Zi de doliu la Kiev, după recentul atac mortal al Rusiei. Noul bilanț arată că 12 oameni au murit şi 87 au fost răniţi în atacul de joi asupra unui bloc de locuințe. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că racheta rusă care a lovit apartamentele în timpul nopţii a fost furnizată de Coreea de Nord. Între timp, Federația Rusă a emis o alertă de călătorie pentru cetățenii săi care vor să viziteze Moldova, acuzând verificări minuțioase și dese refuzuri oficiale la intrarea în țară. Chișinăul susține că declarațiile Moscovei sunt nefondate.

Rusia spune că este în continuare deschisă unui acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce a lansat un atac mortal asupra Kievului, care a atras critici rare din partea președintelui american. Donald Trump este convins că Rusia a făcut o „concesie destul de mare" pentru a pune capăt războiului din Ucraina, pentru că nu cucerește „toată țara”. Totodată, SUA vor cere Rusiei să accepte dreptul Ucrainei de a avea propria armată și propria industrie de apărare, potrivit unor surse Bloomberg. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că revine Rusiei, şi nu Ucrainei, să avanseze negocierile pentru a pune capăt conflictului, iar vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a declarat într-un interviu exclusiv la TV8 că Rusia e cea care vrea război, în timp ce restul țărilor doresc pacea.

UPDATE „Republica Moldova este un stat sigur și deschis pentru vizitatori. Regretăm că autoritățile ruse aleg, din nou, să tensioneze relațiile și să divizeze prin declarații nefondate. Doar persoanele care ridică semne de întrebare pentru autoritățile competente sunt returnate, conform legii. Toți ceilalți sunt bineveniți să se bucure de ospitalitatea proverbială a moldovenilor”, a anunțat diplomația Republicii Moldova.

UPDATE Serviciul secret rus FSB, moștenitorul KGB, susține într-un comunicat de presă emis vineri că a reținut un cetățean român implicat în activități de spionaj pentru serviciile speciale ucrainene, notează HotNews. Reamintim că FSB acționează ca un braț armat al regimului autocrat de la Kremlin și face în mod curent acuzații false la adresa unor cetățeni străini acuzați de presupus spionaj. Ministerul român al Afacerilor Externe susține într-un comunicat că e vorba de un cetățean român care a fost inițial reținut în regiunea Abhazia în urmă cu patru luni și ulterior a fost transferat la Soci. 

UPDATE „Securitatea voastră (n.r. - a Republicii Moldova) este foarte importantă și pentru Uniunea Europeană, pentru că, după cum știm, dacă ne uităm pe hartă, Moldova se află în Europa, iar Europa este o regiune foarte, foarte mică. Asta înseamnă că securitatea fiecăruia este și grija tuturor. Linia voastră de apărare începe acum din Ucraina, deci, practic, sprijinind Ucraina, sprijinim și securitatea Moldovei. Pe lângă asta, sprijinim forțele de apărare ale Moldovei cu ajutor neletal prin Facilitatea Europeană pentru Pace. De asemenea, oferim sprijin poliției, punând la dispoziție diverse instrumente care contribuie la consolidarea rezilienței. În ceea ce privește influențele critice externe sau influența malignă străină, precum și combaterea dezinformării, avem deja instrumentele necesare. Avem echipe de reacție rapidă gata să intervină pentru ca alegerile să nu fie manipulate și ca moldovenii să poată decide liber, așa cum își doresc cu adevărat”,  a declarat vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, într-un interviu exclusiv în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. 

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că revine Rusiei, şi nu Ucrainei, să avanseze negocierile pentru a pune capăt conflictului, după ce preşedintele american Donald Trump a criticat Kievul, relatează AFP, preluată de Agerpres. Preşedintele american Donald Trump a dat de înțeles joi că şi-a stabilit o dată limită pentru a obţine un acord de pace între Rusia şi Ucraina, iar această dată se apropie, deși nu a precizat-o, potrivit Digi24.

UPDATE Ucraina nu poate accepta niciun acord care contravine valorilor şi Constituţiei țării, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai presei, în Africa de Sud.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina îndeplinește toate propunerile făcute de partenerii săi internaționali, subliniind însă că „nu putem face doar ceea ce contravine Constituției noastre.” El a dezvăluit că toate prevederile așa-numitului „acord mineral” care intrau în conflict cu Constituția Ucrainei au fost eliminate, iar părțile au semnat un memorandum care respectă pe deplin legislația ucraineană, scrie Kyiv Post.

UPDATE Potrivit persoanelor care au vorbit sub anonimat pentru Bloomberg, administrația Trump dorește ca Rusia să returneze Ucrainei centrala nucleară Zaporojie, aflată sub control rusesc încă din primele zile de război. Cu toate acestea, gestionarea ei ar urma să ajungă în mâinile SUA, pentru a administra energie ambelor părți. Pe lângă solicitarea de a permite Ucrainei să își mențină armata, SUA doresc să se asigure că aceasta are trecere peste râul Nipru și că terenurile ocupate de Rusia în regiunea Harkov vor reveni sub control ucrainean. Pe de altă parte, Putin a cerut recunoașterea integrală a regiunilor Luhansk, Zaporojie, Donețk și Herson, deși în niciuna dintre aceste regiuni nu deține controlul în totalitate, notează Mediafax.

UPDATE Potrivit unei dezvăluiri Bloomberg, Statele Unite vor cere, printre altele, Kremlinului să accepte ca Ucraina să își păstreze o armată proprie și o industrie de apărare funcțională, ca parte esențială dintr-un eventual acord de pace. Informația vine în contextul în care emisarul american, Steve Witkoff, urmează să meargă, vineri, la Moscova, pentru o nouă întâlnire cu Vladimir Putin, notează Mediafax.

UPDATE „E nevoie de doi pentru a dori pacea. Dar e suficient unul singur pentru a dori războiul. Iar ceea ce vedem acum este că Rusia, în mod clar, vrea război, în timp ce toți ceilalți vor pace. Europenii vor pace, ucrainenii vor pace, pentru că le mor oameni, dar rușilor nu le pasă. Cât despre negocieri, administrația americană a spus la început că poate încheia acest război într-o singură zi. Deci, au instrumentele necesare în mâinile lor pentru a pune mai multă presiune pe Rusia, pentru că aici lucrurile sunt foarte clare: unul este agresorul, celălalt este victima. Cred că e important să exercităm presiune asupra Rusiei ca să oprească acest război, pentru că, așa cum am spus, ei vor război. Trebuie să facem tot ce putem ca și ei să ajungă să își dorească pacea – și atunci vom avea pace”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, într-un interviu exclusiv în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. 

UPDATE Guvernul Statelor Unite nu a ajuns la niciun acord cu Rusia pentru ridicarea sancțiunilor ca parte a unui acord asupra Ucrainei, a declarat ieri secretarul de stat Marco Rubio, informează energypress.gr.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că este esențial să existe o „înțelegere comună” că Rusia este agresorul în războiul din Ucraina, scrie Kyiv Independent. Într-un interviu acordat comentatorului american Ben Shapiro pe 24 aprilie, Zelenski reacționează la acuzațiile venite din partea unor oficiali și lideri politici americani care sugerează că Ucraina ar purta parte din vină. „Este dureros pentru poporul nostru să audă că Ucraina ar fi început acest război. Ne apărăm împotriva ofensivei rusești”, afirmă Zelenski.

UPDATE „Este pentru prima dată când avem un președinte american care dorește să îl imite într-un fel pe liderul rus, care dorește să creeze o președinție hiper-personalizată, care dorește practic să își guverneze propria țară într-un mod foarte similar, foarte de sus în jos, fără niciun control și echilibru”, a spus Fiona Hill, potrivit Sky News. Hill a fost asistent adjunct al președintelui și director senior pentru afaceri europene și rusești în cadrul personalului Consiliului Național de Securitate al dlui Trump între 2017 și 2019, în timpul primului său mandat la Casa Albă. Ea a fost numită consilier pentru apărare al guvernului britanic după alegerile generale din 2024, potrivit Adevărul.

UPDATE Întrebat cu privire la noul val de lovituri asupra Ucrainei lansat în timpul nopţii de miercuri spre joi şi care a făcut cel puţin 12 morţi şi zeci de răniţi la Kiev, Lavrov a răspuns: „Noi vizăm doar obiective militare sau infrastructuri civile utilizate de armată”. „Dacă era vorba de o ţintă utilizată de armata ucraineană, Ministerul Apărării (rus), comandanții de pe teren, au dreptul să le atace”, a spus Lavrov, notează Digi24.

UPDATE Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgență al Ucrainei (DSNS) a anunţat că salvatorii din Kiev au finalizat operațiunile de căutare și salvare la locul atacului rusesc de joi, unde rachete rusești au lovit o clădire rezidențială din cartierul Sviatoşinsk. Potrivit DSNS, în urma atacului asupra blocului respectiv, 12 persoane au murit, iar alte 87 au fost rănite. Invadatorii ruși au atacat Kievul cu drone și rachete, în noaptea de miercuri spre joi, luând viaţa a 12 persoane. Pagube și distrugeri au fost înregistrate în șase cartiere ale capitalei, majoritatea în Sviatoşinsk. Vineri este zi de doliu la Kiev, în memoria celor ucişi în atacul rusesc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, 24 aprilie, că racheta rusă care a lovit un bloc de locuinţe din Kiev în timpul nopţii şi a ucis 12 persoane a fost furnizată de Coreea de Nord, conform Reuters. „Rusia continuă să ucidă civili. Asta înseamnă că lui Putin nu îi este frică”, spune liderul ucrainean.

UPDATE Președintele SUA crede că atât Rusia, cât și Ucraina doresc pacea, adăugând că are propriul său termen limită pentru a pune capăt războiului, dar avertizând că atitudinea Washingtonului s-ar putea schimba drastic dacă un acord nu se materializează până atunci. Trump insistă că pune „multă presiune pe Rusia" iar președintele Vladimir Putin „cred că vrea să facă o înțelegere, vom afla foarte curând, dar este nevoie de doi pentru a dansa tango", s-a exprimat Trump printr-o metaforă.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a raportat, vineri dimineaţă, că armata rusă a atacat oraşul Pavlohrad, bombardamentele soldându-se cu doi morţi şi mai mulţi răniţi. „În Pavlohrad, conform datelor actualizate, sunt doi morți”, a transmis oficialul. Potrivit lui Lisak, șase persoane rănite în atac au fost internate în spital, scrie Rador.

UPDATE Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un pachet suplimentar în valoare de 60 de milioane de euro destinat creșterii rezilienței sale în fața amenințărilor străine, inclusiv pentru consolidarea capabilităților de apărare antiaeriană. Anunțul a fost făcut la Chișinău de vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, după o întrevedere cu președinta Maia Sandu. Șefa diplomației europene a mai spus că UE va acorda asistență Republicii Moldova în vederea combaterii unor posibile interferențe rusești în alegerile legislative din acest an. La rândul său, Maia Sandu a menționat că Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să fie mai puternică și să facă față amenințărilor externe.

UPDATE Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu televizat că este de acord cu afirmația recentă a lui Trump potrivit căreia se poate ajunge la un acord dacă părțile implicate în conflict sunt dispuse. „Președintele Statelor Unite crede, și cred că are dreptate, că ne îndreptăm în direcția bună”, a spus Lavrov într-un fragment din interviul acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS, difuzat joi. „Declarația președintelui menționează un acord și noi suntem gata să ajungem la un acord”, scrie AlephNews.

UPDATE Atacul Rusiei din noaptea de miercuri spre joi, în timpul căruia 70 de rachete și 145 de drone au vizat în total șase regiuni și au făcut 12 morți la Kiev, potrivit autorităților ucrainene, a intervenit într-un moment în care negocierile laborioase întreprinse de președintele american Donald Trump se încing pe problema peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, scrie HotNews.

UPDATE Marea Britanie analizează abandonarea planurilor de a trimite mii de trupe în Ucraina, considerând riscurile unui conflict extins prea mari. Surse The Times au dezvăluit că planul privind o forță terestră majoră, care să apere orașele, porturile și centralele nucleare ale Ucrainei, este acum puțin probabil, scrie AlephNews.

UPDATE Comisia Europeană va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs privind modul în care intenţionează să elimine treptat toate importurile de combustibili fosili din Rusia, a anunţat joi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen,  în cadrul unui eveniment pe tema energiei, desfăşurat la Londra, potrivit site-ului executivului comunitar, potrivit Antena3.

UPDATE Rusia este în continuare prezentă în campania electorală prezidenţială din România, unde susţine activ candidați extremiști prin propagandă conspiraționistă şi răspândirea fricilor, afirmă Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic şi în dezinformare. Prin instalarea unui preşedinte extremist la Cotroceni, Rusia are trei obiective principale pe care speră să le atingă, explică interlocutoarea.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a declarat pentru BBC că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii în cadrul unui acord de pace cu Rusia, în contextul presiunilor crescânde exercitate de președintele Donald Trump pentru acceptarea unor concesii teritoriale.

UPDATE Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, afirmă că Rusia este, în continuare, prezentă în campania electorală prezidențială din România, având ca scop să vulnerabilizeze flancul estic al NATO, notează Adevărul.

UPDATE Moscova acuză o politică discriminatorie față de cetățenii ruși care vor să ajungă în Republica Moldova. „La sosirea pe aeroportul din Chișinău, deținătorii de pașapoarte rusești sunt adesea supuși unor controale umilitoare și stricte, care pot dura câteva ore. În timpul verificărilor, cetățenilor ruși, inclusiv copiilor, nu li se oferă condiții elementare, precum apă, hrană sau posibilitatea de a comunica cu exteriorul. După aceste controale, cetățenilor li se refuză frecvent intrarea în țară, sub pretexte inventate sau fără a li se oferi vreo explicație. În fiecare zi, autoritățile moldovene refuză accesul în țară pentru câteva zeci de cetățeni ruși. Posibilitățile de acordare a sprijinului consular din partea Ambasadei Rusiei la Chișinău sunt serios limitate, întrucât autoritățile moldovene refuză accesul reprezentanților săi la cetățenii ruși reținuți”, potrivit unui comunicat emis de Ministerul rus al Afacerilor Externe.

UPDATE Un avion Su-30SM de 50 de milioane de dolari, aflat într-o bază militară rusească din Rostov pe Don, a ars ca o torță în noaptea de 23 spre 24 aprilie. Cum zona nu este atacată foarte des de dronele Kievului, iar Ucraina nu și-a revendicat lovitura, sunt indicii că ar fi vorba fie de o lovitură internă, fie de o acțiune a partizanilor, potrivit Digi24.

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone sâmbătă dimineață, înaintea a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit o întâlnire crucială cu președintele american Donald Trump, care va avea loc duminică la Mar-a-Lago, în Florida, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt unui război care durează de aproape patru ani, scrie Reuters. Trump a declarat că este optimist în ceea ce privește posibilitatea de a ajunge la un acord final de pace în timpul vizitei lui Zelenski.

Pe front, ruşii sunt într-o situaţie disperată în oraşul Kupiansk: au rămas doar câţiva, se predau şi nu au nicio linie de aprovizionare. Şi la Kiev avem un episod palpitant. Serviciul de Securitate al Ucrainei a dejucat un asasinat împotriva unui ofițer al spionajului militar și a reținut un agent FSB, în timp ce încerca să comită crima.

UPDATE Primarul capitalei ucrainene a raportat victime, în urma bombardamentelor ruseşti de la Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că opt răniți s-au înregistrat la Kiev. Primarul orașului Kiev a actualizat numărul victimelor bombardamentelor rusești: acum sunt opt, dintre care cinci au fost spitalizaţi, a anunţat el. Iniţial, Kliciko a raportat cinci victime, scrie Rador.

UPDATE Serviciile de informații ale Rusiei ar apela la tehnici psihologice și neurolingvistice moștenite din epoca KGB pentru a exercita influență asupra unor lideri politici din Occident, afirmă Mikola Malomuj, general ucrainean și fost director al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Într-o declarație pentru postul Kyiv24, Malomuj susține că aceste instrumente sunt încă funcționale tocmai pentru că nu urmăresc efecte rapide sau punctuale, ci vizează influențarea graduală, pe termen lung, a modului de gândire și de decizie al unor persoane aflate în poziții-cheie. Potrivit fostului oficial, echipa președintelui rus Vladimir Putin ar aplica în mod deliberat astfel de tehnici, inclusiv în interacțiunile cu fostul președinte american Donald Trump, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că ar accepta un referendum asupra planului lui Trump pentru oprirea războiului, dacă Rusia este de acord cu o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, scrie Spotmedia.

UPDATE Salariul anual declarat al lui Putin este de aproximativ 140.000 de dolari, iar activele sale personale listate includ un apartament de 75 de metri pătrați, un mic teren și trei vehicule. Însă, averea lui Putin este una colosală, conform spuselor omului de afaceri Bill Browder, cândva cel mai mare investitor străin de portofoliu din Rusia: aproximativ 200 de miliarde de dolari, o valoare mai mică decât bogăția lui Elon Musk, notează Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a vorbit despre întâlnirea pe care va urma să o aibă duminică în Florida cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Totodată, Trump a spus că se așteaptă să aibă o întrevedere cu dictatorul rus Vladimir Putin „curând”. „Nu are nimic până nu aprob eu”, a spus Trump pentru POLITICO despre propunerea de pace prezentată de Zelenski. „Deci să vedem ce are.” Comentariile președintelui subliniază în ce măsură soarta Ucrainei depinde de capacitatea de a-l convinge pe Trump că face suficiente concesii. Cei doi lideri urmează să se vadă duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Trump crede că va avea o întâlnire „productivă” cu Zelenski duminică. Totodată, președintele american a vorbit și despre o viitoare discuție cu Putin, scrie Cotidianul. „Cred că va merge bine cu Zelenski. Cred că va merge bine și cu Putin.” Trump se așteaptă să vorbească într-un fel sau altul cu Putin „curând, cât de mult vreau”. Trump a mai menționat faptul că Rusia este într-o situație complicată în prezent. „Economia lor este într-o stare rea, foarte rea.”

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră să ajungă la un acord de principiu cu președintele Trump privind încheierea războiului, atunci când cei doi se vor întâlni duminică.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa sâmbătă la o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și alți lideri europeni, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.

UPDATE „Volodimir Zelenski şi Mark Rutte au discutat despre eforturile comune pentru garantarea securităţii şi despre dezvoltarea unor poziţii europene coordonate, care să sprijine nu doar Ucraina, ci întreaga Europă”, a transmis Preşedinşia de la Kiev, conform News.ro.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, înaintea întâlnirii cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şase convorbiri telefonice separate: cu preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a-i informa în legătură cu eforturile diplomatice şi cu cele mai recente detalii ale discuţiilor cu partea americană, anunţă Administraţia Prezidenţială de la Kiev. De asemenea, le-a mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Rusia, a cărei economie este tot mai afectată de costurile războiului din Ucraina și de sancțiunile internaționale, va apela la economiile contribuabililor începând cu 2026 pentru a susține campania militară, arată o analiză realizată de EFE. În același timp, industrii-cheie se află în dificultate, iar piața internă este dominată tot mai mult de companii chineze. 

UPDATE „Cunoscută sub numele de Teoria Haosului, aceasta postulează că «lumea veche» a dispărut definitiv, domnește haosul imposibil de gestionat și că fiecare țară este pentru sine – că moralitatea a dispărut, puterea militară este prezentă, iar războiul este noua normalitate”, arată Anton Barbashin – directorul editorial al Riddle Russia – într-un interviu acordat site-ului independent Meduza.

UPDATE La inițiativa președintelui american, negocierile dintre delegațiile din Statele Unite, Ucraina și Rusia s-au intensificat în ultima vreme, în speranța încheierii războiului, care durează de 3 ani și 10 luni. Dar acum Putin vrea să pună mâna definitiv pe un obiectiv major al Ucrainei: centrala nucleară de la Zaporojie. Dictatorul șantajează SUA și pe Trump pentru a gestiona în comun centrala doar cu America, fără Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Pentru Steve Witkoff și Jared Kushner, trimișii miliardari ai președintelui Trump care lucrează la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, Rusia este o țară cu vaste resurse naturale și bogate oportunități de afaceri, potrivit The Wall Street Journal.Primirea ei înapoi în economia mondială va aduce bani investitorilor americani și va stabiliza relațiile Moscovei cu Ucraina și Europa, conform comentariilor lor publice și ale unor persoane familiarizate cu gândirea lor. Ei nu sunt primii oameni de afaceri americani care consideră Rusia o țară a generozității - și nici primii care pledează pentru pace prin profituri. Dar mulți veterani ai economiei sale volatile sunt sceptici că țara va recompensa generos capitalul american sau că mulți investitori americani se vor înghesui la regimul lui Vladimir Putin, imediat ce Washingtonul ridică sancțiunile. 

UPDATE Rusia ar putea recurge la o escaladare hibridă pe flancul estic al NATO încă din 2026, avertizează expertul în securitate Taras Jovtenko, potrivit Channel 24. Conform evaluării sale, Moscova nu pregătește o invazie clasică. Operațiunea ar putea părea un atac cu forțe relativ limitate, fără să semene formal cu un război la scară largă, însă efectele asupra Alianței vor fi majore, generând tensiune și incertitudine strategică, scrie Ziare.com. În 2025, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, declara că Polonia și statele baltice ar fi primele afectate în cazul unui conflict între Moscova și NATO.

UPDATE Rusia ar fi făcut o mutare strategică în Belarus. Moscova ar amplasa noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară într-o fostă bază aeriană din estul Belarusului, au descoperit doi cercetători americani studiind imagini din satelit, potrivit Reuters.

UPDATE Kliciko a anunțat patru răniți în urma atacului asupra capitalei ucrainene, dintre care trei au fost spitalizate și una a fost tratată ambulatoriu.„Incendiu în districtul Holosiivskyi. Rapoartele preliminare indică faptul că o benzinărie este în flăcări. În Obolonskyi, resturi au căzut peste o cooperativă de cabane de vară. Resturi au căzut și pe o zonă deschisă din districtul Desnyanskii. Toate serviciile sunt la fața locului”, a scris primarul Kievului, scrie Ziare.com.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a relatat pe Telegram că s-au produs explozii în capitala Ucrainei, iar forțele de apărare aeriană intervin. El le-a recomandat locuitorilor oraşului Kiev să rămână în adăposturi. Un corespondent al AFP aflat în oraș a confirmat, de asemenea, exploziile produse la Kiev. 

UPDATE Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că au detectat o serie de ținte care zburau spre mai multe orașe ucrainene, inclusiv ‘ținte de mare viteză, care se îndreptau spre Kiev’. Începând cu ora 01:50 AM, alerte de raid aerian erau în vigoare pe întreg teritoriul Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Mai multe serii de explozii puternice au fost auzite la Kiev în noaptea de vineri spre sâmbătă, a relatat o jurnalistă a agenţiei France Presse (AFP), autorităţile indicând că Ucraina este ameninţată de rachete ruseşti.

UPDATE Întregul teritoriu ucrainean a fost sub alertă de raid aerian noapta trecută, la scurt timp după ora locală 02:00 (00:00 GMT), potrivit unei hărţi publicate de autorităţi. Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, a relatat The Kyiv Independent.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei a anunţat vineri, 26 decembrie, că va înjumătăţi intervenţiile sale pe piaţa valutară începând cu noul an, o decizie anticipată care va retrage o parte din sprijinul acordat rublei în 2026, economiştii aşteptându-se la o slăbire a monedei, notează Ziare.com.

UPDATE Autoritățile sanitare din Rusia au semnalar un val accentuat de îmbolnăviri cu febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR), cunoscută popular drept „febra șoarecilor”. Potrivit datelor oficiale, citate de publicația Izvestia, peste 3.300 de persoane au fost infectate între ianuarie și octombrie 2025, cu 50% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times. Cu o problemă aseămătoare s-au confruntat și trupele Moscovei, în tranșeele din Ucraina, în luna septembrie. O unitate de forțe speciale a fost afectată de o epidemie de febră hemoragică mortală, potrivit The Telegraph.

UPDATE Rusia aproape şi-a dublat exporturile de gaze petroliere lichefiate (GPL) către fostele republici sovietice din Asia Centrală şi către Afganistan în perioada ianuarie–noiembrie, ajungând la 1,016 milioane de tone metrice, au declarat vineri pentru Reuters surse din industrie.

UPDATE Coreea de Nord și Rusia au împărțit „sângele, viața și moartea” în războiul din Ucraina, a transmis liderul nord-coreean Kim Jong Un în mesajul de Anul Nou transmis președintelui rus Vladimir Putin. Relațiile dintre cele două țări s-au apropiat semnificativ de la începutul invaziei din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale antiaeriene au interceptat și distrus, pe parcursul nopții, 141 de drone lansate de forțele ucrainene asupra teritoriului Federației Ruse. La rândul său, armata ucraineană susține că a reușit să neutralizeze 106 drone de atac trimise de Rusia, majoritatea vizând infrastructura și obiective din apropierea frontului.

UPDATE În contextul acestor atacuri, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, în noaptea de Crăciun, un mesaj RO-Alert, după ce sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au identificat grupuri de drone rusești îndreptate spre porturile ucrainene de pe Dunăre. Ca măsură de precauție, Forțele Aeriene Române au decolat două avioane de luptă F-16 pentru monitorizarea situației aeriene.

UPDATE Autoritățile din Republica Moldova au fost și ele puse în alertă după ce radarele ucrainene au detectat un obiect zburător care a traversat spațiul aerian din nordul țării. Potrivit Poliției de Frontieră de la Chișinău, obiectul a fost urmărit pe direcția mai multor localități, însă ulterior s-a stabilit că era vorba despre un balon cu aer cald. Oficialii moldoveni au precizat că nu a existat niciun pericol pentru cetățeni, iar situația este monitorizată în continuare.

UPDATE Pe linia frontului, luptele rămân intense, inclusiv în zona Kupiansk, unde ambele părți încearcă să-și consolideze pozițiile. În plan politic, publicația Axios relatează că Rusia s-ar declara dispusă să accepte un armistițiu temporar până la semnarea unui acord de pace, care ar permite organizarea unui referendum privind statutul teritoriilor ocupate. Kremlinul respinge însă alte inițiative considerate nefavorabile intereselor sale.

UPDATE În paralel cu evoluțiile militare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a desfășurat o amplă ofensivă diplomatică înaintea întâlnirii cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul de la Kiev a avut convorbiri separate cu mai mulți lideri europeni și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona pozițiile și a prezenta stadiul negocierilor cu partea americană. Zelenski a discutat cu președintele Finlandei, premierii Estoniei, Canadei și Danemarcei, cancelarul Germaniei și conducerea NATO, subliniind că Ucraina nu este și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii. În schimb, a acuzat Moscova că tergiversează deliberat procesul diplomatic și încearcă să prelungească războiul.

UPDATE Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unui document-cadru în 20 de puncte, care vizează garanții de securitate, redresarea economică și reconstrucția țării. Zelenski a subliniat că nu trebuie pierdut nici măcar „o zi sau o oră” atât timp cât continuă luptele. Discuțiile au vizat și cooperarea în cadrul inițiativelor europene de apărare, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și protejarea sectorului energetic, precum și coordonarea pozițiilor înaintea întâlnirilor decisive din Statele Unite.