Oficialii iranieni au respins acuzaţiile potrivit cărora Iranul a fost în spatele unui complot care a vizat ambasada Israelului din Londra, în timp ce ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a amenințat Iranul că va face cu liderii de la Teheran ceea ce a „făcut cu Hamas în Gaza”. Totodată, un atac aerian israelian a ucis cinci persoane şi a rănit mai multe altele în oraşul Beit Lahiya din nordul Fâşiei Gaza, iar prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că 21 de ostatici dintre cei răpiți pe 7 octombrie 2023, sunt încă în viață.

În SUA, poliţia a arestat zeci de studenţi ai Universităţii Columbia care au ocupat miercuri o parte din biblioteca principală a şcolii, în cadrul uneia dintre cele mai mari demonstraţii pro-palestiniene din campus.

video: yt/Associated Press

UPDATE Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că 21 de ostatici dintre cei răpiți de pe teritoriul Israelului și duși în Fâșia Gaza de organizația palestiniană islamistă Hamas pe 7 octombrie 2023 sunt încă în viață, dar că soarta altor trei ostatici este neclară, informează joi dpa, conform News.ro. Într-un mesaj video postat pe rețeaua socială X, Netanyahu a spus că Israelul nu este sigur de soarta altor trei ostatici.

UPDATE Oficialii iranieni au respins acuzaţiile potrivit cărora Iranul a fost în spatele unui complot care a vizat ambasada Israelului din Londra. Cinci iranieni au fost arestaţi. The Times a transmis că ţinta a fost ambasada israeliană, transmite Mediafax. „Vedem în mass-media poveşti conform cărora cetăţeni iranieni ar fi implicaţi într-un presupus complot care viza ambasada israeliană din Londra. Iranul respinge categoric orice implicare în astfel de acţiuni şi confirmă că nu am fost informaţi despre nicio acuzaţie prin canale diplomatice adecvate. Iranul a îndemnat Marea Britanie să se implice, astfel încât să putem ajuta la orice anchetă privind acuzaţiile credibile. Momentul potrivit şi lipsa de implicare sugerează că ceva nu este în regulă”, a scris, pe X, ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi. Ministrul iranian de externe a mai spus că există un „istoric de terţe părţi hotărâte să deraieze diplomaţia şi să provoace escaladarea, recurgând la măsuri disperate, inclusiv operaţiuni sub steag fals”.

UPDATE Cinci iranieni arestați în Regatul Unit sub bănuiala că pregăteau un act terorist ar fi vizat ambasada israeliană de la Londra, relatează joi dpa citând presa britanică, transmite Agerpres. Cei cinci au fost arestați sâmbătă în diferite locuri din Anglia, după descoperirea unui presupus complot „de a viza o anumită țintă”, potrivit poliției metropolitane (Met). Ținta presupusului complot ar fi fost ambasada Israelului, din Kensington, în vestul Londrei, potrivit The Times și altor media din Regatul Unit.

UPDATE Israelul va face cu liderii de la Teheran ceea ce a „făcut cu Hamas în Gaza”, a ameninţat joi ministrul israelian al apărării, Israel Katz, la patru zile după ce rebelii yemeniţi Houthi, aliaţi ai Republicii Islamice, au lansat un atac asupra aeroportului din Tel Aviv, relatează AFP, conform News.ro. „Avertizez liderii iranieni care finanţează, înarmează şi exploatează organizaţia teroristă Houthi: sistemul (mandatarilor) voştri s-a terminat şi axa răului s-a prăbuşit”, a declarat Israel Katz într-un comunicat. „Sunteţi direct responsabili. Ceea ce am făcut (mişcării islamiste libaneze) Hezbollah în Beirut, (mişcării islamiste palestiniene) Hamas în Gaza, (liderului sirian Bashar al-) Assad în Damasc, vă vom face şi vouă în Teheran”, a adăugat oficialul.

UPDATE Un atac aerian israelian a ucis cinci persoane şi a rănit mai multe altele în oraşul Beit Lahiya din nordul Fâşiei Gaza, a anunţat joi Agenţia de apărare civilă din teritoriul palestinian, transmite Mediafax. „Atacul de astăzi, în zori, asupra casei familiei Abu Rayyan din oraşul Beit Lahiya s-a soldat cu cinci morţi şi mai mulţi răniţi”, a declarat pentru AFP Mahmoud Basal, purtătorul de cuvânt al agenţiei palestiniene.

video: yt/Associated Press

UPDATE Un alt avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet de pe portavionul USS Harry S. Truman a fost pierdut în Marea Roșie, fiind a doua aeronavă care a căzut de pe portavion în puțin peste o săptămână, au declarat pentru CNN cinci persoane familiarizate cu situația, transmite Digi24. Nu este încă complet clar ce s-a întâmplat, pentru că ancheta este în desfășurare, dar două dintre persoane au declarat că a existat un fel de eșec la oprirea avionului în timp ce încerca să aterizeze pe portavion, iar pilotul și ofițerul de sisteme de armament au fost nevoiți să se catapulteze. Aceștia au fost recuperați de un elicopter de salvare și sunt amândoi în viață, suferind răni minore, a declarat una dintre persoane. Avionul s-a prăbușit în mare și nu a fost recuperat, au declarat două dintre persoanele familiare cu incidentul.

UPDATE Poliţia a arestat zeci de studenţi ai Universităţii Columbia care au ocupat miercuri o parte din biblioteca principală a şcolii, în cadrul uneia dintre cele mai mari demonstraţii pro-palestiniene din campus de la valul de proteste de anul trecut împotriva războiului Israelului din Gaza, informează Reuters, conform News.ro. Cel puţin 40 până la 50 de studenţi, cu mâinile încătuşate cu fermoare de plastic, au fost urcaţi în dubele şi autobuzele Departamentului de Poliţie din New York în faţa Bibliotecii Butler, în timp ce ofiţerii NYPD treceau prin clădirea de şase etaje pentru a aduna alţi protestatari care refuzau să plece.

video: NBC

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a calificat drept „practică greșită” loviturile israeliene în Siria, apreciind că aceasta nu va garanta „securitatea pe termen lung a Israelului”, relatează AFP, conform Agerpres. „În ceea ce privește bombardamentele, incursiunile, cred că este o practică greșită. Nu poți asigura securitatea țării tale încălcând integritatea teritorială a vecinilor tăi”, a declarat Macron.

UPDATE Securitatea sirienilor este „prima prioritate”, a dat asigurări miercuri seară președintele sirian Ahmad al-Sharaa, făcând apel la ridicarea sancțiunilor împotriva Siriei în cursul unei conferințe de presă comune cu președintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysée, relatează AFP, conform Agerpres. „Nimic nu justifică menținerea lor, pentru că ele sunt astăzi impuse poporului și nu celui care a masacrat poporul”, a declarat oficialul, potrivit traducerii difuzate pe site-ul de internet al președinției franceze. La rândul său, Emmanuel Macron a făcut apel miercuri la SUA „să se grăbească și să ridice sancțiunile” împotriva Siriei, „cu exigențe” și să-și mențină operațiunile militare împotriva grupării Stat Islamic în această țară. „Interesul tuturor, și inclusiv interesul americanilor, este astăzi mai degrabă să acționați pentru a ne însoți în ridicarea sancțiunilor împotriva poporului sirian” și „să întârziați la maximum retragerea forțelor din Siria”, a spus președintele francez.

video: yt/AFP

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone sâmbătă dimineață, înaintea a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit o întâlnire crucială cu președintele american Donald Trump, care va avea loc duminică la Mar-a-Lago, în Florida, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt unui război care durează de aproape patru ani, scrie Reuters. Trump a declarat că este optimist în ceea ce privește posibilitatea de a ajunge la un acord final de pace în timpul vizitei lui Zelenski.

Pe front, ruşii sunt într-o situaţie disperată în oraşul Kupiansk: au rămas doar câţiva, se predau şi nu au nicio linie de aprovizionare. Şi la Kiev avem un episod palpitant. Serviciul de Securitate al Ucrainei a dejucat un asasinat împotriva unui ofițer al spionajului militar și a reținut un agent FSB, în timp ce încerca să comită crima.

UPDATE Primarul capitalei ucrainene a raportat victime, în urma bombardamentelor ruseşti de la Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că opt răniți s-au înregistrat la Kiev. Primarul orașului Kiev a actualizat numărul victimelor bombardamentelor rusești: acum sunt opt, dintre care cinci au fost spitalizaţi, a anunţat el. Iniţial, Kliciko a raportat cinci victime, scrie Rador.

UPDATE Serviciile de informații ale Rusiei ar apela la tehnici psihologice și neurolingvistice moștenite din epoca KGB pentru a exercita influență asupra unor lideri politici din Occident, afirmă Mikola Malomuj, general ucrainean și fost director al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Într-o declarație pentru postul Kyiv24, Malomuj susține că aceste instrumente sunt încă funcționale tocmai pentru că nu urmăresc efecte rapide sau punctuale, ci vizează influențarea graduală, pe termen lung, a modului de gândire și de decizie al unor persoane aflate în poziții-cheie. Potrivit fostului oficial, echipa președintelui rus Vladimir Putin ar aplica în mod deliberat astfel de tehnici, inclusiv în interacțiunile cu fostul președinte american Donald Trump, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că ar accepta un referendum asupra planului lui Trump pentru oprirea războiului, dacă Rusia este de acord cu o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, scrie Spotmedia.

UPDATE Salariul anual declarat al lui Putin este de aproximativ 140.000 de dolari, iar activele sale personale listate includ un apartament de 75 de metri pătrați, un mic teren și trei vehicule. Însă, averea lui Putin este una colosală, conform spuselor omului de afaceri Bill Browder, cândva cel mai mare investitor străin de portofoliu din Rusia: aproximativ 200 de miliarde de dolari, o valoare mai mică decât bogăția lui Elon Musk, notează Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a vorbit despre întâlnirea pe care va urma să o aibă duminică în Florida cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Totodată, Trump a spus că se așteaptă să aibă o întrevedere cu dictatorul rus Vladimir Putin „curând”. „Nu are nimic până nu aprob eu”, a spus Trump pentru POLITICO despre propunerea de pace prezentată de Zelenski. „Deci să vedem ce are.” Comentariile președintelui subliniază în ce măsură soarta Ucrainei depinde de capacitatea de a-l convinge pe Trump că face suficiente concesii. Cei doi lideri urmează să se vadă duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Trump crede că va avea o întâlnire „productivă” cu Zelenski duminică. Totodată, președintele american a vorbit și despre o viitoare discuție cu Putin, scrie Cotidianul. „Cred că va merge bine cu Zelenski. Cred că va merge bine și cu Putin.” Trump se așteaptă să vorbească într-un fel sau altul cu Putin „curând, cât de mult vreau”. Trump a mai menționat faptul că Rusia este într-o situație complicată în prezent. „Economia lor este într-o stare rea, foarte rea.”

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră să ajungă la un acord de principiu cu președintele Trump privind încheierea războiului, atunci când cei doi se vor întâlni duminică.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa sâmbătă la o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și alți lideri europeni, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.

UPDATE „Volodimir Zelenski şi Mark Rutte au discutat despre eforturile comune pentru garantarea securităţii şi despre dezvoltarea unor poziţii europene coordonate, care să sprijine nu doar Ucraina, ci întreaga Europă”, a transmis Preşedinşia de la Kiev, conform News.ro.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, înaintea întâlnirii cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şase convorbiri telefonice separate: cu preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a-i informa în legătură cu eforturile diplomatice şi cu cele mai recente detalii ale discuţiilor cu partea americană, anunţă Administraţia Prezidenţială de la Kiev. De asemenea, le-a mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Rusia, a cărei economie este tot mai afectată de costurile războiului din Ucraina și de sancțiunile internaționale, va apela la economiile contribuabililor începând cu 2026 pentru a susține campania militară, arată o analiză realizată de EFE. În același timp, industrii-cheie se află în dificultate, iar piața internă este dominată tot mai mult de companii chineze. 

UPDATE „Cunoscută sub numele de Teoria Haosului, aceasta postulează că «lumea veche» a dispărut definitiv, domnește haosul imposibil de gestionat și că fiecare țară este pentru sine – că moralitatea a dispărut, puterea militară este prezentă, iar războiul este noua normalitate”, arată Anton Barbashin – directorul editorial al Riddle Russia – într-un interviu acordat site-ului independent Meduza.

UPDATE La inițiativa președintelui american, negocierile dintre delegațiile din Statele Unite, Ucraina și Rusia s-au intensificat în ultima vreme, în speranța încheierii războiului, care durează de 3 ani și 10 luni. Dar acum Putin vrea să pună mâna definitiv pe un obiectiv major al Ucrainei: centrala nucleară de la Zaporojie. Dictatorul șantajează SUA și pe Trump pentru a gestiona în comun centrala doar cu America, fără Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Pentru Steve Witkoff și Jared Kushner, trimișii miliardari ai președintelui Trump care lucrează la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, Rusia este o țară cu vaste resurse naturale și bogate oportunități de afaceri, potrivit The Wall Street Journal.Primirea ei înapoi în economia mondială va aduce bani investitorilor americani și va stabiliza relațiile Moscovei cu Ucraina și Europa, conform comentariilor lor publice și ale unor persoane familiarizate cu gândirea lor. Ei nu sunt primii oameni de afaceri americani care consideră Rusia o țară a generozității - și nici primii care pledează pentru pace prin profituri. Dar mulți veterani ai economiei sale volatile sunt sceptici că țara va recompensa generos capitalul american sau că mulți investitori americani se vor înghesui la regimul lui Vladimir Putin, imediat ce Washingtonul ridică sancțiunile. 

UPDATE Rusia ar putea recurge la o escaladare hibridă pe flancul estic al NATO încă din 2026, avertizează expertul în securitate Taras Jovtenko, potrivit Channel 24. Conform evaluării sale, Moscova nu pregătește o invazie clasică. Operațiunea ar putea părea un atac cu forțe relativ limitate, fără să semene formal cu un război la scară largă, însă efectele asupra Alianței vor fi majore, generând tensiune și incertitudine strategică, scrie Ziare.com. În 2025, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, declara că Polonia și statele baltice ar fi primele afectate în cazul unui conflict între Moscova și NATO.

UPDATE Rusia ar fi făcut o mutare strategică în Belarus. Moscova ar amplasa noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară într-o fostă bază aeriană din estul Belarusului, au descoperit doi cercetători americani studiind imagini din satelit, potrivit Reuters.

UPDATE Kliciko a anunțat patru răniți în urma atacului asupra capitalei ucrainene, dintre care trei au fost spitalizate și una a fost tratată ambulatoriu.„Incendiu în districtul Holosiivskyi. Rapoartele preliminare indică faptul că o benzinărie este în flăcări. În Obolonskyi, resturi au căzut peste o cooperativă de cabane de vară. Resturi au căzut și pe o zonă deschisă din districtul Desnyanskii. Toate serviciile sunt la fața locului”, a scris primarul Kievului, scrie Ziare.com.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a relatat pe Telegram că s-au produs explozii în capitala Ucrainei, iar forțele de apărare aeriană intervin. El le-a recomandat locuitorilor oraşului Kiev să rămână în adăposturi. Un corespondent al AFP aflat în oraș a confirmat, de asemenea, exploziile produse la Kiev. 

UPDATE Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că au detectat o serie de ținte care zburau spre mai multe orașe ucrainene, inclusiv ‘ținte de mare viteză, care se îndreptau spre Kiev’. Începând cu ora 01:50 AM, alerte de raid aerian erau în vigoare pe întreg teritoriul Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Mai multe serii de explozii puternice au fost auzite la Kiev în noaptea de vineri spre sâmbătă, a relatat o jurnalistă a agenţiei France Presse (AFP), autorităţile indicând că Ucraina este ameninţată de rachete ruseşti.

UPDATE Întregul teritoriu ucrainean a fost sub alertă de raid aerian noapta trecută, la scurt timp după ora locală 02:00 (00:00 GMT), potrivit unei hărţi publicate de autorităţi. Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, a relatat The Kyiv Independent.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei a anunţat vineri, 26 decembrie, că va înjumătăţi intervenţiile sale pe piaţa valutară începând cu noul an, o decizie anticipată care va retrage o parte din sprijinul acordat rublei în 2026, economiştii aşteptându-se la o slăbire a monedei, notează Ziare.com.

UPDATE Autoritățile sanitare din Rusia au semnalar un val accentuat de îmbolnăviri cu febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR), cunoscută popular drept „febra șoarecilor”. Potrivit datelor oficiale, citate de publicația Izvestia, peste 3.300 de persoane au fost infectate între ianuarie și octombrie 2025, cu 50% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times. Cu o problemă aseămătoare s-au confruntat și trupele Moscovei, în tranșeele din Ucraina, în luna septembrie. O unitate de forțe speciale a fost afectată de o epidemie de febră hemoragică mortală, potrivit The Telegraph.

UPDATE Rusia aproape şi-a dublat exporturile de gaze petroliere lichefiate (GPL) către fostele republici sovietice din Asia Centrală şi către Afganistan în perioada ianuarie–noiembrie, ajungând la 1,016 milioane de tone metrice, au declarat vineri pentru Reuters surse din industrie.

UPDATE Coreea de Nord și Rusia au împărțit „sângele, viața și moartea” în războiul din Ucraina, a transmis liderul nord-coreean Kim Jong Un în mesajul de Anul Nou transmis președintelui rus Vladimir Putin. Relațiile dintre cele două țări s-au apropiat semnificativ de la începutul invaziei din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale antiaeriene au interceptat și distrus, pe parcursul nopții, 141 de drone lansate de forțele ucrainene asupra teritoriului Federației Ruse. La rândul său, armata ucraineană susține că a reușit să neutralizeze 106 drone de atac trimise de Rusia, majoritatea vizând infrastructura și obiective din apropierea frontului.

UPDATE În contextul acestor atacuri, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, în noaptea de Crăciun, un mesaj RO-Alert, după ce sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au identificat grupuri de drone rusești îndreptate spre porturile ucrainene de pe Dunăre. Ca măsură de precauție, Forțele Aeriene Române au decolat două avioane de luptă F-16 pentru monitorizarea situației aeriene.

UPDATE Autoritățile din Republica Moldova au fost și ele puse în alertă după ce radarele ucrainene au detectat un obiect zburător care a traversat spațiul aerian din nordul țării. Potrivit Poliției de Frontieră de la Chișinău, obiectul a fost urmărit pe direcția mai multor localități, însă ulterior s-a stabilit că era vorba despre un balon cu aer cald. Oficialii moldoveni au precizat că nu a existat niciun pericol pentru cetățeni, iar situația este monitorizată în continuare.

UPDATE Pe linia frontului, luptele rămân intense, inclusiv în zona Kupiansk, unde ambele părți încearcă să-și consolideze pozițiile. În plan politic, publicația Axios relatează că Rusia s-ar declara dispusă să accepte un armistițiu temporar până la semnarea unui acord de pace, care ar permite organizarea unui referendum privind statutul teritoriilor ocupate. Kremlinul respinge însă alte inițiative considerate nefavorabile intereselor sale.

UPDATE În paralel cu evoluțiile militare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a desfășurat o amplă ofensivă diplomatică înaintea întâlnirii cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul de la Kiev a avut convorbiri separate cu mai mulți lideri europeni și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona pozițiile și a prezenta stadiul negocierilor cu partea americană. Zelenski a discutat cu președintele Finlandei, premierii Estoniei, Canadei și Danemarcei, cancelarul Germaniei și conducerea NATO, subliniind că Ucraina nu este și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii. În schimb, a acuzat Moscova că tergiversează deliberat procesul diplomatic și încearcă să prelungească războiul.

UPDATE Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unui document-cadru în 20 de puncte, care vizează garanții de securitate, redresarea economică și reconstrucția țării. Zelenski a subliniat că nu trebuie pierdut nici măcar „o zi sau o oră” atât timp cât continuă luptele. Discuțiile au vizat și cooperarea în cadrul inițiativelor europene de apărare, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și protejarea sectorului energetic, precum și coordonarea pozițiilor înaintea întâlnirilor decisive din Statele Unite.