Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1391: Alertă de la Chișinău, discuții la Berlin și noapte de foc la Moscova. MI6: „Rusia exportă haos”

/VIDEO/ Ce s-a întâmplat cu o zi înainte de moartea lui Navalnîi? Dezvăluirile unui deținut: „Ambulanța a venit după ce a murit”

missing
17 februarie 2024, ora 16:49

A fost agitație în penitenciarul în care era închis Alexei Navalnîi, încă din seara zilei de 15 februarie. Cel puțin asta a povestit un deținut pentru Novayagazeta. Potrivit acestuia, în acea zi, apelul de seară a fost accelerat, iar deținuții au fost închiși în barăci, fără posibilitatea de a ieși afară sau de a privi pe geam. Prizonierul a mai dezvăluit că nicio ambulanță nu ar fi venit la închisoare decât după moartea opozantului rus.

„Totul a început cu faptul că apelul de seară, care la noi are loc între 20:00 și 20:30, a fost accelerat foarte mult. Așa ceva se întâmplă adesea în ajunul sărbătorilor, când toți vor să-și termine treaba, dar ieri nu a fost nicio sărbătoare. Apoi ne-au închis în barăci, ne-au avertizat să nu facem mișcări între barăci și au întărit paza. Așa că nu aveai cum să ieși afară sau să te uiți pe geam. Se auzea cum în incinta zonei, în târziul nopții, au intrat trei mașini, dar nu poți distinge clar care”.

Perchezițiile ulterioare au avut loc dimineața de 16 februarie, iar autoritățile coloniei au confiscat telefoane mobile, cărți și alte obiecte. Surse din colonie au dezvăluit că inspecția, de obicei anunțată cu o lună înainte, a fost o surpriză, sugerând că deținuții și paznicii nu au avut timp să se pregătească.

„De obicei, atât administrația zonei, cât și deținuții află despre astfel de inspecții nu cu o zi sau două înainte de sosirea lor, ci cam cu o lună înainte. Și se pregătesc pentru ele din timp. Pentru că nici deținuților, nici paznicilor nu le convine să fie găsite greșeli pe care inspecția le-ar putea descoperi. Dar iată că hop și comisia sosește! Clar că trebuia să se întâmple ceva!”

Conform deținutului, despre moartea lui Alexei Navalnîi în colonie s-a aflat în jurul orei 10 dimineața.

„Încăperea de tip celulă, unde l-au plasat, este situată în afara barăcilor, dar dacă o ambulanță ar fi ajuns acolo, ar fi fost vizibil. În dimineața de 16 nu a fost nicio ambulanță în colonie, a apărut abia după ce s-a aflat că Navalnîi este deja mort. Așa că cred că Navalnîi a murit mult mai devreme decât ora anunțată. Cel mai probabil, încă de aseară. Altfel, de ce ne-ar fi închis în barăci strâns și dimineața să organizeze o percheziție?”.

În același timp, prizonierul consideră că moartea lui Navalnîi a fost o surpriză și pentru conducerea coloniei.

„De dimineață, atât „stăpânul” (șeful coloniei), cât și „nașul” (șeful departamentului operativ al coloniei) umblau ca niște saci goi, învârtindu-se. Ziua, cam la ora trei, în administrație au venit mai multe mașini. Una de la „Sova” (IC-18, „Bufnița Polară”, colonie pentru cei condamnați pe viață), încă câteva, probabil, din Labîtnangi (orașul cel mai apropiat de satul Harp, la aproximativ 35 de kilometri) și una sigur din Salehard (aproximativ 70 de kilometri de Harp). Cred că stabilizau poziția în fața comisiei de la Moscova”.

Despre faptul că la IC-3 sosește o comisie din aparatul central al FSIN, în colonie s-a aflat cam în același timp cu vestea morții lui Navalnîi. Aceasta, în opinia deținuților, a devenit încă o dovadă că deținutul politic a murit mult mai devreme decât s-a anunțat. Dar colonia este sigură că nici „stăpânul Kalinin” (șeful IC-3, colonelul serviciului intern Vadim Kalinin), nici subordonații săi nu au nicio legătură cu moartea lui Navalnîi, deși nu resping complet ipoteza că conducerea coloniei ar fi trebuit să execute o comandă pe care nu dorea să o execute.

„O examinare inițială stabilește ora exactă a morții. Dacă Navalnîi a murit într-adevăr din cauza tromboflebitei, cum declară autoritățile, atunci la autopsie acest lucru va fi evident, iar o examinare repetată va putea confirma acest lucru. Trombii dezlipiți sunt acum o adevărată molimă, mai multă lume moare din cauza lor decât din cauza SIDA și a cancerului la un loc. Dacă un tromb blochează artera pulmonară, moartea survine în câteva secunde. Și până în acel moment, persoana poate să nu-și dea seama că mai are doar câteva minute de trăit. Dar o examinare repetată probabil nu va putea stabili ora exactă a morții”, a spus patologul Irina Tumakova. 

Iar medicul legist Igor S., menționează că ora exactă a morții este necesară nu numai pentru a stabili cauza morții, ci și pentru a reconstrui evenimentele care au precedat oprirea funcțiilor vitale.

„Un tromb ar fi putut să se desprindă de la sine sau ar fi putut să fie cauzat de o acțiune mecanică. De exemplu, Navalnîi ar fi putut fi lovit la picior, unde acest tromb era prezent, făcându-l să se desprindă de la venă și să înceapă să „colinde” în organism. Și tocmai aceste informații sunt obținute de experți în timpul primei autopsii.

După prima autopsie, organele interne vor fi într-o stare care nu va oferi multe informații experților. Deci, există o mare probabilitate că ultimele ore de viață ale lui Alexei Navalnîi vor rămâne un secret pentru rudele sale și pentru public. Doar dacă rudele nu vor reuși să obțină ca prima autopsie să fie efectuată cu participarea unor experți independenți, care nu vor permite introducerea în documente a unor fapte care nu corespund realității. În caz contrar, contestarea orei decesului va fi imposibilă, ceea ce înseamnă că va fi dificil să se reconstruiască evenimentele care au precedat moartea”, spune medicul legist.

...

Liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi a murit pe 16 februarie, într-o închisoare din Siberia, unde își ispășea o pedeapsă de lungă durată. Anunțul a fost făcut de Serviciul Federal Rus de Penitenciare. Într-un comunicat de presă, Serviciul Federal Rus de Penitenciare a precizat că Navalnîi s-a simțit rău după o plimbare și aproape imediat și-a pierdut cunoștința. Paramedicii veniți la fața locului au încercat să-l resusciteze, dar fără succes. Deținutul a fost declarat mort. 

La scurt timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președinția a fost anunțată despre moartea lui Navalnîi. „Din câte știm, în prezent, în conformitate cu toate regulile existente se fac verificări, clarificări și așa mai departe. Adică nu este nevoie de instrucțiuni speciale, deoarece există un anumit set de reguli pe care toată lumea le urmează”.

În presă a apărut un video care ar fi fost filmat pe 15 februarie, la o ședință de judecată. Din imagini reiese că nimic nu prevestea o tragedie. Opozantul era optimist și glumea: „Onorat, îți voi trimite numărul meu personal de cont, astfel încât să poți folosi salariul tău uriaș de judecător federal pentru a-mi alimenta contul personal, pentru că rămân fără bani și, datorită deciziilor tale, se va epuiza și mai repede”.

Vestea despre moarta lui Navalnîii a stârnit indignare la nivel înalt. Liderii mondiali s-au declarat revoltați de cele întâmplate și au declarat că au foarte multe întrebări în adresa Moscovei.

„Evident că a fost ucis de Putin, ca și alții care au fost chinuiți, torturați din cauza acestei singure persoane. Lui Putin nu-i pasă cine moare, atâta timp cât își păstrează funcția. Și de aceea nu trebuie să păstreze nimic. Putin trebuie să piardă totul, trebuie să fie tras la răspundere pentru ceea ce a făcut”, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Alexei Navalnîi a luptat pentru valorile libertății și democrației. Pentru idealurile sale, a făcut sacrificiul suprem. UE consideră că regimul rus este singurul responsabil pentru această moarte tragică. Transmit cele mai profunde condoleanțe familiei sale. Și celor care luptă pentru democrație în întreaga lume în cele mai întunecate condiții. Luptătorii mor. Dar lupta pentru libertate nu se termină niciodată”, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel, pe contul său de X.

„Moartea sa într-o închisoare rusească și fixarea și frica unui singur bărbat nu fac decât să sublinieze slăbiciunea și putregaiul din interiorul regimului pe care l-a construit Putin. Toate faptele trebuie să fie stabilite și Rusia are de răspuns la întrebări serioase”, a subliniat secretarul de stat american, Antony Blinken.

„Rusia i-a luat libertatea și viața, nu și demnitatea.Lumea a pierdut un luptător al cărui curaj va răsuna de-a lungul generațiilor... Lupta lui pentru democrație continuă. Gândurile noastre sunt la soția și copiii lui”, a spus președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

„Nu sunt surprins și sunt indignat de această știre. El a ținut piept „cu curaj” corupției și violenței din cadrul administrației Putin. Această tragedie ne reamintește miza acestui moment. Trebuie să asigurăm finanțarea pentru ca Ucraina să poată continua să se apere. Oamenii din Rusia și din întreaga lume îl plâng astăzi pe Navalnîi. El a fost atât de multe lucruri pe care Putin nu le-a fost. A fost curajos. Avea principii… dedicat construirii unei Rusii în care exista și se aplica pretutindeni un stat de drept și care credea că Rusia, așa cum o știa el, este o cauză pentru care merită să lupte. Nu există nicio îndoială că moartea lui Navalnîi este o consecință a ceva ce au făcut Putin și bătăușii săi”, a declarat președintele SUA, Joe Biden.

Președinta Maia Sandu a scris pe o rețea socială că „moartea lui Alexei Navalnîi într-o închisoare rusă este o reamintire dură cu privire la presiunile regimului asupra opoziției. Gândurile mele sincere se îndreaptă către familia sa, către toți rușii cu mentalitate democratică și către cei care luptă cu curaj pentru libertate și democrație în Rusia și în străinătate”.

Și președintele Legislativului, Igor Grosu, a reacționat. „Întreaga lume este îngrozită de moartea lui Alexei Navalnîi, care a avut un impact incontestabil asupra luptei Rusiei pentru democrație. Moștenirea sa trebuie să dăinuie, deoarece o Rusie liberă înseamnă o lume mai sigură pentru noi toți. Cele mai profunde condoleanțe familiei și prietenilor lui Alexei Navalnîi”.

Iulia Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi, a cerut comunității internaționale să se unească pentru a învinge „regimul terifiant din Rusia”. Declarațiile au fost făcute de către aceasta în marja Conferinței de Securitate de la Munchen.

„Am stat și m-am gândit, să ies cu declarații sau să zbor imediat la copiii mei. Dar după m-am gândit ce ar fi făcut Alexei în locul meu. Sunt sigură că era să fie aici. Primim informații doar din presa de stat, dar știm că aceste surse întotdeauna mint. Dar dacă această informație este adevărată, îmi doresc ca Vladimir Putin și cei care îl înconjoară, să știe, că ei poartă responsabilitate pentru ce au făcut cu țara, cu soțul meu, și cu copiii mei. Această zi va veni foarte curând. Îi chem pe toți să câștigăm lupta cu acest regim odios din Rusia. Vladimir Putin trebuie să poartă răspundere personală pentru ce au făcut cu țara noastră în ultimii ani”, a spus Iulia Navalnaia.

Alexei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, era unul dintre cei mai vocali lideri ai opoziției din Rusia. Politicianul era condamnat la aproape 30 de ani de închisoare, în baza unor acuzaţii despre care se spune că au fost inventate pentru a-l ţine departe de politică. Navalnîi a contribuit la provocarea protestelor din 2011-2012 în Rusia. Opozantul a luptat împotriva fraudelor electorale și a corupției guvernamentale de la Moscova, investigând cercul interior al lui Putin și publicând ulterior dovezi în presa rusească. A fost arestat în Rusia, în ianuarie 2021, la întoarcerea sa în ţară după ce fusese otrăvit şi internat pentru tratament în Germania. 

Fiind cel mai vehement critic al președintelui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi acuza Kremlinul de otrăvirea sa. Înainte să fie arestat, Alexei Navalnîi a fost întrebat în cadrul unui interviu ce mesaj ar avea pentru poporul rus dacă va fi arestat, condamnat sau chiar ucis. Răspunsul a fost răspicat:

„Nu trebuie să cedați. Dacă s-a ajuns la asta, înseamnă că noi suntem foarte puternici în acest moment, dacă ei au decis să mă ucidă. Singurul lucru de care e nevoie ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic. Trebuie să folosim acest moment, nu cedați”.

Cine a fost Alexei Navalnîi, disidentul rus căruia Vladimir Putin refuza să îi pronunțe numele
/VIDEO/ Strigătul unui jurnalist rus, care îl cunoștea pe Navalnîi: „Rusia a privit indiferentă cum e ucis un erou venit s-o salveze”

Directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia neagră PLUS cu Mariana Rață. Discutăm cele mai sensibile subiecte ale momentului: ▪️ Tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei și noua lege care schimbă regulile pentru toți. ▪️ Cum au ajuns mii de străini să ceară cetățenia Republicii Moldova. ▪️ Retragerea cetățeniei pentru cei implicați în acțiuni împotriva statului. ▪️ Zeci de examinatori reținuți în dosarele de corupție la permise – de ce fenomenul nu se oprește? ▪️ Problemele moldovenilor din Marea Britanie la preschimbarea permiselor. ▪️ De ce Consiliul pentru investiții sensibile ascunde numele companiilor? Toate răspunsurile – astăzi la Cutia Neagră PLUS. Ora 19:45
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este bugetară, dar trăiește în lumea brandurilor de LUX: Chanel, Prada, Gucci, Valentino. Ținutele viceprimarului Chișinăului fac cât o avere întreagă. Conduce doar SUV-uri BMW pentru care ar trebui să adune o viață. Care este secretul Irinei Gutnic pentru o viață de VIP, aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin este invitata de astăzi a emisiunii Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul judecătorilor Curții de Apel Centru provoacă tot mai multe nedumeriri. Aproape jumătate dintre rapoartele Comisiei de vetting privind magistrații de la Apel au fost trimise la reexaminare de CSM. Ce nu e bine în aceste rapoarte? Înseamnă asta că nu își face bine treaba Comisia de Vetting? Despre aceste și alte întrebări, discutăm la Cutia Neagră PLUS: președintele Comisiei de Vetting Andrei Bivol, membra Consiliului Superior al Magistraturii Livia Mitrofan și avocata Cristina Ciubotaru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
La 10 zile după tragedia în care o fată de 13 ani a căzut în gol, alți opt copii au fost surprinși jucându-se pe același acoperiș al clădirii în ruină. Ce s-a schimbat? Cine răspunde? Și câți copii mai trebuie să moară? Clădire privată, ani de promisiuni, zero acțiuni. Analizăm la Cutia Neagră PLUS cu șeful adjunct de la Direcția de Poliție Chișinău Tudor Borș, ex-viceprimarul Chișinăului Victor Chironda și avocatul Constantin Tănase.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri în campania electorală. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În cei șase ani de la fuga sa din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc s-a pricopsit cu cel puțin șapte identități false — în România, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Irak, Vanuatu și Mexic. Colegii noștri din echipa de investigații „Cu Sens” au reușit să meargă pe urmele acestor identități ascunse ale fostului oligarh. „Fețele nevăzute ale lui Vlad Plahotniuc” — la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Oameni de afaceri controversați sau acuzați de legături cu Vlad Plahotniuc, în lista de sponsori de campanie ai PAS. Printre donatori se regăsesc primari aleși din partea altor partide politice. Dar și medici, profesori și pensionari.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un nou Guvern, noi așteptări în justiție. Reforma justiției rămâne unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte în Republica Moldova. Ce a mers bine și ce nu în mandatul actualului ministru? De ce fel de ministru al Justiției are nevoie noul Guvern? Cum avansează procesul de vetting și cât de eficient este el în realitate? Dezbatem prioritățile și restanțele din justiție, practica „capodoperelor legislative” din Parlament și dosarele de rezonanță care pun la încercare independența sistemului, astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitați: avocatul Promo-LEX Vadim Vieru, președinte CRJM Ilie Chirtoaca și ex-ministrul Justiției Fadei Nagacevschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sute de bugetari cu venituri modeste au donat salarii întregi pentru campania electorală a Blocului Alternativa. /O noua investigație marca Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cine a finanțat în realitate campaniile de pe TikTok ale lui Vasile Costiuc? Ferme de boți și bani veniți din afara țării. /Rețeaua Șor, destabilizări și miliarde în cripto – ce s-a pregătit înainte de alegeri și cine a ajuns totuși în Parlament? /Fugarii revin în scenă: Plahotniuc, Țuțu, Andronachi – toți la Penitenciarul 13. Ce planuri se pun la cale din interior? /Răspunsuri la aceste întrebări și nu doar aflați astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitat: șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Apropierea fără precedent a Moldovei de UE a generat o ofertă bogată de partide și blocuri proeuropene pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. În tabăra proeuropeană a partidelor deja cunoscute li s-au alăturat proiecte politice mai noi, unele dintre ele cu totul neașteptate, cu politicieni care până nu demult serveau cauzei ruse în Moldova. Cine sunt politicienii care de-a lungul anilor și-au schimbat radical retorica, vedeți în noul material de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Când și cum va fi adus Plahotniuc în Moldova? Cât de mult s-a extins rețeaua Șor? Bani negri și troli online - şeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, dezvăluie astăzi la Cutia Neagră PLUS culisele campaniei electorale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Pentru unii primari, aflarea timp de mulți ani la conducerea unei localități devine o afacere de familie. Este și cazul primarului Iuri Onofriiciuc din Vadul lui Vodă, cel mai cunoscut loc de agrement din republică. De peste 20 de ani de când conduce orășelul, familia edilului a reușit să se pricopsească cu mai multe afaceri profitabile în localitate. Acestea au fost construite în detrimentul intereselor primăriei și ale localnicilor. Cum a ajuns o companie fondată de portavocea Kremlinului, Gabriel Călin, candidat la parlamentare, să facă afaceri cu primăria? „Țarul din Vadul lui Vodă”, o nouă investigație la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Plahotniuc revine în prim-plan: este pregătită justiția să-l judece? Președintele CSM, Sergiu Caraman, răspunde întrebărilor-cheie despre dosarele de rezonanță, eșecurile din instanțe, presiunile asupra judecătorilor și vettingul controversat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directoarea Institutului Național al Justiției, Ramona Strugariu, vine la Cutia Neagră PLUS. De ce tinerii nu se mai înghesuie să devină judecători și procurori? Cum poate fi schimbată imaginea unei instituții marcate de suspiciuni? Ce efecte au „scandalurile epistolare” din sistem?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sunt peste 20.000 în întreaga republică. Au fost înregimentați în prima linie de atac a lui Șor și suportă astăzi cel mai dur consecințele. Cine sunt oamenii amendați pentru că au luat bani de la gruparea Șor și cine îi apără în judecată, aflați de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, vine la Cutia Neagră PLUS. Cum sunt aleși procurorii în Moldova? Sunt pedepsiți aceștia pentru lipsă de rezultate? De ce stagnează vettingul și ce se întâmplă cu PACCO?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu, judecați penal în dosarul „blanchete pentru pașapoarte”, au reușit să mai dea o lovitură. Agenția Servicii Publice a fost obligată să achite 90 de milioane de lei unei companii conectate la cei doi. Cutia Neagră PLUS a descoperit firmele din paradisuri fiscale implicate în schemă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Alegeri, fake news și presă sub atac. Discutăm la Cutia Neagră PLUS despre polarizarea societății, dezinformarea în an electoral și vulnerabilitățile presei. Invitați: Alina Radu, directoarea Ziarul de Gardă, Petru Macovei, director executiv API și Andrei Curăraru, expert WatchDog.

Averea familiei lui Vasile Popa, fost șef SPPS: Automobil, apartament nou și datorii de milioane acoperite în 2025
Averea familiei lui Vasile Popa, fost șef SPPS: Automobil, apartament nou și datorii de milioane acoperite în 2025
/PROMO/ Ministrul Vladimir Bolea, invitat la „Новая неделя”: De la 20:00, doar la TV8
/PROMO/ Ministrul Vladimir Bolea, invitat la „Новая неделя”: De la 20:00, doar la TV8
/VIDEO/ Emilian Crețu dezvăluie „secretul” din spatele succesului: „Toată lumea poate!”
/VIDEO/ Emilian Crețu dezvăluie „secretul” din spatele succesului: „Toată lumea poate!”
/VIDEO/ Lege mai aspră după încercările de fraudă la obținerea cetățeniei. Eșanu: „Am avut personaje extrem de dubioase”
/VIDEO/ Lege mai aspră după încercările de fraudă la obținerea cetățeniei. Eșanu: „Am avut personaje extrem de dubioase”
/VIDEO/ Tragedie la o universitate din SUA: Studenți morți și răniți după împușcături în timpul examenului
/VIDEO/ Tragedie la o universitate din SUA: Studenți morți și răniți după împușcături în timpul examenului

externe

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1391: Alertă de la Chișinău, discuții la Berlin și noapte de foc la Moscova. MI6: „Rusia exportă haos”

15 decembrie 2025, ora 13:53

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE  Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei (CBRF) a dat în judecată Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare (CSD) care servește drept custode principal al activelor Moscovei înghețate în Uniunea Europeană, pentru mai mult de 18 trilioane de ruble (193,4 miliarde de euro), a transmis serviciul de presă al Curții de Arbitraj din Moscova agenției RIA Novosti, luni.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1390. Rusia și Ucraina continuă să își bombardeze reciproc infrastructura energetică
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1389: Weekend crucial pentru viitorul negocierilor de pace. Emisarul lui Trump se întâlnește cu Zelenski
Averea familiei lui Vasile Popa, fost șef SPPS: Automobil, apartament nou și datorii de milioane acoperite în 2025
Averea familiei lui Vasile Popa, fost șef SPPS: Automobil, apartament nou și datorii de milioane acoperite în 2025
/PROMO/ Ministrul Vladimir Bolea, invitat la „Новая неделя”: De la 20:00, doar la TV8
/PROMO/ Ministrul Vladimir Bolea, invitat la „Новая неделя”: De la 20:00, doar la TV8
Te-ai înscris pe compensatii.gov.md? Cum afli dacă vei primi ajutor la contor. 23% rămân fără bani
Te-ai înscris pe compensatii.gov.md? Cum afli dacă vei primi ajutor la contor. 23% rămân fără bani
/VIDEO/ Lege mai aspră după încercările de fraudă la obținerea cetățeniei. Eșanu: „Am avut personaje extrem de dubioase”
/VIDEO/ Lege mai aspră după încercările de fraudă la obținerea cetățeniei. Eșanu: „Am avut personaje extrem de dubioase”
/VIDEO/ Cine va primi compensații și când vor fi transferați banii: Cifrele prezentate oficial
/VIDEO/ Cine va primi compensații și când vor fi transferați banii: Cifrele prezentate oficial

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktokCorruption modal

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.