14 mai 2025, ora 16:22

Ex-deputata PAS, Olesea Stamate, a înregistrat pe 7 mai, în Parlament proiectul de lege privind crearea unei comisii de anchetă care să investigheze modificările făcute acum trei ani la legea amnistiei. Prevederile au dus ulterior la eliberarea mai multor deținuți extrem de periculoși din închisoare. Proiectul inițiat de Stamate a mai fost semnat de opt deputați din opoziție.

Iată cine sunt semnatarii:

Constantin Starîș (BCS) – jurnalist de profesie, membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică;

Diana Caraman (BCS) – economist, face parte din Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media;

Gaik Vartanean (neafiliat, dar membru MAN) – este politolog, membru al Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media;

Inga Sibova (BCS) – de profesie inginer mecanic și contabil, activează în Comisia economie, buget și finanțe;

Nicolai Rusol (BCS) – politolog, face parte din Comisia drepturile omului și relații interetnice;

Veaceslav Nigai (BCS) – jurist, membru al Comisiei protecție socială, sănătate și familie;

Victoria Cazacu (neafiliată, membră Partidul Nostru) – profesor și psiholog, membră în Comisia de control al finanțelor publice. A fost exclusă anterior din PAS după ce s-a aflat că fiica sa e cercetată într-un dosar de corupție.

Vladimir Voronin (BCS) – inginer economist, politolog și jurist, face parte din Comisia administrație publică și dezvoltare regională.

Menționăm că dacă Comisia de anchetă va fi instituită, aceasta va coopta în activitatea sa reprezentanți ai instituțiilor relevante, experți independenți și membri ai societății civile. Aceasta va analiza documente, va audia oficiali responsabili de adoptarea și implementarea legii și va elabora un raport în termen de 60 de zile, care va fi prezentat plenului Parlamentului.

Potrivit legii, o comisie de anchetă poate fi constituită la solicitarea unui grup de deputați care constituie cel puțin 5% din numărul total al aleșilor. Ea are dreptul să ceară probe, să citeze martori și să solicite răspunsuri de la instituții publice. Totuși, Comisia de anchetă nu poate susţine urmărirea penală efectuată în condiţiile legii de organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti.

TV8.md amintește că după ce a înregistrat proiectul în Parlament, Olesea Stamate a declarat că este prima interesată să se afle adevărul și speră că inițiativa sa va fi susținută de toți deputații, inclusiv foștii săi colegi din PAS:

„Sper foarte mult că și foștii mei colegi din PAS să susțină, când va veni momentul, includerea proiectului pe ordinea de zi, deoarece este ușor să manipulezi și să arunci falsuri, însă este uneori mai greu să privești adevărul în ochi. Eu sunt prima persoană interesată să se afle adevărul”.

Potrivit lui Stamate, comisia ar urma să examineze procesul de adoptare și implementare a modificărilor la lege și să stabilească breșele legislative admise. 

Menționăm că mai multe persoane, condamnate anterior la detenție pe viață pentru crime deosebit de grave, au fost eliberate din penitenciar. Totul s-a întâmplat după modificările la Legea Amnistiei, făcute în anul 2022, la propunerea deputatei PAS, Olesea Stamate. 

În urma scandalului legat de aplicarea Legii amnistiei, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) Anatolie Falca, a demisionat. Interimatul este asigurat acum de Alexandru Adam.

Totodată, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, după ce modificările legislative pe care le-a promovat au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta susține că a acționat legal și că are „sufletul împăcat”.

În aceeași zi, Parlamentul a modificat Legea amnistiei: persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea fi eliberate înainte de 30 de ani și nu vor mai putea beneficia simultan de comutarea pedepsei și de eliberare condiționată.

Iar la solicitarea procurorului general, Curtea Constituțională a decis să suspende temporar aplicarea unor prevederi din Legea amnistie. Este vorba despre părțile din lege care permiteau comutarea (înlocuirea) pedepsei cu închisoarea pe viață cu o pedeapsă de 30 de ani.

04 decembrie 2025, ora 21:05

Judecătorul Sergiu Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a promovat evaluarea Comisiei de Evaluare a Judecătorilor. Alți doi magistrați, Sofia Ghidirim (Aramă), de la Judecătoria Cimișlia, și Radu Țurcanu, de la Judecătoria Chișinău, nu au promovat verificările. 

Rapoartele de evaluare au fost aprobate și expediate Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru examinare și adoptarea deciziilor finale. În baza acestor rapoarte, CSM urmează să decidă dacă le acceptă sau le respinge, în cadrul unei ședințe publice. 

La această etapă este făcut public doar rezultatul evaluării  promovarea sau nepromovarea  pentru fiecare judecător în parte, rapoartele detaliate rămânând confidențiale.

Rapoartele devin publice abia după expirarea termenului de contestare și a celor trei zile ulterioare sau, în cazul în care deciziile sunt contestate, după o hotărâre definitivă a Curții Supreme de Justiție.

Judecătorul Sergiu Stratan conduce completul în dosarul lui Vlad Plahotniuc și activează la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. A fost numit pentru prima dată în funcție în august 2015, la Judecătoria Centru. Din ianuarie 2017, a fost transferat la instanța reorganizată a capitalei, iar în 2020 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. 

Anterior, Stratan a activat ca asistent judiciar la Judecătoria Botanica și la Curtea Constituțională. A absolvit Institutul Național al Justiției în 2013.

În 2021, magistratul a fost suspendat temporar din funcție în perioada concediului pentru îngrijirea copilului, însă CSM a anulat ulterior suspendarea și l-a reîncadrat în funcție. Sergiu Stratan este în prezent candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Sofia Aramă și-a început activitatea profesională în anul 2005, în calitate de grefieră la Judecătoria Cimișlia, unde a activat până în aprilie 2007. Ulterior, a lucrat ca și avocat, până în 2014.

La 18 decembrie 2014, a fost numită în funcția de judecătoare, iar în 2019 a fost desemnată în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cimișlia pe un mandat de 4 ani.

Judecătorul Radu Țurcanu activează în sistemul judecătoresc din 2007, când a fost numit la Judecătoria Botanica din Chișinău. În 2012, a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a devenit vicepreședinte al Judecătoriei Botanica și judecător de instrucție.

Din 2017, odată cu reorganizarea instanțelor, a fost transferat la Judecătoria Chișinău, iar în același an a fost numit președinte al instanței, funcție exercitată până în 2019, când CSM l-a înlăturat temporar din această poziție.

Începând cu 2019, Țurcanu este judecător specializat în materie de insolvabilitate și lichidare la Judecătoria Chișinău, sediul central.