După un val de critici privind Legea amnistiei și modificările ulterioare, deputata Olesea Stamate a venit cu o reacție detaliată într-o postare pe Facebook. Aceasta a respins categoric acuzațiile potrivit cărora modificările ar fi fost făcute pe ascuns și în interesul unor deținuți periculoși.
„S-a indus ideea că legea ar fi vizat doar o anumită categorie de deținuți. Total fals. Scopul ei a fost acela de a oferi o șansă tuturor categoriilor de condamnați, cu accent pe cele mai vulnerabile: minorii, femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii până la 12 ani”, a spus deputata.
Stamate a dat exemple concrete: femei victime ale violenței domestice au fost condamnate, pentru că s-au apărat sau tinere acuzate de trafic de persoane pentru simpla participare la „videochat-uri”.
Deputata recunoaște că legea se aplică și deținuților condamnați pe viață, dar subliniază contextul istoric:
„Până în 2002, Codul penal prevedea detenție pe viață chiar și pentru infracțiuni unice, precum tentativa de omor asupra unui polițist. Mulți dintre acești oameni au acum peste 70 de ani și au executat deja peste 30 de ani de pedeapsă. Sunt ei, cu adevărat, un pericol iminent pentru societate? Și totuși, aceștia NU au fost cei eliberați recent”.
Stamate mai accentuează că eliberarea nu se face automat, ci doar după evaluări:
„Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) poate propune, iar judecătorul, în baza propriei evaluări, poate aproba. Nu este o obligație”.
Totodată, deputata respinge acuzațiile de netransparență:
„Proiectul legii amnistiei a fost aprobat în 2021, în două lecturi, cu vot unanim – guvernare și opoziție deopotrivă. A fost dezbătut în audieri publice și a primit avize pozitive de la Ministerul Justiției, CNA și, ulterior, Curtea Constituțională a validat constituționalitatea legii”.
„Modificările – absolut legale și transparente”
Și modificările aduse ulterior legii au fost, potrivit Stamate, absolut legale și făcute la propunerea instituțiilor care o aplicau – Ministerul Justiției și ANP:
„Surpriza este că așa-numitul amendament pe sub masă, strict secret, nu a fost deloc un amendament, ci un ditamai proiect de lege, votat în două lecturi – și din nou – unanim de toți deputații prezenți, și cu avizele pozitive din partea tuturor institutiilor. Și, atenție, necesitatea implicarii evaluării psihologului nu a fost exclusă”.
Potrivit lui Stamate, primul amendament datează din 1 iunie 2022 și a fost votat în comisia juridică pe 28 iulie. Al doilea a fost înregistrat pe 8 noiembrie și aprobat în comisie pe 17 noiembrie.
Deputata mai afirmă că ambele modificări au fost introduse sub formă de amendamente, parte din proiecte de lege mai largi privind modificarea Codului penal:
„Eu am semnat ambele amendamente, fără să pasez către cineva din colegi, deoarece nu era deloc nimic dubios sau problematic în modificările respective. Totodată, toate amendamentele au fost publicate pe pagina Parlamentului și transmise deputaților din comisia juridică pe poșta electronică anterior examinării în comisie”.
Aplicarea, nu legea e problema?
Stamate insistă că nu legea în sine sau modificările acesteia sunt de vină pentru eliberările controversate, ci modul în care a fost aplicată de autoritățile responsabile:
„Adevărata problemă nu este legea sau modificările sale. Ci modul în care ANP și instanțele de judecată au aplicat-o. Există semne de întrebare majore privind caracterizările pozitive oferite unor deținuți cu profil periculos. De asemenea, cei eliberați au fost eliberați nu în baza legii amnistiei, ci în baza Codul penal, fără o argumentare suficientă. Aici este cazul ca CSM și instituțiile anticorupție să analizeze minuțios situația”.
În final, Olesea Stamate a spus că susține pe deplin o anchetă minuțioasă privind toate aceste cazuri și că e direct interesată ca adevărul să iasă la iveală:
„Voi coopera deplin cu toate instituțiile abilitate. Cer presei să corecteze informațiile false și manipulatoare distribuite până acum. Acestea au afectat semnificativ onoarea si demnitatea mea si a apropiaților mei. Acest apel se referă și la Partidul Acțiune și Solidaritate”.
TV8.md amintește că în urma scandalului legat de aplicarea Legii amnistiei, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) Anatolie Falca, a demisionat. Interimatul este asigurat acum de Alexandru Adam.
Totodată, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, după ce modificările legislative pe care le-a promovat au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta susține că a acționat legal și că are „sufletul împăcat”.
În aceeași zi, Parlamentul a modificat Legea amnistiei: persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea fi eliberate înainte de 30 de ani și nu vor mai putea beneficia simultan de comutarea pedepsei și de eliberare condiționată.
Acum două săptămâni, interlopul Alexandru Sinigur, condamnat acum 19 ani la detenție pe viață, a fost eliberat din penitenciar. Acest lucru a fost posibil după ce în 2023, avocatul a reușit să obțină reducerea pedepsei până la 30 de ani, în baza unor modificări legislative elaborate un an mai devreme, ca mai apoi să se plângă în instanță pe condițiile inumane din penitenciar și să fie eliberat de după gratii. Administrația Națională a Penitenciarelor a contestat decizia, iar Curtea de Apel Nord a admis recursul și a respins cererea de eliberare a lui Sinigur.
