Rusia a desfășurat în noaptea de miercuri spre joi un atac aerian „masiv”, potrivit autorităților ucrainene, care au spus că cel mai afectat a fost Kievul. Președintele american Donald Trump a lansat, joi, o rară critică publică la adresa liderului rus Vladimir Putin, după un atac devastator asupra orașului Kiev, soldat cu cel puțin 8 morți și peste 70 de răniți. Delegația ucraineană, la convorbirile de la Londra privind o posibilă încetare a focului în Ucraina, i-a transmis emisarului lui Donald Trump, Keith Kellogg, că Kievul nu va renunța la integritatea sa teritorială în cadrul negocierilor. 

Valul de lovituri a venit după ce Donald Trump a spus că el crede că a ajuns la o înțelegere cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski privind oprirea războiului din Ucraina, deși oficiali au administrației americane au afirmat că un acord de oprirea a luptelor este încă departe, scrie HotNews. Între timp, Zelenski distribuie o declaraţie a administraţiei Trump din 2018 care respinge anexarea Crimeei de către Rusia. Rusia este „adevăratul obstacol" în calea păcii, nu Ucraina, a denunţat şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas joi, după noi lovituri sângeroase ruse asupra Kievului.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat joi că Ucraina nu va recunoaşte peninsula Crimeea ca aparţinând Rusiei, respingând astfel din nou propunerea dintr-un plan de pace schiţat de preşedintele american Donald Trump.

UPDATE Un tribunal militar rus l-a condamnat joi la cinci ani de închisoare pe fostul general Ivan Popov, acuzat de „fraudă" şi retras în vara lui 2023 de pe frontul din Ucraina. El se declară victima unei epurări pentru că formulase critici cu privire la modul de desfăşurare a operaţiunilor militare.

UPDATE Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a afirmat că este nevoie de o presiune mai mare asupra Rusiei pentru a se așeza la masa negocierilor cu Ucraina, inclusiv prin noi sancțiuni, notează The Guardian.

UPDATE Donald Trump i-a cerut joi președintelui rus să oprească atacurile asupra Ucrainei și să încheie un acord de pace, după atacul cu rachete și drone rusești care a vizat aseară Kievul, transmite Sky News, citat de G4media. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a afirmat: „Nu sunt mulțumit de atacurile rusești asupra Kievului. „Nu sunt necesare și au venit într-un moment foarte prost. Vladimir, STOP! Mor 5000 de soldați pe săptămână. Haideți să încheiem acordul de pace!”

UPDATE Rusia este „adevăratul obstacol” în calea păcii, nu Ucraina, a denunţat şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas joi, după noi lovituri sângeroase ruse asupra Kievului, informează AFP, preluată de Agerpres. „Pretinzând că doreşte pacea, Rusia a lansat un atac aerian sângeros asupra Kievului”, a denunţat Kaja Kallas pe reţeaua socială X. „Aceasta este nu o căutare a păcii, ci o adevărată bătaie de joc la adresa ei”, a criticat şefa diplomaţiei europene.

UPDATE Moscova este pregătită să reia discuțiile privind controlul armelor nucleare cu Statele Unite, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, pentru mass-media de stat, la mai mult de doi ani după suspendarea participării la ultimul tratat major privind armele dintre cele două țări, relatează The Moscow Times. Pe de altă parte, el a spus că Rusia își rezervă dreptul de a le folosi, în caz de agresiune.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a afirmat joi că în țara sa nu vor mai ajunge bani europeni în cazul în care Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene, relatează agenția MTI, citată de Agerpres.

UPDATE Rusia a atacat Kievul cu rachete balistice nord-coreene, au informat joi Forțele Aeriene Ucrainene. Rachetele, de tip KN-23, au fost folosite în bombardamentele masive asupra capitalei ucrainene din seara zilei de miercuri spre joi, în urma cărora cel puțin nouă persoane au murit și alte 63 au fost rănite, scrie Digi24.

UPDATE Experţi polonezi au reluat joi, după o întrerupere de mai mulţi ani, exumarea victimelor masacrului etnicilor polonezi de către naţionalişti ucraineni în Volînia (nord-estul Ucrainei), o tragedie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar care are şi astăzi repercusiuni asupra relaţiilor polono-ucrainene, relatează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat joi că îşi anulează o parte din programul vizitei sale în Africa de Sud şi că se întoarce în Ucraina după un atac masiv al Rusiei cu rachete şi drone asupra Kievului, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres. 

UPDATE Kievul îi va comemora, vineri, pe cei uciși în atacul masiv lansat de ruşi în noaptea de miercuri spre joi. Primarul oraşului, Vitali Kliciko, a anunţat că vineri va fi zi de doliu în memoria oamenilor care au murit ca urmare a bombardamentelor ruseşti, scrie Rador.

UPDATE Fiul cel mare al preşedintelui american Donald Trump, Donald Trump Jr., se va întâlni vineri, la Budapesta, cu ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto, a anunţat MAE ungar joi, relatează Reuters, potrivit Agerpres. 

UPDATE Ministrul de externe al Poloniei, Radek Sikorski, a transmis miercuri un mesaj dur liderilor de la Kremlin. În discursul său anual în fața Parlamentului, oficialul polonez a avertizat Rusia că expansiunea ei nu va mai fi tolerată, scrie Asociated Press, citată de Libertatea. „Să aveți grijă să guvernați mai bine ce e în interiorul granițelor voastre, în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis Sikorski către Moscova. „Nu veți mai conduce niciodată, nici aici, nici la Kiev, nici la Vilnius, nici la Riga, nici la Tallinn, nici la Chișinău”, a spus Sikorski, referindu-se la capitalele Ucrainei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Republicii Moldova. „Un clasic: cineva se ceartă cu sine însuși și speră că a învins un inamic imaginar. Un set de teze absurde”, a reacționat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un interviu pentru agenția TASS.

UPDATE Avioane de luptă suedeze sub comanda NATO au escortat joi, deasupra Mării Baltice, un avion de recunoaştere rusesc care se apropia de spaţiul aerian polonez, au anunţat forţele armate suedeze, relatează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa a anunţat joi într-un mesaj postat pe reţeaua socială X că a discutat despre războiul din Ucraina cu omologul său american Donald Trump, cu care va avea o întrevedere „în curând”, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Rusia susține că „și-a îndeplinit obiectivele” după bombardamentele de joi dimineață asupra Ucrainei care au ucis cel puțin 13 oameni și au rănit aproape 100 de persoane. Doar în capitala Kiev au fost 9 morți după cel mai mare bombardament din ultimul an. Moscova a spus că loviturile sale peste noapte în Ucraina au vizat infrastructura de apărare a Ucrainei.

UPDATE Un tribunal militar rus l-a condamnat pe fostul comandant al Armatei a 58-a ce luptă în Ucraina, general-maiorul Ivan Popov, la cinci ani de închisoare, găsindu-l vinovat de înșelăciune pe scară largă și fals în acte oficiale, anunță joi TASS. „Pe totalitatea infracțiunilor, prin adăugarea parțială a pedepselor, Popov este condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, de executat într-o colonie penală de regim general”, se arată în verdictul judecătorului Dmitri Letunovski, scrie HotNews.

UPDATE Serghei Șoigu, fost ministru rus al Apărării și unul dintre cei mai loiali oameni ai regimului Putin, a amenințat Europa și NATO cu „al Treilea Război Mondial” dacă trupe europene de menținere a păcii vor fi desfășurate în Ucraina, numită de Șoigu „teritoriile istorice ale Rusiei”. Fostul ministru, acum secretar al Consiliului de Securitate, este convins că pacificatorii ar avea interese ostile Rusiei. Totodată, Șoigu acuză Vestul că pregătește un război cu Rusia până în 2030. Serghei Șoigu a vorbit cu agenția de presă de stat TASS și a profitat de ocazie ca să lanseze o nouă serie de avertismente. Nu s-a ferit de cuvinte mari și amenințătoare, având în vedere că europenii și americanii se uită mai atent în această perioadă la situația din Ucraina decât au făcut-o în ultimele luni. Rușii simt deja o vulnerabilitate în unitatea occidentală, provocată de Donald Trump, și nu ezită să o exploateze, scrie Ziare.com. În timp ce Șoigu sugerează că Europa se pregătește de atac, oficialii europeni au avansat anul 2030 ca termen limită deoarece atunci Rusia ar fi gata de o agresiune directă asupra UE și NATO. În alte cuvinte, europenii trebuie să se pregătească de un atac rusesc, nu să atace Rusia.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reacționat, joi, după ce Donald Trump l-a criticat în termeni duri pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski și a susținut că peninsula Crimeea „a fost pierdută”. Dmitri Peskov susține că „declarația președintelui american Donald Trump potrivit căreia Ucraina a pierdut Crimeea cu ani în urmă este în deplină concordanță cu înțelegerea conducerii de la Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE Ucraina a declarat joi că nu a reușit să ajungă la un acord cu deținătorii a 2,6 miliarde de dolari din datoria sa, o lovitură pentru speranțele țării de a-și restructura datoria înainte de termenul scadent de plată de luna viitoare, scrie Financial Times. Ministerul de Finanțe al Ucrainei a declarat că „va lua în considerare toate opțiunile disponibile” după eșecul discuțiilor de la Washington săptămâna aceasta cu deținătorii obligațiunilor legate de PIB.

UPDATE Liderul ucrainean a publicat pe Telegram o reacție la atacurile mortale ale Rusiei din noaptea de miercuri spre joi. El a spus că au trecut 44 de zile de când Kievul a fost de acord cu o încetare completă a focului și că Rusia „continuă să ucidă oameni și evită să-și asume răspunderea pentru acest lucru”. Zelenski a declarat că au existat „multe distrugeri” și că, până în prezent, „peste 80 de persoane au fost rănite în întreaga Ucraină” în urma atacurilor nocturne lansate de Moscova. El a adăugat că i-a cerut ministrului ucrainean al Apărării să „contacteze imediat partenerii noștri cu privire la solicitările noastre de a consolida apărarea aeriană”, potrivit Mediafax.

UPDATE Frica de un atac al Rusiei pe flancul estic al NATO rămâne la cote ridicate, indiferent dacă negocierile de pace din Ucraina se finalizează sau nu. Însă în spatele ușilor închise, o superputere este gata să stea în calea lui Vladimir Putin, dacă va duce invazia spre Vest. Germania a elaborat un plan prin care companii din domeniul Apărării de aici să sprijine logistic alte state NATO, în cazul unui atac al Moscovei asupra regiunii estice a alianței.Armata Germaniei a abordat o serie de mari firme de arme pentru a stabili dacă ar putea oferi sprijin logistic în cazul unui atac rusesc asupra flancului estic al NATO. Bundeswehr ar fi vorbit cu companii precum firma de apărare Rheinmettal, operatorul feroviar de stat Deutsche Bahn și compania aeriană Lufthansa, în timp ce temerile cu privire la Rusia lui Vladimir Putin continuă, stârnind panică în rândul statelor membre NATO, potrivit Express, scrie Ziare.com.

UPDATE Opoziția ucraineană îi cere președintelui Volodimir Zelenski să vină în parlamentul țării și să explice membrilor cum stau lucrurile de fapt în ceea ce privește negocierile de pace și acordul privind minereurile cu Statele Unite, relatează Politico.

UPDATE „Dacă am obliga Ucraina să încalce dreptul internațional și să dea teritorii care sunt ale ei Rusiei, atunci nu am face decât să încurajăm continuarea agresiunii ruse împotriva noastră, a europenilor. O înțelegere nesustenabilă cu Putin ne crește nouă costul pentru agresiunea Rusiei pe termen lung, atât economic, cât și în termeni de securitate, în următorii ani. Din punct de vedere al securității europene, suntem în situația în care fie ajutăm Ucraina să țină Rusia departe de granițele noastre, fie abandonăm Ucraina într-un format de pace nesustenabil din punct de vedere geopolitic, din punct de vedere economic, din punct de vedere al dreptului internaţional”, spune într-un interviu acordat spotmedia.ro expertul în securitate Iulia Joja.

UPDATE Directorul Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, Serghei Narîșkin, a anunțat că dorește să se întâlnească cu șeful Agenției Centrale de Informații (CIA) a SUA, John Ratcliffe, după o discuție telefonică „foarte constructivă”, relatează joi TASS.

UPDATE Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că a „distrus” diplomația care ar fi trebuit să ducă la un acord de pace, după ce a refuzat să accepte recunoașterea anexării ilegale a Crimeei de către Rusia, scrie SkyNews. Declarații vin după cel mai distrugător bombardament asupra capitalei Kiev din ultimul an. Aflat într-o vizită în Africa de Sud, Zelenski a anunțat că se va întoarce de urgență în Ucraina, scrie Antena3.

UPDATE Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a fost și el una din țintele principale a valurilor rusești de drone și rachete. Primarul Ihor Terehov a scris pe Telegram a spus că orașul a fost atacat de 14 ori cu drone și de 10 ori cu rachete, scrie HotNews. Au fost avariate blocuri de locuit, o policlinică orășenească, o școală, case private, întreprinderi industriale și un complex hotelier, iar o persoană a fost spitalizată, a spus el, potrivit HotNews.

UPDATE Într-un editorial pentru REN TV, politologul rus Dmitri Rodionov, 43 de ani, nu a exclus ca, în cazul unei lovituri cu rachete germane Taurus asupra unor instalații rusești, precum Podul Crimeei, Rusia să lanseze o „lovitură de răzbunare” cu racheta Oreșnik, potrivit Libertatea.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns joi în Africa de Sud pentru a purta discuții cu președintele Cyril Ramaphosa privind cooperarea bilaterală și eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina, informează Reuters. Președintele ucrainean a anunțat pe platforma X că se va întâlni cu Ramaphosa, precum și cu alți reprezentanți politici și civili. „Este esențial să aducem mai aproape o pace justă”, a adăugat el. Africa de Sud, care întreține relații bune cu Rusia, a rămas neutră în conflictul care a început în 2022.

UPDATE Zelenski a subliniat din nou că Ucraina va acționa în conformitate cu Constituția sa și a respins categoric ideea cedării vreunui teritoriu Rusiei. Această poziție fermă pare să fi provocat o reacție din partea Washingtonului, oficialii americani declarând că „nimeni nu-i cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc”.

UPDATE Volodimir Zelenski a distribuit o declaraţie a administraţiei Trump din 2018 în care aceasta se opunea anexării peninsulei Crimeea de către Moscova, ca răspuns la criticile preşedintelui american care l-a mustrat miercuri pe liderul ucrainean pentru că acesta a spus că Ucraina nu va recunoaște suveranitatea rusă asupra acestui teritoriu, informează AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Răbdarea lui Trump se epuizează, nu este mulțumit de Zelenski în negocieri, a declarat  secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, după eșecul discuțiilor de la Londra, eveniment pregătit pentru miniștrii de externe ai SUA, Ucrainei, Franței, Marii Britanii și Germaniei, care nu a mai avut loc la acest nivel, scrie NewsWeek.

UPDATE Republica Moldova condamnă atacul sângeros asupra Kievului, lansat de Rusia în seara de 23 aprilie. Într-o postare pe X, președinta Maia Sandu a declarat că Ucraina trebuie mai mult sprijinită și că doar forța poate opri războiul. „În timp ce lumea speră la o încetare a focului, Rusia arată din nou că nu caută pacea – ci doar moarte și distrugere. Cel mai recent atac cu rachete asupra Kievului a ucis și rănit civili. Moldova condamnă acest act de teroare. Ucraina are nevoie de mai mult sprijin, mai multă apărare antiaeriană. Doar forța poate opri acest război”, a scris Sandu.

UPDATE Delegaţia ucraineană la convorbirile de miercuri de la Londra privind o posibilă încetare a focului în Ucraina i-a transmis emisarului lui Trump, Keith Kellogg, că Kievul nu va renunţa la integritatea sa teritorială în cadrul negocierilor, relatează EFE, conform Agerpres.

UPDATE Când Steve Witkoff, emisarul lui Donald Trump, a anulat în ultima clipă o vizită la summitul de la Londra pentru a merge, în schimb, la Moscova, mesajul a fost clar. Administrația Trump caută o soluție rapidă pentru războiul din Ucraina, chiar dacă asta înseamnă să treacă peste capul Europei și al lui Volodimir Zelensky, arată o analiză The Guardian.

UPDATE Conform Financial Times, Putin ar fi oferit un acord de „înghețare” a conflictului, prin care Rusia ar păstra teritoriile ocupate până acum. În schimb, Moscova ar cere Washingtonului recunoașterea anexării Crimeei. Surse apropiate de Kremlin susțin că această propunere i-a fost prezentată lui Witkoff în ultimele discuții la Moscova.

UPDATE Comisia Europeană evaluează dacă ar putea legifera pentru a interzice firmelor din Uniunea Europeană să semneze noi contracte pentru combustibilii fosili ruși, a declarat marți un înalt oficial al UE, scrie Reuters.

UPDATE În 2021, țările din Europa de Est au importat aproape jumătate din gazul lor din Rusia. Doar două țări din regiune – Albania și Kosovo – erau complet independente de gazul rusesc, scrie intellinews.com. În 2024, cinci țări suplimentare au rămas fără să importe gaz rusesc (șase dacă regiunea transnistreană este exclusă din datele de import ale Republicii Moldova). Rusia a trecut de la furnizarea în medie de 80% din gazul fiecărei țări est-europene la 37,6% în acea perioadă, notează Știripesurse.

UPDATE Președintele american Donald Trump le-a declarat miercuri jurnaliștilor la Casa Albă că el crede că are un acord atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a soluționa războiul din Ucraina, transmit Reuters și AFP, preluate de Agerpres.

UPDATE Cel puțin nouă persoane au fost ucise și 60 au fost rănite, inclusiv copii, în urma unui atac cu rachete și drone rusești asupra capitalei ucrainene Kiev, anunță BBC. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, spune că resturile dronelor care au căzut au declanșat o serie de incendii și există temeri că mai multe persoane ar putea fi prinse sub dărâmăturile unei clădiri rezidențiale distruse.

UPDATE Diplomaţia rusă a anunţat miercuri că talibanii ar putea numi un ambasador la Moscova, o nouă măsură vizând să accelereze o apropiere în curs între Rusia şi Kabul, izolat pe scena internaţională, relatează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Ministerul de Finanțe al Rusiei și Banca Centrală se pregătesc să lanseze o bursă de criptomonede, care vizează "investitorii super-calificați", potrivit ministrului de Finanțe, Anton Siluanov.

UPDATE Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) a aprobat miercuri propunerea de ridicare a imunității eurodeputatului german Petr Bystron, membru al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), suspectat de spălare de bani şi mită, au declarat miercuri mai mulţi europarlamentari pentru DPA, citată de Agerpres. Bystron este acuzat că ar fi primit bani de la website-ul de ştiri pro-rus „Voice of Europe” pentru a influenţa în favoarea Rusiei decizii în Bundestag, camera inferioară a parlamentului federal al Germaniei.

UPDATE Europa critică mereu Rusia, încercând să-i spună cum ar trebui să arate democrația, dar aceste „lecții” sunt inutile venite de la ipocriți, a declarat purtătorul de cuvânt al prezidenției ruse, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru revista franceză Le Point și citat de Agentia de presă rusă TASS.

UPDATE Moscova își menține dreptul de a folosi arme nucleare în cazul agresiunii Occidentului, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, într-un interviu pentru TASS. În plus, astfel de acțiuni implică și țări care își oferă teritoriul și resursele pentru pregătirea și desfășurarea agresiunii împotriva Rusiei.

UPDATE Au existat pagube în regiunea Jîtomîr, la vest de Kiev, unde serviciile de urgență au spus că forțele ruse au lansat o lovitură repetată asupra echipelor de salvare care interveneau la un incendiu, rănind un pompier.

UPDATE Compania feroviară de stat Ukrzaliznytsia a afirmat că infrastructura feroviară a fost atacată și doi lucrători feroviari au fost răniți. În regiunile Kiev și Harkov, bombardamentele au afectat șine tehnice, clădiri administrative și tehnice, dar trenurile circulă normal.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.