Zi de doliu la Kiev, după recentul atac mortal al Rusiei. Noul bilanț arată că 12 oameni au murit şi 87 au fost răniţi în atacul de joi asupra unui bloc de locuințe. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că racheta rusă care a lovit apartamentele în timpul nopţii a fost furnizată de Coreea de Nord. Între timp, Federația Rusă a emis o alertă de călătorie pentru cetățenii săi care vor să viziteze Moldova, acuzând verificări minuțioase și dese refuzuri oficiale la intrarea în țară. Chișinăul susține că declarațiile Moscovei sunt nefondate.

Rusia spune că este în continuare deschisă unui acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce a lansat un atac mortal asupra Kievului, care a atras critici rare din partea președintelui american. Donald Trump este convins că Rusia a făcut o „concesie destul de mare" pentru a pune capăt războiului din Ucraina, pentru că nu cucerește „toată țara”. Totodată, SUA vor cere Rusiei să accepte dreptul Ucrainei de a avea propria armată și propria industrie de apărare, potrivit unor surse Bloomberg. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că revine Rusiei, şi nu Ucrainei, să avanseze negocierile pentru a pune capăt conflictului, iar vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a declarat într-un interviu exclusiv la TV8 că Rusia e cea care vrea război, în timp ce restul țărilor doresc pacea.

UPDATE „Republica Moldova este un stat sigur și deschis pentru vizitatori. Regretăm că autoritățile ruse aleg, din nou, să tensioneze relațiile și să divizeze prin declarații nefondate. Doar persoanele care ridică semne de întrebare pentru autoritățile competente sunt returnate, conform legii. Toți ceilalți sunt bineveniți să se bucure de ospitalitatea proverbială a moldovenilor”, a anunțat diplomația Republicii Moldova.

UPDATE Serviciul secret rus FSB, moștenitorul KGB, susține într-un comunicat de presă emis vineri că a reținut un cetățean român implicat în activități de spionaj pentru serviciile speciale ucrainene, notează HotNews. Reamintim că FSB acționează ca un braț armat al regimului autocrat de la Kremlin și face în mod curent acuzații false la adresa unor cetățeni străini acuzați de presupus spionaj. Ministerul român al Afacerilor Externe susține într-un comunicat că e vorba de un cetățean român care a fost inițial reținut în regiunea Abhazia în urmă cu patru luni și ulterior a fost transferat la Soci. 

UPDATE „Securitatea voastră (n.r. - a Republicii Moldova) este foarte importantă și pentru Uniunea Europeană, pentru că, după cum știm, dacă ne uităm pe hartă, Moldova se află în Europa, iar Europa este o regiune foarte, foarte mică. Asta înseamnă că securitatea fiecăruia este și grija tuturor. Linia voastră de apărare începe acum din Ucraina, deci, practic, sprijinind Ucraina, sprijinim și securitatea Moldovei. Pe lângă asta, sprijinim forțele de apărare ale Moldovei cu ajutor neletal prin Facilitatea Europeană pentru Pace. De asemenea, oferim sprijin poliției, punând la dispoziție diverse instrumente care contribuie la consolidarea rezilienței. În ceea ce privește influențele critice externe sau influența malignă străină, precum și combaterea dezinformării, avem deja instrumentele necesare. Avem echipe de reacție rapidă gata să intervină pentru ca alegerile să nu fie manipulate și ca moldovenii să poată decide liber, așa cum își doresc cu adevărat”,  a declarat vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, într-un interviu exclusiv în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. 

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că revine Rusiei, şi nu Ucrainei, să avanseze negocierile pentru a pune capăt conflictului, după ce preşedintele american Donald Trump a criticat Kievul, relatează AFP, preluată de Agerpres. Preşedintele american Donald Trump a dat de înțeles joi că şi-a stabilit o dată limită pentru a obţine un acord de pace între Rusia şi Ucraina, iar această dată se apropie, deși nu a precizat-o, potrivit Digi24.

UPDATE Ucraina nu poate accepta niciun acord care contravine valorilor şi Constituţiei țării, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai presei, în Africa de Sud.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina îndeplinește toate propunerile făcute de partenerii săi internaționali, subliniind însă că „nu putem face doar ceea ce contravine Constituției noastre.” El a dezvăluit că toate prevederile așa-numitului „acord mineral” care intrau în conflict cu Constituția Ucrainei au fost eliminate, iar părțile au semnat un memorandum care respectă pe deplin legislația ucraineană, scrie Kyiv Post.

UPDATE Potrivit persoanelor care au vorbit sub anonimat pentru Bloomberg, administrația Trump dorește ca Rusia să returneze Ucrainei centrala nucleară Zaporojie, aflată sub control rusesc încă din primele zile de război. Cu toate acestea, gestionarea ei ar urma să ajungă în mâinile SUA, pentru a administra energie ambelor părți. Pe lângă solicitarea de a permite Ucrainei să își mențină armata, SUA doresc să se asigure că aceasta are trecere peste râul Nipru și că terenurile ocupate de Rusia în regiunea Harkov vor reveni sub control ucrainean. Pe de altă parte, Putin a cerut recunoașterea integrală a regiunilor Luhansk, Zaporojie, Donețk și Herson, deși în niciuna dintre aceste regiuni nu deține controlul în totalitate, notează Mediafax.

UPDATE Potrivit unei dezvăluiri Bloomberg, Statele Unite vor cere, printre altele, Kremlinului să accepte ca Ucraina să își păstreze o armată proprie și o industrie de apărare funcțională, ca parte esențială dintr-un eventual acord de pace. Informația vine în contextul în care emisarul american, Steve Witkoff, urmează să meargă, vineri, la Moscova, pentru o nouă întâlnire cu Vladimir Putin, notează Mediafax.

UPDATE „E nevoie de doi pentru a dori pacea. Dar e suficient unul singur pentru a dori războiul. Iar ceea ce vedem acum este că Rusia, în mod clar, vrea război, în timp ce toți ceilalți vor pace. Europenii vor pace, ucrainenii vor pace, pentru că le mor oameni, dar rușilor nu le pasă. Cât despre negocieri, administrația americană a spus la început că poate încheia acest război într-o singură zi. Deci, au instrumentele necesare în mâinile lor pentru a pune mai multă presiune pe Rusia, pentru că aici lucrurile sunt foarte clare: unul este agresorul, celălalt este victima. Cred că e important să exercităm presiune asupra Rusiei ca să oprească acest război, pentru că, așa cum am spus, ei vor război. Trebuie să facem tot ce putem ca și ei să ajungă să își dorească pacea – și atunci vom avea pace”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, într-un interviu exclusiv în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. 

UPDATE Guvernul Statelor Unite nu a ajuns la niciun acord cu Rusia pentru ridicarea sancțiunilor ca parte a unui acord asupra Ucrainei, a declarat ieri secretarul de stat Marco Rubio, informează energypress.gr.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că este esențial să existe o „înțelegere comună” că Rusia este agresorul în războiul din Ucraina, scrie Kyiv Independent. Într-un interviu acordat comentatorului american Ben Shapiro pe 24 aprilie, Zelenski reacționează la acuzațiile venite din partea unor oficiali și lideri politici americani care sugerează că Ucraina ar purta parte din vină. „Este dureros pentru poporul nostru să audă că Ucraina ar fi început acest război. Ne apărăm împotriva ofensivei rusești”, afirmă Zelenski.

UPDATE „Este pentru prima dată când avem un președinte american care dorește să îl imite într-un fel pe liderul rus, care dorește să creeze o președinție hiper-personalizată, care dorește practic să își guverneze propria țară într-un mod foarte similar, foarte de sus în jos, fără niciun control și echilibru”, a spus Fiona Hill, potrivit Sky News. Hill a fost asistent adjunct al președintelui și director senior pentru afaceri europene și rusești în cadrul personalului Consiliului Național de Securitate al dlui Trump între 2017 și 2019, în timpul primului său mandat la Casa Albă. Ea a fost numită consilier pentru apărare al guvernului britanic după alegerile generale din 2024, potrivit Adevărul.

UPDATE Întrebat cu privire la noul val de lovituri asupra Ucrainei lansat în timpul nopţii de miercuri spre joi şi care a făcut cel puţin 12 morţi şi zeci de răniţi la Kiev, Lavrov a răspuns: „Noi vizăm doar obiective militare sau infrastructuri civile utilizate de armată”. „Dacă era vorba de o ţintă utilizată de armata ucraineană, Ministerul Apărării (rus), comandanții de pe teren, au dreptul să le atace”, a spus Lavrov, notează Digi24.

UPDATE Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgență al Ucrainei (DSNS) a anunţat că salvatorii din Kiev au finalizat operațiunile de căutare și salvare la locul atacului rusesc de joi, unde rachete rusești au lovit o clădire rezidențială din cartierul Sviatoşinsk. Potrivit DSNS, în urma atacului asupra blocului respectiv, 12 persoane au murit, iar alte 87 au fost rănite. Invadatorii ruși au atacat Kievul cu drone și rachete, în noaptea de miercuri spre joi, luând viaţa a 12 persoane. Pagube și distrugeri au fost înregistrate în șase cartiere ale capitalei, majoritatea în Sviatoşinsk. Vineri este zi de doliu la Kiev, în memoria celor ucişi în atacul rusesc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, 24 aprilie, că racheta rusă care a lovit un bloc de locuinţe din Kiev în timpul nopţii şi a ucis 12 persoane a fost furnizată de Coreea de Nord, conform Reuters. „Rusia continuă să ucidă civili. Asta înseamnă că lui Putin nu îi este frică”, spune liderul ucrainean.

UPDATE Președintele SUA crede că atât Rusia, cât și Ucraina doresc pacea, adăugând că are propriul său termen limită pentru a pune capăt războiului, dar avertizând că atitudinea Washingtonului s-ar putea schimba drastic dacă un acord nu se materializează până atunci. Trump insistă că pune „multă presiune pe Rusia" iar președintele Vladimir Putin „cred că vrea să facă o înțelegere, vom afla foarte curând, dar este nevoie de doi pentru a dansa tango", s-a exprimat Trump printr-o metaforă.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a raportat, vineri dimineaţă, că armata rusă a atacat oraşul Pavlohrad, bombardamentele soldându-se cu doi morţi şi mai mulţi răniţi. „În Pavlohrad, conform datelor actualizate, sunt doi morți”, a transmis oficialul. Potrivit lui Lisak, șase persoane rănite în atac au fost internate în spital, scrie Rador.

UPDATE Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un pachet suplimentar în valoare de 60 de milioane de euro destinat creșterii rezilienței sale în fața amenințărilor străine, inclusiv pentru consolidarea capabilităților de apărare antiaeriană. Anunțul a fost făcut la Chișinău de vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, după o întrevedere cu președinta Maia Sandu. Șefa diplomației europene a mai spus că UE va acorda asistență Republicii Moldova în vederea combaterii unor posibile interferențe rusești în alegerile legislative din acest an. La rândul său, Maia Sandu a menționat că Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să fie mai puternică și să facă față amenințărilor externe.

UPDATE Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu televizat că este de acord cu afirmația recentă a lui Trump potrivit căreia se poate ajunge la un acord dacă părțile implicate în conflict sunt dispuse. „Președintele Statelor Unite crede, și cred că are dreptate, că ne îndreptăm în direcția bună”, a spus Lavrov într-un fragment din interviul acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS, difuzat joi. „Declarația președintelui menționează un acord și noi suntem gata să ajungem la un acord”, scrie AlephNews.

UPDATE Atacul Rusiei din noaptea de miercuri spre joi, în timpul căruia 70 de rachete și 145 de drone au vizat în total șase regiuni și au făcut 12 morți la Kiev, potrivit autorităților ucrainene, a intervenit într-un moment în care negocierile laborioase întreprinse de președintele american Donald Trump se încing pe problema peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, scrie HotNews.

UPDATE Marea Britanie analizează abandonarea planurilor de a trimite mii de trupe în Ucraina, considerând riscurile unui conflict extins prea mari. Surse The Times au dezvăluit că planul privind o forță terestră majoră, care să apere orașele, porturile și centralele nucleare ale Ucrainei, este acum puțin probabil, scrie AlephNews.

UPDATE Comisia Europeană va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs privind modul în care intenţionează să elimine treptat toate importurile de combustibili fosili din Rusia, a anunţat joi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen,  în cadrul unui eveniment pe tema energiei, desfăşurat la Londra, potrivit site-ului executivului comunitar, potrivit Antena3.

UPDATE Rusia este în continuare prezentă în campania electorală prezidenţială din România, unde susţine activ candidați extremiști prin propagandă conspiraționistă şi răspândirea fricilor, afirmă Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic şi în dezinformare. Prin instalarea unui preşedinte extremist la Cotroceni, Rusia are trei obiective principale pe care speră să le atingă, explică interlocutoarea.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a declarat pentru BBC că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii în cadrul unui acord de pace cu Rusia, în contextul presiunilor crescânde exercitate de președintele Donald Trump pentru acceptarea unor concesii teritoriale.

UPDATE Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, afirmă că Rusia este, în continuare, prezentă în campania electorală prezidențială din România, având ca scop să vulnerabilizeze flancul estic al NATO, notează Adevărul.

UPDATE Moscova acuză o politică discriminatorie față de cetățenii ruși care vor să ajungă în Republica Moldova. „La sosirea pe aeroportul din Chișinău, deținătorii de pașapoarte rusești sunt adesea supuși unor controale umilitoare și stricte, care pot dura câteva ore. În timpul verificărilor, cetățenilor ruși, inclusiv copiilor, nu li se oferă condiții elementare, precum apă, hrană sau posibilitatea de a comunica cu exteriorul. După aceste controale, cetățenilor li se refuză frecvent intrarea în țară, sub pretexte inventate sau fără a li se oferi vreo explicație. În fiecare zi, autoritățile moldovene refuză accesul în țară pentru câteva zeci de cetățeni ruși. Posibilitățile de acordare a sprijinului consular din partea Ambasadei Rusiei la Chișinău sunt serios limitate, întrucât autoritățile moldovene refuză accesul reprezentanților săi la cetățenii ruși reținuți”, potrivit unui comunicat emis de Ministerul rus al Afacerilor Externe.

UPDATE Un avion Su-30SM de 50 de milioane de dolari, aflat într-o bază militară rusească din Rostov pe Don, a ars ca o torță în noaptea de 23 spre 24 aprilie. Cum zona nu este atacată foarte des de dronele Kievului, iar Ucraina nu și-a revendicat lovitura, sunt indicii că ar fi vorba fie de o lovitură internă, fie de o acțiune a partizanilor, potrivit Digi24.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.