17 februarie 2025, ora 12:17

Guvernul de la Chișinău a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel Svea din Stockholm. Instanța a respins recursul companiei Komaksavia Airport Invest Ltd, care deține 95% din acțiunile Avia Invest, compania care a luat în concesiune Aeroportul Chișinău. Astfel, reclamantul trebuie să plătească toate cheltuielile de judecată ale statului, în valoare de 105.000 de euro și 10.000 de dolari dobândă.

„Această hotărâre reprezintă o victorie semnificativă pentru Republica Moldova, demonstrând că statul a acționat în conformitate cu principiile statului de drept și cu obligațiile sale internaționale”, subliniază Ministerul Justiției.

Prin decizia din 14 februarie 2025, instanța a respins cererea Komaksavia și a constatat că transferul de 95% din Avia Invest către Komaksavia nu a fost o investiție protejată, iar compania nu a demonstrat că a făcut o contribuție reală sau că și-a asumat un risc economic. Conform hotărârii, Tribunalul arbitral a aplicat corect regulile internaționale privind protecția investițiilor.

TV8.md amintește că în luna iulie 2020, Agenția Proprietății Publice a anunțat că a cerut rezilierea contractului de concesiune a aeroportului, motivând că Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale și nu a investit absolut nimic. Compania a dezmințit acuzațiile.  

Komaksavia a inițiat un arbitraj împotriva Republicii Moldova, susținând că statul ar fi intervenit ilegal și discriminatoriu în investiția sa.

Cu toate acestea, în august 2022, tribunalul arbitral a constatat că Komaksavia nu a realizat o investiție protejată în activele aeroportului și l-a obligat să plătească peste 216.000 de euro compensare pentru cheltuielile suportate în legătură cu procedura arbitrară.

Precizăm că Aeroportul Chișinău a revenit în gestiunea statului în martie 2023. 

17 aprilie 2025, ora 19:31

Declarațiile acuzatoare ale fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin în privința mai multor exponenți ai guvernării și instituții implicate în procesul de reformare a justiției sunt destul de întârziate și pot fi interpretate, în contextul demisiei sale „forțate” drept o răzbunare. 

Opiniile au fost exprimate de invitații de joi, 17 aprilie ai emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Expertul WatchDog Alexandru Bot crede că declarațiile Veronicăi Dragalin ridică o umbră asupra procesului de reformare a justiției.

„Apare o întrebare: de ce ele apar abia acum după ce a fost forțată o demisie a doamnei Dragalin? Trebuie să înțelegem asta ca un soi de răzbunare ori este totuși ceva obiectiv la mijloc? Dincolo de un printscreen, nu am văzut nimic mai mult decât niște judecăți de valoare din partea doamnei Dragalin”, a spus Bot. 

Avocatul Promo-LEX Vadim Vieru consideră că dacă vor fi probate, acuzațiile Veronicăi Dragalin sunt unele grave. Totuși, declarațiile sale sunt destul de întârziate, crede Vieru.

„Sunt de acord că acest lucru este destul de întârziat. Era bine ca lucrurile să fie clarificate mai devreme legate de aceste influențe, atunci când puteau fi realizate măsuri de investigație”, a menționat Vieru.

Președintele CRJM, Ilie Chirtoacă este de părere că pe lângă răzbunare pentru că a fost forțată de împrejurări să plece din funcție, fosta șefă a PA a urmărit și alte scopuri.

„Eu aș vedea asta ca o strategie de a arăta că vetting-ul, pe care dumneaei nu l-a susținut, nu este bun”, a subliniat Ilie Chirtoacă. 

La începutul lunii aprilie, Veronica Dragalin a declarat public că președinta Maia Sandu i-ar fi cerut o listă cu „procurori integri”, care din punctul său de vedere ar trebui să treacă vetting-ul, lucru negat de șefa statului. Ulterior, Dragalin a făcut noi acuzații scandaloase în cadrul unei emisiuni televizate. 

Fosta șefă a PA a spus că ex-ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu, care deținea funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA), și Eugen Rurac, care exercita funcția de șef interimar al Direcției generale urmărire penală din cadrul CNA, ar fi șantajat judecători cu „informații compromițătoare”. Litvinenco și Rusu au negat acuzațiile, iar Rurac nu a reacționat în vreun fel.