19 februarie 2025, ora 13:38

Procurorul general este responsabil de numirea unui șef interimar la Procuratura Anticorupție, după demisia Veronicăi Dragalin. Candidatura trebuie însă să treacă de votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a explicat pentru TV8 președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă. Totuși, la 15 zile după demisie, CSP trebuie să inițieze organizarea unui concurs pentru șefia PA. Procedura ar putea fi dată peste cap dacă deputații vor aproba proiectul privind fuziunea PA și PCCOCS.

„Legea cu privire la Procuratură spune că procurorul general este cel care numește un interimar. Acest interimar este aprobat ulterior la ședința Consiliului Superior al Procurorilor. CSP poate să nu fie acord și să pună propriul candidat. Și legea mai spune că imediat după demisie, de exemplu astăzi a survenit demisia doamnei Dragalin, în următoarele 15 zile, CSP trebuie să inițieze organizarea unui nou concurs. 

În mod practic, asta înseamnă că va fi desemnat cineva, o persoană interimară la Procuratura Anticorupție până când CSP va face un nou concurs, dar și aici trebuie să fac un disclaimer: cunoaștem cu toții că azi în Parlament se discută un proiect de lege cu privire la fuziunea procuraturilor specializate și nu este exclus ca această procedură care este acum prevăzută de lege nu va fi schimbată. Întreaga arhitectură poate fi modificată dacă  fuzionează ambele procuraturi”, a declarat Ilie Chirtoacă.

Cât despre demisia șefei PA, președintele CRJM ne-a declarat că nu este în măsură să spună dacă a fost sau nu corectă, subliniind că este „o decizie personală”.

Anterior, Ilie Chirtoacă a declarat pentru TV8 că inițiativa legislativă privind comasarea PA cu PCCOCS „trebuie să aibă în spate anumite concluzii și date”:

„Măsura nu are decât încă mai mult să slăbească PA, pe când autoritățile anterior au făcut anumite măsuri pentru a fortifica această instituție. (...) Această inițiativă, nu exclud că e justificată, dar nu este suficient de bine argumentată pentru ca noi să înțelegem cu adevărat cât de mare este problema”.

TV8.md amintește că de dimineață, Veronica Dragalin și-a dat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție. Aceasta a făcut anunțul într-un video pe Facebook. În ultimul său discurs, din fotoliul de procuror-șef Anticorupție, Dragalin a îndemnat deputații să voteze împotriva fuziunii celor două procuraturi specializate. „Munca noastră nu se încheie aici”, a mai declarat Dragalin, sugerând că va rămâne o persoană publică.

22 februarie 2025, ora 20:56

Deputata Marina Tauber dă de înțeles că se află în Republica Moldova. Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta subliniază că plecările sale din țară sunt legale și susține că răspunde punctual la toate citațiile procurorilor. De asemenea, Tauber insistă că este nevinovată și că „în curând, din dosarele fabricate nu va mai rămâne nici o urmă”.

„Voi face claritate: eu sunt bine. Nu am fugit nicăieri. Este deja de-a dreptul ridicol: de fiecare dată când plec undeva, strigă: „a fugit!”, iar când mă întorc, tac mâlc. La fel ca și în alte cazuri, mă voi întoarce acasă și, ca de obicei, propagandiștii vor tăcea. 

Am dreptul constituțional la viața privată, la îngrijirea sănătății mele, la deplasări în scop de serviciu sau personale în afara țării. Și nu am restricții de circulație. La toate citațiile procurorilor și altor organe am fost punctuală și corectă, la toate ședințele de judecată la care eram obligată să fiu, am fost prezentă și voi fi prezentă”, a declarat Marina Tauber.

„Mai mult, insist în continuare asupra nevinovăției mele, nevinovăției lui Ilan Mironovici Șor și a colegilor mei”, a adăugat deputata.

TV8.md amintește că deputatul PAS, Andrian Cheptonar, a declarat recent, la „Cutia Neagră” că Tauber a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa și că procurorii nu ar fi luat măsuri pentru a preveni plecarea acesteia din țară. Ulterior, Procuratura Anticorupție a precizat pentru TV8 că deputata Marina Tauber a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, fără să menționeze dacă a revenit. Aceasta a zburat la Istanbul la câteva zile după ce judecătorii i-au ridicat interdicția de a călători în afara țării. 

Procurorii explică că pe 26 decembrie 2024, au solicitat prelungirea interdicției, invocând riscul de eschivare de la justiție. Cu toate acestea, instanța a considerat că deputata nu mai prezintă riscuri pentru buna desfășurare a procesului penal și nu a dat curs solicitării PA.

Marina Tauber a cerut încă în septembrie 2024 judecarea cauzei în lipsa sa - un drept care nu poate fi îngrădit de procuror sau instanță. De atunci, au avut loc ședințe de judecată în lipsa inculpatei pentru a nu tergiversa examinarea cauzei.

Tauber este cercetată pe opt capete de acuzare, printre care falsificare de rapoarte financiare în perioada campaniei electorale și acceptarea finanțării ilegale a partidului Șor din partea unui grup criminal organizat. Aceasta pledează nevinovată. Deputata se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, Canadei și SUA, pentru „tentative de destabilizare a Republicii Moldova”.