Rusia a atacat din nou cu drone porturile ucrainene de pe Dunăre, la câțiva kilometri de România și Republica Moldova. Autoritățile ucrainene anunță că atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat moartea a cel puțin 8 civili și rănirea altor 24, informează Mediafax. Printre victime se numără și o fetiță de 12 ani. Ministerul Apărării de la București anunţă că, în contextul atacurilor la granița cu Ucraina, a fost instituită alertă aeriană în județul Tulcea şi fiind emis mesaj RO-Alert pentru avertizarea populaţiei.

Vladimir Putin a anunțat, luni, un armistițiu de trei zile, în 8-10 mai, dar Volodimir Zelenski nu are încredere în intențiile președintelui rus. Acesta spune că este doar o tentative de manipulare, conform Adevărul. Totodată, vicepreședintele SUA spune că „ucrainenii nu câștigă războiul”, iar prelungirea lui va escalada riscul unui război nuclear.

UPDATE „Cel mai rău lucru care se poate întâmpla în relațiile SUA-Ucraina este atunci când Trump își va pierde orice interes față de Ucraina”, a spus pentru Financial Times Oleksandr Merejko, deputat în partidul de guvernământ al lui Zelenski și șef al comisiei pentru afaceri externe a parlamentului. Acest lucru, a spus el, „ar putea fi perceput de Putin ca o permisiune tacită din partea SUA de a escalada războiul”, scrie Gândul.

UPDATE Consilierul preşedintelui Vladimir Putin pe probleme maritime Nikolai Patruşev, şeful Colegiului naval rus, a declarat marţi, într-un interviu acordat agenţiei de stat TASS, că Rusia nu a ajuns încă la finalul războiului în Ucraina, iar viitorul oraşului-port Odesa "nu este legat de regimul de la Kiev", aceste comentarii intervenind pe fondul declaraţiilor Casei Albe şi a preşedintelui american Donald Trump despre necesitatea îngheţării războiului în Ucraina în următoarele zile, transmite platforma media independentă rusă Aghentsvo, scrie Agerpres.

UPDATE Autorităţile din Dnipropetrovsk au anunţat marţi evacuarea forţată a familiilor cu copii din patru aşezări din estul acestei regiuni din centrul Ucrainei, de a cărei graniţă administrativă încearcă să se apropie de luni de zile trupele ruse din regiunea vecină Doneţk, relatează agențiile de știri EFE şi Interfax-Ukraina, citate de Agerpres.

UPDATE Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că va crește presiunea asupra Moscovei pentru a o determina să semneze un acord de pace cu Kievul, în urma întâlnirii de la Roma cu liderii Ucrainei, SUA și Marii Britanii, scrie Gândul. „Suntem mai aproape ca niciodată de un armistițiu”, a declarat Macron, citat de Paris Match.

UPDATE Premierul italian Giorgia Meloni a criticat dur armistițiul de trei zile propus de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina, conform unui articol publicat de POLITICO. Meloni a declarat că acest armistițiu este „decisiv insuficient” și că Rusia trebuie să demonstreze că dorește să încheie conflictul.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a lansat amenințări împotriva țărilor care au aderat recent la NATO, susținând că acestea au devenit automat ținte pentru forțele armate ruse, „inclusiv potențiale atacuri de represalii și chiar componente nucleare”, potrivit Pravda.

UPDATE Autoritățile ruse au extins unitățile militare la granița cu Finlanda și Norvegia în ultimii ani, informează The Wall Street Journal (WSJ), citând imagini din satelit furnizate de Planet, o companie comercială de imagini prin satelit cu sediul în SUA.

UPDATE Corpul jurnalistei ucrainene Viktoria Roșchina, ucisă și torturată într-o închisoare din Rusia, a fost returnat fără unele organe interne, arată o investigație a organizației Forbidden Stories, citată marți de Kyiv Independent. 

UPDATE În timp ce Kievul și Washingtonul lucrează la un acord care va oferi Statelor Unite o parte din bogățiile minerale ale Ucrainei, ucrainenii care trăiesc cu filamente de fier sub picioarele lor au un mesaj pentru Donald Trump: nu profitați de noi, aceste resurse sunt ale noastre, scrie Reuters.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin continuă să refuze orice încetare a focului, cu excepția celor care îi favorizează eforturile de război, potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), scrie marți Sky News.

UPDATE Franța a acuzat agenția de informații a forțelor armate a Rusiei GRU de o serie de atacuri cibernetice, inclusiv asupra unor ministere, firme din sectorul de apărare și think tank-uri, potrivit Gândul. „Din 2021, acest modus operandi a fost folosit pentru a compromite o duzină de entități franceze”, a transmis ministerul, potrivit Reuters.

UPDATE Uniunea Europeană are în vedere continuarea procesului de aderare cu Republica Moldova, lăsând în urmă Ucraina, în contextul în care Ungaria blochează eforturile de aderare ale Kievului, transmite pagina de limbă engleză a Radio Europa Liberă.

UPDATE Moscova a transmis luni un mesaj amenințător Estoniei prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în contextul exerciţiilor NATO de amploare care urmează să se desfășoare în această ţară baltică între 5 şi 23 mai, relatează agenţiile de presă Ukraine Today şi Unian, potrivit Agerpres. Estonia "este folosită în scopuri de prospecţie. Rezultatul unei astfel de pierderi a gândirii critice este întotdeauna trist", a afirmat Zaharova, susţinând că autorităţile estone ar trebui "să se uite la Ucraina şi să tragă concluzii!".

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, marți, că Rusia nu este dispusă să accepte propunerea unui armistițiu de 30 de zile, sugerat anterior de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenția rusă TASS, citată de Ukrainska Pravda.

UPDATE Propunerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru o încetare imediată și completă a focului pentru 30 de zile este în prezent „imposibilă”, a declarat Kremlinul, potrivit presei de stat ruse, citată de Newsweek.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 137 de drone de diferite tipuri, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 37 în estul, nordul, sudul și centrul țării. Alte 47 de drone cu rol de ținte false au dispărut de pe radar fără consecințe negative, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Atacul aerian a vizat regiunile Harkov, Donețk, Dnipropetrovsk și Kiev. În capitală au fost doborâte trei drone și au izbucnit mai multe incendii, fiind înregistrați trei răniți, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE O fetiță de 12 ani a fost ucisă într-un atac cu drone al forțelor ruse în estul Ucrainei, au anunțat marți autoritățile locale. Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lîsak, a transmis pe Telegram că a avut loc „un nou atac masiv cu drone”, precizând că o fetiță de 12 ani a murit, iar o altă fetiță de șase ani și doi adulți au fost răniți. Potrivit serviciilor de salvare, „copiii au fost prinși sub dărâmături”, când o dronă a lovit o casă din districtul Samarivski. Fata de 12 ani „a murit în drum spre spital”, în timp ce cealaltă fetiță a primit îngrijiri medicale, potrivit aceleiași surse, care a adăugat că „părinții lor au fost și ei răniți, dar au refuzat să fie internați în spital”, potrivit Spotmedia.

UPDATE Volodimir Zelenski a primit rapoarte de la Serviciul de Informații Externe al Ucrainei conform cărora membri ai comandamentului superior al forțelor armate ruse au fost uciși. „Șeful Serviciului de Informații Externe a raportat despre eliminarea persoanelor din comandamentul superior al forțelor armate ruse. Justiția vine inevitabil”, a scris președintele ucrainean pe Telegram. El nu a dat detalii despre numărul, numele și funcțiile ofițerilor superiori ruși eliminați de forțele ucrainene. De asemenea, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei i-a prezentat lui Zelenski măsurile suplimentare de contracarare a rețelelor de agenți ruși din Ucraina și a sabotorilor, relatează Ukrainska Pravda.

UPDATE Recunoașterea oficială a anexării Crimeei de către Rusia ar submina grav ordinea internațională și ar ridica serioase probleme juridice, avertizează unii experți, în contextul în care Kremlinul a catalogat această concesie drept „imperativă” pentru rezolvarea conflictului cu Ucraina, scrie Spotmedia. Potrivit analiștilor citați de Kiev Post, o astfel de înțelegere ar reprezenta o abatere radicală de la principiile ordinii internaționale stabilite după Al Doilea Război Mondial, bazate pe interzicerea folosirii forței pentru modificarea granițelor.

UPDATE Afirmația potrivit căreia „Ucraina nu va câștiga războiul” reflectă o schimbare clară în poziția SUA, care își reevaluează implicarea în conflictul ruso-ucrainean. În ciuda promisiunii președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului în primele 100 de zile de mandat, Vance a recunoscut că pacea nu este garantată, însă echipa americană „înregistrează progrese” în negocieri, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că se bazează pe continuarea sprijinului SUA pentru apărarea Ucrainei împotriva Rusiei, subliniind că războiul merge dincolo de supraviețuirea Ucrainei, ajungând până la securitatea Europei în ansamblu, relatează marți dpa. Pistorius a declarat că securitatea Europei a fost de o „importanță capitală” pentru Statele Unite de la Al Doilea Război Mondial, adăugând că, în opinia sa, acest lucru va continua să rămână la fel. Răspunzând îngrijorărilor că SUA și-ar putea reduce sprijinul militar și financiar, Pistorius a spus: „Vom face tot ce putem pentru a compensa acest lucru, dar mai întâi vom face campanie pentru ca americanii să rămână la bord”. El a comparat, de asemenea, o propunere recentă de pace făcută de SUA cu o capitulare de facto a Ucrainei. Pistorius a spus că propunerea actuală este ceva ce Ucraina ar fi putut accepta în urmă cu un an, predându-se și renunțând la tot, inclusiv la aderarea la NATO și la garanțiile de securitate adecvate, scrie Spotmedia.

UPDATE Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat că săptămâna următoare va fi decisivă pentru continuarea implicării Washingtonului în procesul de pace. Dacă nu se înregistrează un progres semnificativ, SUA ar putea renunța la rolul de mediator, potrivit Mediafax.

UPDATE Potrivit surselor ISW, conflictul devine tot mai mult o confruntare „la distanță mare”, în care lupta directă e substituită de atacuri coordonate cu drone FPV, kamikaze sau echipate cu sisteme de recunoaștere și minare la distanță. Ambele armate, ucraineană și rusă, își adaptează rapid tacticile la această realitate tehnologică.

UPDATE Încrederea cetățenilor finlandezi în garanțiile de securitate ale NATO a scăzut considerabil de la revenirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite, potrivit unui sondaj publicat marţi, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Oficialii europeni și ucraineni se tem că Donald Trump ar putea anunța retragerea din discuțiile de pace cu Kiev și Moscova, folosind drept pretext chiar progrese minore, scrie Financial Times. Patru surse au spus că în Europa și Ucraina există convingerea că Trump e gata să profite de orice „descoperire” în discuțiile de pace din Ucraina în această săptămână, când va marca 100 de zile de mandat. Un oficial european a spus că Trump „instituie o situație în care își oferă pretexte ca să plece și să o lase Ucrainei și nouă (Europei) să o rezolve”. Sursele au adăugat că reticența lui Putin de a accepta cerințele cheie din partea SUA și Ucrainei, cum ar fi menținerea forțelor armate ucrainene pregătite pentru luptă după încheierea războiului, și complexitatea războiului l-au forțat pe Trump să-și reevalueze angajamentul față de un acord de pace, notează Spotmedia.

UPDATE Un atac cu drone ucrainene a vizat noaptea trecută orașul Dzerjinsk din regiunea Nijni Novgorod, a declarat guvernatorul Gleb Nikitin. Acesta a susținut că atacul a fost respins în două districte din regiune, fără consecințe raportate. Canalul rus Telegram Shot, apropiat de forțele de securitate ruse, a raportat explozii la Riazan, susținând că dronele ar fi putut viza o rafinărie. Potrivit Ministerului rus al Apărării, apărarea antiaeriană rusă a doborât 91 de drone ucrainene, inclusiv opt deasupra regiunii Nijni Novgorod și 11 deasupra regiunii Riazan. Au fost doborâte drone și în regiunile Kursk, Oriol, Moscova, Belgorod, Kaluga, Briansk și în Crimeea, a informat ministerul citat de Kiev Independent. Dzerjinsk se află la aproximativ 800 km nord de granița dintre Rusia și Ucraina, în timp ce Riazan e situat la aproximativ 500 km distanță, potrivit Spotmedia.

UPDATE Un videoclip surprinzător a apărut pe rețelele de socializare - un clip sfâșietor al unui cântec-apel către președintele SUA, Donald Trump, scris și interpretat de rabinul șef al Ucrainei, Moshe Asman. Acesta l-a intitulat „Apelul meu către președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, pentru a ajuta Ucraina să obțină o pace justă și durabilă!”„Tu ești cel pe care întreaga lume îl urmărește - fiecare mișcare a ta, tot ceea ce faci. Nu lăsați ca linia dintre bine și rău să fie neclară. Lumina se va ridica întotdeauna și va învinge! Donald Trump, este timpul să lupți în numele luminii!Moshe Asman încearcă să ajungă la inima celui mai puternic lider al lumii în speranța că va opri răul și nu va permite ”ca o țară înfloritoare - Ucraina și poporul său liber - să fie ștearsă de pe fața pământului”, notează Ziare.com.

UPDATE Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către România a unei unităţi de tragere MIM-104 Patriot, anunţă Ambasada SUA la București. Sistemul MIM-104 Patriot include un set radar AN/MPQ-65 şi două stații de lansare M903, potrivit sursei citate. ''Această unitate de tragere va înlocui sistemul pe care România l-a furnizat Ucrainei în septembrie 2024. Patriot poate detecta şi doborî o gamă largă de ameninţări cu rachete balistice şi aeropurtate, iar această achiziţie va consolida capacitatea României de a descuraja agresiunea în regiunea Mării Negre'', precizează Ambasada SUA la București.

UPDATE Ucraina nu este pe cale să învingă Rusia pe câmpul de luptă, a declarat luni vicepreședintele american JD Vance, subliniind eforturile administrației Trump de a negocia un acord de pace, transmite Kyiv Independent. „Uneori ești incredibil de frustrat cu ucrainenii, alteori ești incredibil de frustrat cu rușii”, a declarat Vance, la podcastul Charlie Kirk Show. Echipa americană „face progrese” în cadrul negocierilor, dar un acord de pace nu este neapărat garantat, a declarat vicepreședintele american. „Nu pot spune cu o certitudine de 100% că vom reuși să o facem”, a spus Vance.

UPDATE Deși promisiunile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului în primele sale 100 de zile de mandat nu au fost îndeplinite, Washingtonul continuă să facă presiuni asupra ambelor părți pentru a ajunge la o încetare a focului. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat la 27 aprilie că săptămâna următoare va fi decisivă pentru a stabili dacă SUA rămân implicate în procesul de pace sau se retrag cu totul din postura de mediator, scrie HotNews.

UPDATE NATO ar trebui să învețe rapid să se pregătească pentru un complex de artilerie rusesc mai experimentat și mai rafinat. Lanțul ucigaș al Rusiei - sau cât de repede trece armata de la găsirea unei ținte la tragerea asupra acesteia - este acum mult mai receptiv și mai precis decât era la începutul războiului din Ucraina, susțin experții, potrivit Business Insider.

UPDATE Volodimir Zelenski a cerut un armistițiu de o lună, după ce Vladimir Putin a anunțat unilateral un armistițiu de trei zile pentru luna viitoare, cu ocazia aniversării celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele ucrainean a declarat:„Acum există o nouă tentativă de manipulare. Din anumite motive, toată lumea ar trebui să aștepte 8 mai și abia atunci să aibă un armistițiu pentru a-i asigura lui Putin calmul în timpul paradei.”, arată The Guardian. El a mai adăugat: „Prețuim viețile oamenilor și nu paradele. Credem că lumea consideră că nu există niciun motiv să așteptăm 8 mai. Și armistițiul nu ar trebui să fie de câteva zile doar pentru a relua uciderile după aceea.”Oficialii ucraineni au subliniat, de asemenea, că Rusia a anunțat un armistițiu similar în perioada Paștelui, doar pentru a-l încălca, scrie Ziare.com.

UPDATE Pe măsură ce Rusia se pregătește să celebreze, pe 9 mai, așa-numita „Zi a Victoriei”, forțele sale de ocupație au acoperit orașul Bahmut cu panouri și afișe care glorifică înfrângerea nazismului, într-un decor care vorbește, însă, despre o cu totul altă realitate — cea a distrugerii aproape totale a unei localități care nu demult era sinonimă cu rafinamentul și viața liniștită, scrie Kyiv Post.

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone sâmbătă dimineață, înaintea a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit o întâlnire crucială cu președintele american Donald Trump, care va avea loc duminică la Mar-a-Lago, în Florida, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt unui război care durează de aproape patru ani, scrie Reuters. Trump a declarat că este optimist în ceea ce privește posibilitatea de a ajunge la un acord final de pace în timpul vizitei lui Zelenski.

Pe front, ruşii sunt într-o situaţie disperată în oraşul Kupiansk: au rămas doar câţiva, se predau şi nu au nicio linie de aprovizionare. Şi la Kiev avem un episod palpitant. Serviciul de Securitate al Ucrainei a dejucat un asasinat împotriva unui ofițer al spionajului militar și a reținut un agent FSB, în timp ce încerca să comită crima.

UPDATE Primarul capitalei ucrainene a raportat victime, în urma bombardamentelor ruseşti de la Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că opt răniți s-au înregistrat la Kiev. Primarul orașului Kiev a actualizat numărul victimelor bombardamentelor rusești: acum sunt opt, dintre care cinci au fost spitalizaţi, a anunţat el. Iniţial, Kliciko a raportat cinci victime, scrie Rador.

UPDATE Serviciile de informații ale Rusiei ar apela la tehnici psihologice și neurolingvistice moștenite din epoca KGB pentru a exercita influență asupra unor lideri politici din Occident, afirmă Mikola Malomuj, general ucrainean și fost director al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Într-o declarație pentru postul Kyiv24, Malomuj susține că aceste instrumente sunt încă funcționale tocmai pentru că nu urmăresc efecte rapide sau punctuale, ci vizează influențarea graduală, pe termen lung, a modului de gândire și de decizie al unor persoane aflate în poziții-cheie. Potrivit fostului oficial, echipa președintelui rus Vladimir Putin ar aplica în mod deliberat astfel de tehnici, inclusiv în interacțiunile cu fostul președinte american Donald Trump, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că ar accepta un referendum asupra planului lui Trump pentru oprirea războiului, dacă Rusia este de acord cu o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, scrie Spotmedia.

UPDATE Salariul anual declarat al lui Putin este de aproximativ 140.000 de dolari, iar activele sale personale listate includ un apartament de 75 de metri pătrați, un mic teren și trei vehicule. Însă, averea lui Putin este una colosală, conform spuselor omului de afaceri Bill Browder, cândva cel mai mare investitor străin de portofoliu din Rusia: aproximativ 200 de miliarde de dolari, o valoare mai mică decât bogăția lui Elon Musk, notează Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a vorbit despre întâlnirea pe care va urma să o aibă duminică în Florida cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Totodată, Trump a spus că se așteaptă să aibă o întrevedere cu dictatorul rus Vladimir Putin „curând”. „Nu are nimic până nu aprob eu”, a spus Trump pentru POLITICO despre propunerea de pace prezentată de Zelenski. „Deci să vedem ce are.” Comentariile președintelui subliniază în ce măsură soarta Ucrainei depinde de capacitatea de a-l convinge pe Trump că face suficiente concesii. Cei doi lideri urmează să se vadă duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Trump crede că va avea o întâlnire „productivă” cu Zelenski duminică. Totodată, președintele american a vorbit și despre o viitoare discuție cu Putin, scrie Cotidianul. „Cred că va merge bine cu Zelenski. Cred că va merge bine și cu Putin.” Trump se așteaptă să vorbească într-un fel sau altul cu Putin „curând, cât de mult vreau”. Trump a mai menționat faptul că Rusia este într-o situație complicată în prezent. „Economia lor este într-o stare rea, foarte rea.”

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră să ajungă la un acord de principiu cu președintele Trump privind încheierea războiului, atunci când cei doi se vor întâlni duminică.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa sâmbătă la o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și alți lideri europeni, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.

UPDATE „Volodimir Zelenski şi Mark Rutte au discutat despre eforturile comune pentru garantarea securităţii şi despre dezvoltarea unor poziţii europene coordonate, care să sprijine nu doar Ucraina, ci întreaga Europă”, a transmis Preşedinşia de la Kiev, conform News.ro.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, înaintea întâlnirii cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şase convorbiri telefonice separate: cu preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a-i informa în legătură cu eforturile diplomatice şi cu cele mai recente detalii ale discuţiilor cu partea americană, anunţă Administraţia Prezidenţială de la Kiev. De asemenea, le-a mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Rusia, a cărei economie este tot mai afectată de costurile războiului din Ucraina și de sancțiunile internaționale, va apela la economiile contribuabililor începând cu 2026 pentru a susține campania militară, arată o analiză realizată de EFE. În același timp, industrii-cheie se află în dificultate, iar piața internă este dominată tot mai mult de companii chineze. 

UPDATE „Cunoscută sub numele de Teoria Haosului, aceasta postulează că «lumea veche» a dispărut definitiv, domnește haosul imposibil de gestionat și că fiecare țară este pentru sine – că moralitatea a dispărut, puterea militară este prezentă, iar războiul este noua normalitate”, arată Anton Barbashin – directorul editorial al Riddle Russia – într-un interviu acordat site-ului independent Meduza.

UPDATE La inițiativa președintelui american, negocierile dintre delegațiile din Statele Unite, Ucraina și Rusia s-au intensificat în ultima vreme, în speranța încheierii războiului, care durează de 3 ani și 10 luni. Dar acum Putin vrea să pună mâna definitiv pe un obiectiv major al Ucrainei: centrala nucleară de la Zaporojie. Dictatorul șantajează SUA și pe Trump pentru a gestiona în comun centrala doar cu America, fără Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Pentru Steve Witkoff și Jared Kushner, trimișii miliardari ai președintelui Trump care lucrează la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, Rusia este o țară cu vaste resurse naturale și bogate oportunități de afaceri, potrivit The Wall Street Journal.Primirea ei înapoi în economia mondială va aduce bani investitorilor americani și va stabiliza relațiile Moscovei cu Ucraina și Europa, conform comentariilor lor publice și ale unor persoane familiarizate cu gândirea lor. Ei nu sunt primii oameni de afaceri americani care consideră Rusia o țară a generozității - și nici primii care pledează pentru pace prin profituri. Dar mulți veterani ai economiei sale volatile sunt sceptici că țara va recompensa generos capitalul american sau că mulți investitori americani se vor înghesui la regimul lui Vladimir Putin, imediat ce Washingtonul ridică sancțiunile. 

UPDATE Rusia ar putea recurge la o escaladare hibridă pe flancul estic al NATO încă din 2026, avertizează expertul în securitate Taras Jovtenko, potrivit Channel 24. Conform evaluării sale, Moscova nu pregătește o invazie clasică. Operațiunea ar putea părea un atac cu forțe relativ limitate, fără să semene formal cu un război la scară largă, însă efectele asupra Alianței vor fi majore, generând tensiune și incertitudine strategică, scrie Ziare.com. În 2025, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, declara că Polonia și statele baltice ar fi primele afectate în cazul unui conflict între Moscova și NATO.

UPDATE Rusia ar fi făcut o mutare strategică în Belarus. Moscova ar amplasa noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară într-o fostă bază aeriană din estul Belarusului, au descoperit doi cercetători americani studiind imagini din satelit, potrivit Reuters.

UPDATE Kliciko a anunțat patru răniți în urma atacului asupra capitalei ucrainene, dintre care trei au fost spitalizate și una a fost tratată ambulatoriu.„Incendiu în districtul Holosiivskyi. Rapoartele preliminare indică faptul că o benzinărie este în flăcări. În Obolonskyi, resturi au căzut peste o cooperativă de cabane de vară. Resturi au căzut și pe o zonă deschisă din districtul Desnyanskii. Toate serviciile sunt la fața locului”, a scris primarul Kievului, scrie Ziare.com.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a relatat pe Telegram că s-au produs explozii în capitala Ucrainei, iar forțele de apărare aeriană intervin. El le-a recomandat locuitorilor oraşului Kiev să rămână în adăposturi. Un corespondent al AFP aflat în oraș a confirmat, de asemenea, exploziile produse la Kiev. 

UPDATE Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că au detectat o serie de ținte care zburau spre mai multe orașe ucrainene, inclusiv ‘ținte de mare viteză, care se îndreptau spre Kiev’. Începând cu ora 01:50 AM, alerte de raid aerian erau în vigoare pe întreg teritoriul Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Mai multe serii de explozii puternice au fost auzite la Kiev în noaptea de vineri spre sâmbătă, a relatat o jurnalistă a agenţiei France Presse (AFP), autorităţile indicând că Ucraina este ameninţată de rachete ruseşti.

UPDATE Întregul teritoriu ucrainean a fost sub alertă de raid aerian noapta trecută, la scurt timp după ora locală 02:00 (00:00 GMT), potrivit unei hărţi publicate de autorităţi. Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, a relatat The Kyiv Independent.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei a anunţat vineri, 26 decembrie, că va înjumătăţi intervenţiile sale pe piaţa valutară începând cu noul an, o decizie anticipată care va retrage o parte din sprijinul acordat rublei în 2026, economiştii aşteptându-se la o slăbire a monedei, notează Ziare.com.

UPDATE Autoritățile sanitare din Rusia au semnalar un val accentuat de îmbolnăviri cu febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR), cunoscută popular drept „febra șoarecilor”. Potrivit datelor oficiale, citate de publicația Izvestia, peste 3.300 de persoane au fost infectate între ianuarie și octombrie 2025, cu 50% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times. Cu o problemă aseămătoare s-au confruntat și trupele Moscovei, în tranșeele din Ucraina, în luna septembrie. O unitate de forțe speciale a fost afectată de o epidemie de febră hemoragică mortală, potrivit The Telegraph.

UPDATE Rusia aproape şi-a dublat exporturile de gaze petroliere lichefiate (GPL) către fostele republici sovietice din Asia Centrală şi către Afganistan în perioada ianuarie–noiembrie, ajungând la 1,016 milioane de tone metrice, au declarat vineri pentru Reuters surse din industrie.

UPDATE Coreea de Nord și Rusia au împărțit „sângele, viața și moartea” în războiul din Ucraina, a transmis liderul nord-coreean Kim Jong Un în mesajul de Anul Nou transmis președintelui rus Vladimir Putin. Relațiile dintre cele două țări s-au apropiat semnificativ de la începutul invaziei din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale antiaeriene au interceptat și distrus, pe parcursul nopții, 141 de drone lansate de forțele ucrainene asupra teritoriului Federației Ruse. La rândul său, armata ucraineană susține că a reușit să neutralizeze 106 drone de atac trimise de Rusia, majoritatea vizând infrastructura și obiective din apropierea frontului.

UPDATE În contextul acestor atacuri, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, în noaptea de Crăciun, un mesaj RO-Alert, după ce sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au identificat grupuri de drone rusești îndreptate spre porturile ucrainene de pe Dunăre. Ca măsură de precauție, Forțele Aeriene Române au decolat două avioane de luptă F-16 pentru monitorizarea situației aeriene.

UPDATE Autoritățile din Republica Moldova au fost și ele puse în alertă după ce radarele ucrainene au detectat un obiect zburător care a traversat spațiul aerian din nordul țării. Potrivit Poliției de Frontieră de la Chișinău, obiectul a fost urmărit pe direcția mai multor localități, însă ulterior s-a stabilit că era vorba despre un balon cu aer cald. Oficialii moldoveni au precizat că nu a existat niciun pericol pentru cetățeni, iar situația este monitorizată în continuare.

UPDATE Pe linia frontului, luptele rămân intense, inclusiv în zona Kupiansk, unde ambele părți încearcă să-și consolideze pozițiile. În plan politic, publicația Axios relatează că Rusia s-ar declara dispusă să accepte un armistițiu temporar până la semnarea unui acord de pace, care ar permite organizarea unui referendum privind statutul teritoriilor ocupate. Kremlinul respinge însă alte inițiative considerate nefavorabile intereselor sale.

UPDATE În paralel cu evoluțiile militare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a desfășurat o amplă ofensivă diplomatică înaintea întâlnirii cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul de la Kiev a avut convorbiri separate cu mai mulți lideri europeni și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona pozițiile și a prezenta stadiul negocierilor cu partea americană. Zelenski a discutat cu președintele Finlandei, premierii Estoniei, Canadei și Danemarcei, cancelarul Germaniei și conducerea NATO, subliniind că Ucraina nu este și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii. În schimb, a acuzat Moscova că tergiversează deliberat procesul diplomatic și încearcă să prelungească războiul.

UPDATE Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unui document-cadru în 20 de puncte, care vizează garanții de securitate, redresarea economică și reconstrucția țării. Zelenski a subliniat că nu trebuie pierdut nici măcar „o zi sau o oră” atât timp cât continuă luptele. Discuțiile au vizat și cooperarea în cadrul inițiativelor europene de apărare, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și protejarea sectorului energetic, precum și coordonarea pozițiilor înaintea întâlnirilor decisive din Statele Unite.