Rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru majoritatea moldovenilor, arată un sondaj realizat la comanda Institutului Republican Internațional. Însă tocmai acest spațiu digital este și cel mai puțin controlat, devenind teren fertil pentru propagandă. Lupta împotriva dezinformării online nu este deloc ușoară, o spune și comisarul european pentru Justiție, invitat la „Cutia Neagră PLUS”. Totuși, reglementările par tot mai necesare, mai ales în context electoral, iar Uniunea Europeană promite să susțină Republica Moldova.
„Aceasta nu este doar o problemă în Republica Moldova, ci poate fi o problemă și în Uniunea Europeană. Dispunem de anumite instrumente, inclusiv Legea privind serviciile digitale, cu care putem răspunde. Uniunea Europeană este aici să ajute Republica Moldova să se asigure că alegerile sunt libere și corecte, și acesta este, în final, obiectivul nostru în această privință. Astfel, avem misiunea parteneriatului UE cu prezență aici, în Moldova. Am pus la dispoziție sistemul de alertă rapidă. De asemenea, am invitat autoritățile moldovene să participe în Rețeaua Europeană de Cooperare pentru alegeri, pentru ca acestea să învețe și să-și împărtășească experiența cu partenerii europeni”, a declarat comisarul european la TV8.
Acesta a dat asigurări că Republica Moldova nu va rămâne singură în fața unor asemenea provocări:
„Statele membre europene pot împărtăși bune practici și experiență cu autoritățile moldovene. Și, așa cum am spus, vom include Republica Moldova și celelalte țări candidate în cadrul evaluării noastre pentru un scut al democrației europene. Deci există multe lucruri pe care le putem face, dar lupta împotriva dezinformării online nu este ușoară, asta este sigur. Și de aceea cred că este important ca sursele de informare de încredere să fie prezente și promovate online, astfel încât publicul să aibă acces la informații autentice, la fapte, pentru a-și putea forma propria opinie. Pentru că vor fi bombardate cu multe mesaje diferite și, din păcate, cu minciuni evidente în unele cazuri, cu scopul de a influența votul. Este o provocare, dar Uniunea Europeană este aici să ajute”.
Întrebat despre eventuale sancțiuni pentru platformele care permit interferențe străine, Michael McGrath a explicat:
„Avem Legea privind serviciile digitale și aceasta impune anumite obligații platformelor în ceea ce privește serviciile în Uniunea Europeană. Aceasta este sfera de aplicare a Legii privind serviciile digitale, deci nu are un efect extraterritorial propriu-zis. Dar în interiorul Uniunii Europene impune obligații pentru a diminua riscurile nu doar pentru discursul civic, ci și pentru desfășurarea alegerilor, generate de conținutul de pe platformele lor, iar deja există acțiuni în derulare în ceea ce privește anumite platforme, generate de îngrijorări legate de alegeri și materiale online”.
În același timp, societatea civilă avertizează că spațiul online din Republica Moldova este total nereglementat și dominat de interese obscure.
„Lipsa totală de reglementare este nu o problemă, dar o tragedie”, a declarat la „Cutia Neagră PLUS” directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu.
„Putem aduce multiple cazuri de influență nu doar proastă, dar influența criminală a rețelelor sociale asupra unor cetățeni nepregătiți, nu mai zic de copii induși la suicid, crime care s-au produs în direct pe rețelele sociale, nu mai zic de furt de identitate, milioane de cazuri de abuz asupra femeilor, canale de prostituție în care sunt atrași minori, avem și acest abuz politic. Și totul se întâmplă pentru că partea neagră a politicului are bani ca să-și cumpere tot ce vrea nestingherit pe rețelele sociale și vedem că existe ferme de boți, trolii, conturi false inimaginabil de multe.
Problema mare este că Republica Moldova nu are relație de comunicare de niciun fel cu platformele, care sunt foarte interesate să facă bani. Cei mai bogați oameni de pe planetă sunt proprietari de companii big tech. Singura competiție între ei cine face cei mai mulți bani și ajunge în topul averilor. Nu există la moment cineva să-i responsabilizeze”, a adăugat aceasta.
Iar directorul executiv al Asociației Presei Independente (API) crede că reglementarea pe online trebuie să vină la pachet cu educația consumatorilor:
„Sunt absolut convins că reglementările minime sunt necesare. Marea problemă pe care eu o sesizez este că noi ca societate cumva punem mare accent pe reglementări și mai puțin accent pe educație. Eu cred că de fapt ar trebui să mergem în paralel pe ambele drumuri”.
Petru Macovei a mai accentuat că Moldova trebuie să urmeze modelul european:
„Marea noastră salvare e că suntem țară candidată la Uniunea Europeană și trebuie să implementăm și la noi prevederile, regulamentele din legislațiile europene. În UE, marile companii sunt sancționate dacă nu iau măsuri suficiente pentru a proteja dreptul la informare al cetățenilor. Încercările de a impune în Moldova anumite reglementări, limitări în ce privește online-ul, cu siguranță, se vor ciocni de mare împotrivire din partea persoanelor care dețin afaceri în acest domeniu. În același timp, trebuie să înțelegem că consumul trebuie să fie unul responsabil, iar dacă ești influencer și promovezi produse contra plată, publicul trebuie să cunoască că este vorba de plată, dacă este conținut care încalcă legislația - atunci autoritățile să poată interveni.
Regulile trebuie să fie clare și transparente. Eu ca și consumator de social media trebuie să înțeleg cine este omul care-mi transmite anumite opinii și insistă că ele sunt adevărate, chiar dacă la o verificare, s-ar putea să fie multe falsuri acolo. La fel, trebuie să fie clar pentru instituțiile statului că oamenii trebuie să plătească impozite și așa mai departe”.
Și expertul WatchDog, Andrei Curăraru, vede necesară reglementarea pe online, mai ales financiară, deși Moldova nu are forța să impună reguli platformelor globale:
„Eu aș spune că noi suntem o țară prea mică pentru a influența rețelele mari și aici UE ar trebui să ne ajute, trebuie să ne armonizăm legislația și să încercăm să utilizăm relația cu Comisia Europeană la maxim pentru a asigura transparența algoritmilor, publicitatea electorală și politică, care este foarte frecvent încălcată. În ceea ce privește influencerii, avem care vând prafuri magice, soluții medicale dubioase, ei trebuie reglementați. Din punctul meu de vedere, această activitate trebuie licențiată, să fie urmărită din punct de vedere al finanțelor. Nu trebuie să le interzicem să se exprime, dar atunci când un manelist din România primește bani ca să facă publicitate unui candidat la prezidențialele din Moldova, el trebuie să raporteze asta transparent. Fără o transparență financiară, nu putem vorbi despre altceva.
În ceea ce privește reglementarea conținutului, asta e foarte aproape de cenzură și ar putea fi utilizat împotriva presei și mai degrabă aș zice să-și plătească impozitele, să zică pe mine m-a plătit politicianul X sau Y și atunci și publicul va înțelege foarte bine”.
TV8.md amintește că Republica Moldova este cea mai vizată țară din Europa de Est de rețeaua de dezinformare rusească „Pravda”. Potrivit unui raport CIDC-Sensika, citat de Guvern, rețeaua include peste 190 de site-uri care publică conținut în zeci de limbi și este activă în peste 80 de țări. Astfel, Moldova este bombardată cu dezinformare de 56 de ori mai intens decât țările din Europa de Vest, prin mesaje adaptate care încearcă să submineze încrederea oamenilor în UE, NATO și în statul de drept.
În prezent, dezinformarea nu mai este un simplu instrument de propagandă, ci o armă de influență folosită în războaiele moderne, invizibile, dar cu efecte reale. În spatele unor articole aparent inofensive sau a unor pagini de social media se ascund rețele bine organizate, cu scopuri clare: să divizeze societăți, să submineze democrații și să slăbească încrederea oamenilor în instituțiile statului.
Mai multe detalii despre cum este atacată Republica Moldova în războiul invizibil al propagandei, aflați din reportajul „Alo, TV8”.
