândite nu ar fi fost justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu. Anterior, jurnaliștii de investigație de la „Cutia Neagră PLUS” au descoperit o afacere a familiei judecătoarei, pusă pe roate în satul Ratuș, raionul Criuleni, dar care nu se regăsește în declarațiile de avere.

Pe 15 aprilie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost suspendată din funcție, prin decizia CSM. Ulterior, pe 27 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM de suspendare, iar judecătoarea a revenit în funcție. De asemenea, a fost anulată și decizia prin care CSM, la solicitarea procurorului general interimar Dumitru Robu, a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Tamara Chișca-Doneva a fost judecătoarea la CSJ din 2003, activând anterior la CA Chișinău, Judecătoria Râșcani, Chișinău și Judecătoria Hâncești. Potrivit Ziarul de Gardă, a făcut parte din completul de judecători care a dispus, prin încheierea emisă la 20 iulie 2005, interzicerea efectuării şi înregistrării oricăror tranzacţii de înstrăinare a patrimoniului, inclusiv imobilul fostei S.A. „Gemeni”.

În februarie 2020, prin hotărârea emisă de CEDO pe cazul „Gemenii”, Guvernul R. Moldova a fost obligat să achite prejudicii de 1,5 milioane de euro și să returneze reclamanților părți din clădiri care erau în proprietatea acestora În cazul omisiunii restituirii proprietăţii, suma ajunge la 2.120.000 de euro.

La începutul lunii august 2023, Tamara Chișca-Doneva împreună cu Mariana Pitic, Ion Guzun și Ion Malanciuc au dispus reevaluarea de către Comisia de prevetting a 18 candidați la funcția de membru al CSM și a trei candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Fosta judecătoare a plecat din sistem la scurt timp după această decizie. 

În campania pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie, Tamara Chișca-Doneva a ajuns în lista de donatori ai fostei jurnaliste Nataliei Morari, candidată la funcția de președinte. Aceasta i-ar fi oferit lui Morari asistență juridică în valoare de 3200 de lei. 

Vladimir Timofti, judecătorul care a examinat dosarul „Kuliok”

Vladimir Timofti a fost și el președinte interimar al CSJ. A plecat din sistem în februarie 2023, odată cu ceilalți magistrați care au părăsit Curtea Supremă, blocând activitatea instanței. Potrivit CSJ, la încetarea mandatului, Vladimir Timofti a ridicat o indemnizație de concediere de 515 mii de lei. Î

 Timofti a lucrat timp de 20 de ani la CSJ și a făcut parte din completul de magistrați care examinează dosarul pungii cu calendar în care fostul șef de stat, Igor Dodon, este învinuit că ar fi pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov. În schimbul banilor, Dodon promitea că va negocia cu Moscova, în calitate sa de președinte al Republicii Moldova, condiții favorabile pentru Partidul Democrat și Plahotniuc, privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști.

O dată cu plecarea din sistem a lui Vladimir Timofti, ședințele în acest dosar au fost marcate de pauze de câteva luni, timp în care au fost schimbate și completele de judecată. 

Pe 5 septembrie 2024, după o pauză de trei luni, dosarul pungii cu calendar a revenit pe masa magistraților de la CSJ, doar că imediat a fost pus din nou pe pauză, după ce președintele completului de judecători, Anatolie Țurcan, a fost demis de CSM din cauza nepromovării evaluării externe. Țurcan urmează să fie înlocuit de un alt magistrat, însă nu înainte ca acesta să revină din concediu, când CSM va putea pune în aplicare decizia de a-l demite. 

Ziarul de Gardă a scris anterior că Vladimir Timofti a făcut parte din completul de judecători de la CSJ care, pe 12 februarie 2017, a respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul ex-premierului Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. Timofti a făcut parte și din completul de judecători care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, condamnat anterior la 18 ani de închisoare.

n declarația de avere pentru anul trecut, Timofti a indicat peste 214 mii de lei din salariu și peste 95 de mii de lei din pensie. Fostul judecător deține mai multe terenuri intra și extravilane, un teren agricol, un garaj și două case de locuit trecute pe numele său. Vladimir Timofti a mai indicat în declarația de avere două mașini, una dintre care a fost transmisă în comodat fiului său - Vlad Timofti, dar și trei conturi bancare. 

Ala Cobăneanu - dosare pierdute la CEDO și indemnizație de 500.000 de lei

Ala Cobăneanu a ridicat, la plecarea din sistem, a treia cea mai mare indemnizație de concediere - 514.747 de lei. Ex-magistrata și-a început cariera în sistemul judecătoresc în 1991, iar din 2003 a activat la CSJ. A fost și membru permanent în Colegiul Disciplinar al CSM.

Magistrata a făcut parte din complete de judecată care au pronunțat mai multe hotărâri pentru care R. Moldova a primit condamnări la CEDO. Este vorba despre dosarului magazinului universal central UNIC. În 2019, instanța a obligat Primăria Chișinău să vândă proprietarilor UNIC terenul de 1,38 ha aferent clădirii și să încheie un contract de locațiune cu agentul economic pentru un teren de 0,21 ha, situat în imediata apropiere a magazinului.

Cobăneanu a făcut parte din completul de judecată care a pus punct final în dosarul „Gemeni”. În iunie 2021, statul a fost obligat să achite despăgubiri de 2,12 milioane de euro din bugetul de stat. În acest dosar, a existat și o decizie CEDO, în februarie 2020, prin care Republica Moldova a fost obligată să achite reclamanţilor un prejudiciu de 1,5 milioane de euro şi 5000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, dar şi 10.000 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. 

Potrivit declarației de avere, depuse la demisie, Ala Cobăneanu locuiește într-o casă cu o suprafață de 178,8 metri pătrați. Despre locuința impunătoare a magistratei, presa a scris în 2017. Potrivit jurnal.md, în curtea locuinței de lux ar fi o piscină și un spaţiu pentru odihnă cu toate accesoriile.

Familia Cobăneanu a mai declarat un teren intravilan, o mașină care ar valora 410 mii de lei și o altă avere imobiliară. 

Jumătate de milion pentru Maria Ghervas

Maria Ghervas a ridicat, la plecarea de la CSJ, aproape jumătate de milion de lei. Judecătoarea a activat la CSJ aproape 10 ani. Și ea a făcut parte din completul de judecată pe dosarul UNIC.

Judecătoarea, care activează în sistem din 1987, a ieșit la pensie în ianuarie 2010, pe când era preşedintă a Judecătoriei Botanica. CNAS i-a calculat atunci o pensie de 4 440 de lei lunar. Ghervas s-a judecat de mai multe ori cu CNAS-ul pentru recalcularea pensiei. 

Potrivit unei investigații „Cutia Neagră PLUS”, în 2018, Maria Ghervas a câștigat în instanța supremă, obținând o pensie de 15 mii lei. Doi ani mai târziu, magistrata a mers din nou în instanță și a cerut ca pensia să-i fie recalculată din salariul de 25 mii lei. Pe 2 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a obligat CNAS-ul să-i achite judecătoarei o pensie de 20 mii lei. Astfel, potrivit deciziei instanței, lunar, Maria Ghervas urma să primească peste 45 de mii de lei din salariu și pensie.

Soțul judecătoarei, procurorul Iurie Ghervas, primește lunar peste 52 mii lei din salariu și pensie. Acesta a fost demis, în octombrie 2020, din funcția de procuror al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție din cadrul Procuraturii Generale, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă și a primit și o indemnizație de 155 mii lei la concediere. Peste o lună, Ghervas a fost reangajat la PG în calitate de consultant al procurorului în aceeași secție, după ce a câștigat un concurs.

În 2019, Iurie Ghervas la fel s-a judecat cu CNAS-ul și a obținut o pensie de 19 mii lei. Procurorul a motivat la CSJ că i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în 2005, când era șef al Procuraturii specializate de Transport. După reforma justiției, salariul șefilor de procuraturi specializate a fost majorat până la aproape 24 mii lei, astfel pensia sa ar fi trebuit să constituie 19 mii lei. CNAS-ul a fost obligat să-i achite procurorului și sumele ratate din anii precedenți. În 2019, Iurie Ghervas a primit de la CNAS aproape 800 de mii de lei pensie și recalculul stabilit prin judecată.

Numele lui Iurie Ghervas apare în dosarul fostului adjunct al Procurorului General, Andrei Pântea. Ghervas ar fi emis o notă informativă pe dosarul hoțului în lege Grigore Caramalac prin care să justifice transferul urmăririi penale a lui Caramalac în Rusia.

Magistrata Maria Ghervas şi soţul ei au indicat în declarația de avere pentru anul 2023 un apartament, primit donaţie, două garaje şi o casă de locuit de 163 metri pătraţi. În 2016, Ziarul de Gardă scria că imobilul s-ar afla în orășelul Codru, iar terenul pe care este construit apare ca proprietate publică. 

Familia Ghervas mai deține un automobilul Skoda Octavia, cumpărat în 2010 cu 12.900 de euro.

Familia Ghervas deține nouă conturi bancare în care păstrează peste un milion de lei în valută națională, euro și dolari americani.

Iurie Diaconu - l-a condamnat pe Filat și l-a eliberat pe „Vanea Pisateli”

Iurie Diaconu a lucrat la CSJ 16 ani. La plecare, a luat o indemnizație de 474.893 de lei. Ex-magistratul a făcut parte din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul fostului premier Vladimir Filat. Instanța a menținut neschimbată decizia prin care Filat, acuzat de corupție, a fost condamnat la 9 ani de închisoare. 

Tot el a făcut parte din completul de judecată care l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, cunoscut în lumea criminală drept “Vanea Pisateli”. Anterior, acesta fusese condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru comandarea unui triplu omor. Pe marginea acestui caz, Diaconu a fost sancţionat cu avertisment.

A judecat și scandalosul dosar „Pădurea Domnească”. Potrivit deciziei adoptate de CSJ, fostul judecător Gheorghe Crețu a fost găsit singurul vinovat de moartea lui Sorin Paciu, împușcat mortal în timpul unei partide de vânătoare la care ar fi participat mai multe persoane publice. Crețu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, iar ulterior, și-a continuat cariera într-un barou prestigios de avocatură - Tănase și partenerii, condus de fostul președinte al Curții Constituțional, Alexandru Tănase. 

Diaconu a făcut parte și din completul CSJ care a anulat amenzile aplicate în 2021 lui Aureliu Colenco, Denis Calaida și Iulian Bălan, avocați ai lui Ilan Șor, pentru că nu s-au prezentat la mai multe ședințe de judecată de la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, apărătorii încercau să obțină tergiversarea examinării dosarul privind implicarea lui Șor în Furtul miliardului. 

Conform declarației de avere depuse la ANI, Iurie Diaconu locuiește într-o casă cu o suprafață de 148,8 metri pătrați, a cărei valoare de piață ar depăși suma de 1 milion de lei. Familia Diaconu a mai declarat un garaj, două mașini și 6 conturi curente la bancă în care are depozitate sute de mii de lei.  

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.