04 octombrie 2025, ora 15:30

În doar 20 de ani consumul de cafea a crescut de 120 de ori, în Moldova. Astfel, dacă la începutul anilor 2000 un moldovean consuma în medie doar o cafea pe an, astăzi, consumul anual ajunge la 180 de cafele. Deși amatorii spun că beau cafeaua mai mult din plăcere decât pentru energie, medicii avertizează că un consum excesiv poate fi asociat cu anxietate, palpitații sau tulburări de somn. Ca alternativă pentru cei care sunt mai somnoroși de dimineață, specialiștii recomandă ceaiul, matcha, un măr sau un pahar de apă cu lămâie.

Pentru locuitorii capitalei cafeaua pare să fie un adevărat deliciu. În doar 10 minute, în fereastra unei gherete cu cafea din centrul Chișinăului au bătut cel puțin 10 oameni. Întrebați cât de des o consumă, răspunsurile au fost diferite:

„ - 10-15. - 10-15 cafele pe zi? - Da”. 

„ - Dimineața cel mai des. - Doar o cafea, da? - Da”. 

„ - Maxim 2 cafeluțe pe zi. - Cafea simplă sau cappuccino? Ce tip de cafea? - Cu lapte pentru că așa m-am obișnuit în timpul sarcinii”.

Majoritatea spune că bea cafea mai mult din plăcere decât pentru doza de energie. De asemenea, oamenii recunosc că gustul cafelei e mai bun în oraș decât acasă, chiar dacă suma cheltuită lunar pentru această plăcere nevinovată îi cam bate la buzunare.

„Sincer este o plăcere dar și o sursă de energie”. 

„Eu am plăcere de la cafea. O țigară și o cafea. - Unde consumați de obicei cafeaua? Acasă sau în oraș? - Peste tot. Mai des în oraș. Eu nu socot banii. Îmi place, beau”. 

„Evident că în oraș. E scumpușor, dar mai bine nu facem calcule”.

Potrivit expertului Veaceslav Ioniță, consumul anual de cafea în Republica Moldova crește cu aproximativ 15%, la fel ca și importul boabelor de cafea. În spatele acestui fenomen ar sta ritmul de viață mai alert al moldovenilor, deschiderea mai multor cafenele cu produse la pachet cât și influențele din occident.

„În perioada asta de criză, când au crescut prețurile brusc la produse petroliere, când ANRE încerca să mențină la nivelul cel mai scăzut prețul la produse petroliere, foarte multe benzinării au supraviețuit doar mulțumită faptul că vindeau cafea”, a menționat expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Datele statistice arată că în următorii 10 ani vom ajunge la media europeană de consum al cafelei.

„Se va ridica până la media europeană de 800-1000 de ceșculițe de cafea. Deci avem de crescut încă minimul de 5 ori”, a subliniat expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Pe cât de gustoasă este cafeaua pentru unii, pe atât de periculoasă poate deveni dacă nu este consumată corespunzător. Potrivit medicilor cardiologi, doza zilnică pentru un om sănătos, fără probleme cardio-vasculare precum: hiper-tensiune arterială și dereglări de ritm cardiac, nu ar trebui să depășească 6 căni de cafea de 100 de mililitri. 

Consumată moderat, cafeaua dilatează vasele sangvine și contribuie la o mai bună circulație a sângelui și la oxigenarea creierului. Odată depășit consumul recomandat de cafea, oamenii pot avea senzații de: palpitație, anxietate și tremur. 

„Practic în fiecare zi noi vedem anume tineri care vin cu palpitații, cu stări de neliniște, cu insomnii. Acum tinerii mai mult lucrează la calculator și noaptea și folosesc cantități excesive de cafea. Noi vorbim, împreună depistăm cauza, încercăm să înlăturăm cauza și ajungem să avem efect pozitiv”, a afirmat șeful Secție Cardiologie, SCM „Sfânta Treime”, Natalia Fiodorova.

În anul 2024, în țara noastră au fost importate peste 2 tone de cafea.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.