O tânără absolventă de pedagogie la Cahul s-a întors în satul natal din Cantemir, pentru a preda la clasele primare, însă a fost refuzată pe motiv că postul era ocupat de o profesoară pensionară de 70 de ani. Cazul a fost relatat de bunica ei, Elena, în cadrul emisiunii „Alo, TV8”. Prezent în studio, ministrul Educației, Dan Perciun, a explicat că deciziile de angajare sunt luate de directori și că, teoretic, ar trebui să se găsească locuri pentru tinerii profesori.
„Nepoțica a terminat școala pedagogică la Cahul, s-a întors în satul natal la școală, la clasele primare, dar i-au spus că nu sunt locuri, că este deja o profesoară pensionară de 70 de ani. Cum așa, pensionarele stau în funcție? Este așa un cumetrism, ce facem?”, ne-a spus telefonic femeia.
„Deciziile de angajare aparțin directorului instituției și clar că ele ar trebui să fie dictate din anumite viziuni pe termen mai lung cu privire la asigurarea cu cadre didactice. Acum, cu persoanele care au mai mult de 63 de ani, respectiv au atins vârsta de pensionare, se încheie contracte pe cel mult un an de zile, după care eventual se reînnoiesc. Așa că dacă există deschidere din partea directorului, întotdeauna se pot găsi suficiente ore pentru un tânăr specialist care ar vrea să vină să predea în instituție”, a declarat ministrul Educației.
Dan Perciun a subliniat că Ministerul Educației a început să intervină în astfel de cazuri, discutând cu directorii pentru a-i convinge să fie mai receptivi la angajarea tinerilor profesori:
„Sunt asemenea situații și le-am constatat și în Chișinău, și în diverse localități, unde chiar în luna februarie, de exemplu, o școală declară că are loc vacant. Noi repartizăm încolo specialist, iar în august se adeverește că o doamnă directoare sau domnul director ne zice că da nu mai avem nevoie, că nu mai vrem să cedăm dintr-un anumit număr de ore al unui cadru didactic care predă pe o normă și jumătate ca să facem loc acestui tânăr. Și până anul trecut, Ministerul era în afara acestor procese.
Acum, noi ne implicăm plenar și mai avem aceste discuții cu directorii pentru ca să fie totuși receptivi, or este paradoxal, pe de o parte, ne plângem toți când nu avem tineri specialiști, iar pe de altă parte, atunci când vor să vină în sistem, câteodată, avem directori primari mai recalcitranți. Mai ales în localitățile rurale, avem o cumătră, un nănaș, o fină, rude care este într-o anumită situație, are o anumită vârstă, bunăoară, dar ocupă acea poziție și atunci, ca să nu supărăm pe cineva la nivel local, nu întotdeauna acționăm rezonabil”.
Perciun a subliniat că Ministerul nu are pârghii legale pentru a obliga directorii să angajeze tineri profesori, dar a insistat asupra importanței menținerii unui echilibru în sistemul educațional. Pe de o parte, este nevoie de cadre didactice tinere, iar pe de altă parte, profesorii pensionari care încă activează sunt apreciați pentru efortul lor de a acoperi deficitul de personal:
„Când sunt semnalate, nu suntem indiferenți, intervenim, noi nu avem o pârghie prin care se obligăm în vreun primar sau să obligăm vreun director de școală să ia anumite decizii și, în același timp, Ministerul Educației se bucură de o anumită autoritate și atunci se mai și rezolvă unele situații.
Întotdeauna există două aspecte ale problemei și totuși avem și multe cadre didactice pensionare care activează și noi suntem recunoscători pentru faptul că rămân în sistem și acoperă numărul de ore, fac acest efort, și trebuie să ținem cont și de interesul lor, deci ar fi, cred că abuziv automat să-i înlocuim”.
TV8.md amintește că potrivit ultimelor date oferite de Biroul Național de Statistică, în Moldova activează în jur de 46.000 de cadre didactice. Anul școlar 2024-2025 a început cu un deficit de aproape 7.000 de cadre didactice. Totuși, Ministerul Educației a reușit să atragă mai mulți tineri în sistem – aproximativ 400.
Aproximativ 30% dintre profesori sunt pensionari, iar vârsta medie a cadrelor didactice este de 49 de ani. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, numărul profesorilor sub 30 de ani s-a înjumătățit în ultimii zece ani, în timp ce ponderea celor peste 60 de ani crește cu 4% la fiecare cinci ani.
Spre exemplu, în anul școlar 2013-2014, 13,7% dintre profesori aveau sub 30 de ani, iar 14,9% aveau peste 60 de ani. Zece ani mai târziu, între 2023-2024, doar 7,7% dintre profesori sunt tineri, iar numărul celor peste 60 de ani a crescut la 21,7%.
